Tulburarile starii de constienta

Question 1

Constienta este

Answer 1

faptul de a fi conștient
stare caracterizată printr-o sensibilitate specială,
individuală, la stimuli interni sau externi

Question 2

Constient este

Answer 2

care își dă seama de realitatea
înconjurătoare

Question 3

Constiinta este

Answer 3

• Formă de reflectare psihică a realității, proprie
  oamenilor, produs al activității creierului uman
• Capacitate de înțelegere; simț de răspundere; cuget
• Capacitate de autocontrol și de autoapreciere din punct
  de vedere moral a acțiunilor săvârșite.

Question 4

Starea de constienta

Answer 4

• Este un cumul al modalităţilor de recepţie a stimulilor, de
  prelucrare a lor şi elaborare a răspunsurilor
• Cuprinde
• Starea de veghe/ vigilitate
• Somn
• Evaluarea stării de conștiență urmăreşte de fapt, în practica
  medicală, modul în care pacientul răspunde la stimuli verbali şi
  dureroşi

Question 5

Alterarile starii de constienta

Answer 5

• Alterarea stării de conștiență
• Stare confuzională
• Somnolență
• Obnubilare
• Stupoare
• Coma
• Stare vegetativă
• Starea de minimă conștiență
• Simdromul ”locked in”
• Moartea cerebrală
• Pierderea reversibilă a stării de conștiență
• Pierderi tranzitorii ale stării de conștiență- sincope
• Crizele de epilepsie

Question 6

Starea confuzionala

Answer 6

• Reprezintă alterarea tuturor funcţiilor intelectuale: gândire, atenţie, memorie,
  percepţie, orientare
• Apare foarte frecvent la persoanele vârstnice
• 10% la pacienții spitalizați
• 10-30% au stare confuzională după internare
• 15-53% post-operator
• 70-87% ATI
• Se instalează rapid progresiv (ore), debutul este alarmant
• Este întotdeauna o urgență medicală
• Anamneza directă este incompletă
• Anamneza indirectă este esențială
• Sinonime: delirium, encephalopathy, sindrom psiho-organic acut

Question 7

Subtipuri clinice

Answer 7

• Hiperactiv: activitate motorie crescută (agitație, halucinații,
  comportament nepotrivit)
• Hipoactiv: activitate motorie redusă și letargie (prognostic mai
  rezervat)
• Mixt: elemente din ambele tipuri (Hiperactiv+Hipoactiv), evoluție
  fluctuantă

Question 8

Criteriile DSM

Answer 8

• Tulburări ale atenției (focusare și menținere) și conștienței ( reducerea orientării în mediu)
• Modificările apar brusc (ore-zile) și are loc o schimbare majoră față de nivelul normal de funcționare (premorbid). Simptomele tind să fluctueze în severitate în cursul unei zile
• Tulburările cognitive sunt observabile (deficitul de memorie, dezorientare, tulburări ale limbajului, tulburări ale percepției)
• Simptomele nu sunt mai bine explicate de către o altă tulburare neurocognitivă pre-existentă sau în evoluție (de exemplu, demența).
• Dovadă din istoric, examen clinic sau paraclinic pentru cauza
  simptomelor (afecțiune medicală generală, intoxicație cu o substanță sau medicament, sau mai mult de o singură cauză)

Question 9

Cauzele starii de confuzie - I WATCH DEATH

Answer 9

• Infecțioase (encefalite, meningite, infecții ale tractului urinar, pneumonie)
• Withdrawal (sevraj) – alcool, barbiturice, benzodiazepine
• Acute metabolic disorder (tulburare metabolică acută) – tulburare hidroelectrolitică, insuficiență renală sau hepatică
• Trauma – TCC (traumatism cranio-cerebral), status post-operator
• CNS pathology (patologie a Sistemului Nervos Central) – AVC ischemic, hemoragie, tumoră, convulsii, Boala Parkinson)
• Hipoxia – anemie, insuficiență cardiacă, embolism pulmonar
• Deficiențe vitaminice – B12, acid folic, tiamină
• Endocrinopatii – tiroidă, paratiroidă, suprarenale
• Acute vascular – șoc hemoragic, vasculită, encefalopatie hipertensivă
• Toxine, abuz de substanțe, unele medicamente (anestezice, anticolinergice)
• Heavy metals (metale grele) – arsenic, plumb, mercur

Question 10

Factori de risc

Answer 10

• Starea confuzională este invariabil multifactorială și este adeseori
  imposibil să fie izolată o singură cauză precipitantă
• Cei mai importanți factori de risc sunt:
• istoric de deteriorare cognitivă sau sindrom demențial
• vârsta peste 65 de ani
• comorbidități multiple
• istoric de stare confuzională anterioară, AVC, tulburări neurologice, căzături
  sau tulburări de echilibru
• uz de droguri psihoactive
• polipragmazie (>4 medicamente)
• utilizarea anticolinergicelor

