2.1. Teorii in studiul grupurilor. Teoria identitatii sociale

Question 1

Care e originea teoriei identitatii sociale?

Answer 1

Henri Tajfel - evreu care a supraviețuit celui de-al Doilea Razboi Mondial (la origine polonez) – influențat de experiențele personale (discriminare & conflict intergroup). Inițiază o serie de studii prin care explorează efectele (re)categorizării sociale asupra comportamentelor de discriminare (ulterior aceste studii au fost grupate ca studii ale grupurilor minimale “minimal group studies”). Simpla categorizare a altor persoane ca membri ai altui grup conduce la discriminare.

Question 2

Care sunt cele 3 principii centrale ale teoriei identitatii sociale?

Answer 2

1. Dezvoltarea identității sociale – parte a reprezentării de sine care specifică apartenența la grupuri sociale restrânse – explică procesele prin care sinele este similar/disimilar față de alte persoane
2. Categorizarea socială – delimitarea grupurilor sociale (identificare și gruparea caracteristicilor diverselor structuri sociale)
3. Dezvoltarea stimei de sine - printr-o diferenţiere pozitivă a in-group de out-group (distincţia noi-ei) - avem tendința de a favoriza propriul grup în situaţii de contact/conflict intergrupuri

Question 3

Experimentul Bristol - Tajfel (1971)

Answer 3

Alocarea recompenselor (financiare) :
- In-gup: 2 membri (propriul grup) - echitabil
- Out-grup: 2 membri (celălalt grup) - echitabil
- Intergroup: 1 membru (in-grup) / 1 membru(outgrup) favorizarea membrilor in-grup
Nu există diferenţe semnificative între cele două condiţii experimentale (neutră şi evaluativă). Diferenţele apar între cele trei opţiuni de distribuire a recompenselor financiare. Concluzie – categorizarea (arbitrară) conduce la distribuirea resurselor predominant spre propriul grup.

Question 4

Identitatea sociala - Positivity bias

Answer 4

Grupurile sociale tind să stabilească şi să menţină o identitate socială pozitivă – adesea obţinută cu preţul excluderii celor din out-grup . În experimentele Bristol - identitatea socială pozitivă este obţinută prin alocarea resurselor către propriul grup

Question 5

Care sunt elementele centrale ale teoriei identitatii sociale?

Answer 5

1. Categorizarea sociala
2. Identificarea sociala
3. Comparatia sociala

Question 6

Ce presupune categorizarea sociala?

Answer 6

Procesele de categorizare sociala constau in: separarea artificiala a membrilor grupului in diferite subgrupuri, pe baza apartenentei lor la anumite categorii sociale (gender, rasa, etnie) si atribuirea nediscriminativa a atributelor stereotipale asociate cu grupul de apartenenta.

Question 7

Cum se face clasificarea in-group / out-group?

Answer 7

Suprasimplificare si suprageneralizare
Membrii outgrupului sunt perceputi ca fiind similari unul cu celalalt, membrii ingrup sunt perceputi ca fiind diferiti.

Question 8

Ce e identitatea personala?

Answer 8

Acea parte din reprezentarea despre sine care ne diferentiazi de alte persoane intr-un context social dat

Question 9

Ce e identitatea sociala?

Answer 9

Autocategorizarea in una sau mai multe categorii sociale

Question 10

Care sunt procesele care joaca un rol esential in identificarea sociala?

Answer 10

Asimilarea - nevoia membrilor de a fi acceptati de grup si, prin urmare, de a se percepe similari cu ceilalti membri
Diferenfierea - nevoia acestora de distinctivitate ca element central al dezvoltarii stimei de sine

Question 11

Ce e comparatia sociala?

Answer 11

Procesul prin care o persoana analizeaza informatia disponibila despre sine in relatie cu altii. Emerge stima de sine ca rezultat al comparaţiilor dintre sinele social şi alte grupuri de referinţă.

Question 12

Care sunt cele 3 procese prin care se realizeaza comparatia sociala (Wood, 1996)?

Answer 12

Achizitia informatiei sociale (A)
Procesarea informatiei sociale (B)
Reactii la comparatia sociala (C)

Question 13

Care sunt subetapele achizitiei de informatie sociala?

Answer 13

A1. Căutarea de informaţii relevante prin
- selectarea persoanelor similare sau cel puţi împărtăşesc o serie de atribute comune
- o căutare nedirecţionată în spaţiul social
- o căutare direcţionată a unor conţinuturi informaţionale relevante (informaţii despre aspectul fizic, sau despre inteligenţă).
A2. Contactul cu informaţia socială prin
- analiza gradului în care persoanele identificate în primul pas sunt comparabile cu propria persoană
- selectarea unei persoane din cele disponibile
A3. Reprezentarea informaţiei sociale

Question 14

Care sunt subetapele procesarii informatiei sociale?

Answer 14

B1. Identificarea gradului în care atributele personale par mai pozitive sau mai negative în comparaţie cu cele ale persoanei alese.
B2. Centrarea pe persoana aleasă şi căutarea în atributele sau caracteristicile acesteia a elementelor similare sau disimilare cu propriile atribute şi caracteristici.
B3. Realizarea unei judecăţi, confirmarea sau infirmarea unei convingeri privind poziţia propriei persoane în relaţie cu persoana aleasă pentru comparaţie.
B4. Interpretarea acestei poziţii prin analiza amănunţită a atributelor considerate la punctul B2

Question 15

Care sunt tipurile de reactii la comparatia sociala?

Answer 15

C1. Reacţii cognitive – reacţii cu caracter evaluativ, distorsiunea evaluării, respingerea evaluării
C2. Reacţii afective – gelozie, mândrie, satisfacţie.
C3. Reacţii comportamentale – imitarea, conformarea, afilierea la grup.

Question 16

Cum are loc managementul identitatii sociale?

Answer 16

Mobilitatea socială – părăsirea grupului cu status social redus și asocierea cu grup(uri) cu status social mai ridicat

Reinterpretarea cognitivă (social creativity)
- prin centrarea pe alte atribute ale comparației sociale
- alegerea altor grupuri pentru comparația socială
- re-etichetarea atributelor (“40 is the new 20”)

Competiția socială – schimbarea statusului prin conflict direct sau competiție intergrup

Question 17

Care sunt functiile apartenentei la grupuri religioase?

Answer 17

Terror Management Theory – apartenența la grupuri religioase susţine ideea “apartenenţei eterne” şi reduce anxietatea existenţială a membrilor grupului

SIT – apartenenţa religioasă este o sursă importantă a identităţii sociale (Ysseldyk et al., 2010) și satisface nevoia fundamentală de apartenență

Uncertainty Avoidance Theory – apartenenţa la grupuri religioase şi identitatea asociată reduc incertitudinea şi ghidează acţiunile individuale în context social (Hogg, Adelman & Blagg, 2010) – ancorarea comportamentelor individuale în practici colective