Question 11

Atitudine in urgente

Answer 11

• anamneza indirectă caută să identifice: contextul în care a apărut tulburarea de
  conştienţă( traumatism cranian, cefalee brutală, consum de toxice, droguri, stare
  febrilă, prezenţa unei crize de epilepsie), antecedentele pacientului (medicamente- psihotrope, insulină, anticoagulante), modalitatea de instalare (rapid progresiv,
  brutal)
• examenul obiectiv general face bilanţ hemodinamic (TA, puls), general (febră),
  urmăreşte existenţa unor infecţii, cauze metabolice
• examenul neurologic apreciază nivelul conştienţei, urmăreşte semnele
  meningeale, semne de suferinţă focală neurologică, semne de orientare etiologică (
  mişcări involuntare, reacţiile pupilare)
• analize de laborator: se face un bilanţ de urgenţă: glicemie, uree, creatinină,
  hemogramă, ionogramă, teste de coagulare, examen de urină, eventual examinări
  toxicologice sau dozarea unor medicamente.
• alte examinări se fac în funcţie de prezumţiile diagnostice: CT cerebral, radiografie
  pulmonară.

Question 12

Management non farmacologic

Answer 12

• asigurarea unui mediu liniștit, suportiv și protectiv, cu supraveghere
  atentă
• singur în cameră
• lumină slabă pe parcursul nopții
• informarea pacientului, atunci când se poate, despre starea sa și
  posibilitățile terapeutice
• familia trebuie informată despre starea pacientului, pentru a reduce
  anxietatea produsă de evenimentul brusc instalat în cadrul familiei.

Question 13

Tratament stare confuzionala

Answer 13

• 1. Tratamentul cauzei primare dacă a fost identificată
• 2. echilibrare hemodinamică, respiratorie, metabolică, hidroelectrolitică
• 3. Tratament farmacologic - principii
• Se menține utilizarea sedativelor și antipsihoticelor la minimum
• Se folosește pe cât posibil un singur agent farmacologic pe administrare
• Se adaptează dozele conform vârstei, greutății corporale și a gradului de agitație
• Se titrează dozele la efect
• Se administrează mai degrabă în doze mici regulat, decât doze mari mai rar
• Se reevaluează la 24 de ore
• Se menține o doză eficientă și discontinuă la 7-10 zile după rezoluția
  simptomatologiei
• Se menționează diagnosticul de ”stare confuzională” atât în fișa de observație clinică,
  cât și în externare/scrisoarea medicală

Question 14

Tratament medicamentos stare confuzionala

Answer 14

• Haloperidol
• oral (PO): 0.5 – 2mg (tablete sau picături – 10 pic.=1mg) repetare la 2-4 ore (la nevoie).
• intramuscular (IM): 0.5 – 1mg, cu repetare la 30-60 minute.
• maxim 5mg/zi. La vârstnici 2mg/zi.
• se evita calea intravenoasă, datorită riscului de aritmie ventriculară.
• se evită în demență cu corpi Lewy și Boală Parkinson
• monitorizare ECG și potasemie
• Antipsihotice atipice * Risperidonă: 0.5 mg PO, cu repetare/augmentare la 4 ore (la nevoie). Maxim 4mg/zi.
• Olanzapină: 2.5-5 mg PO, cu repetare/augmentare la nevoie. Maxim 20 mg/zi.
• Quetiapină: 12.5 – 50mg PO, cu repetare/augmentare la nevoie. Maxim 200mg/zi.
• Risc de AVC pentru pacienții cu demență.
• Benzodiazepine
• Lorazepam: 0.25-1mg PO/IM, cu repetare la 4 ore. Maxim 3mg/24h.
• Diazepam: 5-10mg doza inițială
• se evită la vârstnici (agitație, dezinhibiție, depresie respiratorie)

Question 15

Prognostic stare confuzionala

Answer 15

• Mortalitatea în timpul spitalizării 6-18%
• La vârstnici, mortalitatea la 1 an este de 35-40%
• 60% din pacienți rămân cu invalidare cognitivă persistentă și au un
  risc de 3 ori mai mare să dezvolte demență

Question 16

Tulburarile starii de constienta

Answer 16

• În stare normală de conştienţă un pacient răspunde la stimuli verbali
• Somnolenţa este starea în care pacientul prezintă o reacţie întârziată la stimuli
  verbali şi o reacţie promptă la stimuli dureroşi
• Obnubilarea este starea în care ambele modalităţi de stimulare au un răspuns
  întârziat.
• Starea de stupoare este starea în care pacienţii au reacţie greoaie la stimuli
  verbali şi apărare întârziată la stimuli dureroşi.
• Coma este starea în care pacienţii nu au deloc răspuns la stimuli verbali.
  Răspunsul la stimuli dureroşi depinde de profunzimea comei

Question 17

Evaluarea starii de alterare a constientei

Answer 17

• Reacţia la stimuli verbali: voce fermă, cu adresare directă (numele pacientului dacă se poate, dacă este cunoscut), întrebări şi comenzi simple.
• Reacţia la durere:
• Stimulare dureroasă prin: apăsare pe stern, compresia patului unghial, nervului
  facial retromandibular. (nu ciupire care lasă vânătăi, nu înţepare). Presiunea
  asupra n.facial realizează o grimasă care orientează şi asupra simetriei faciale).
• Se pot obţine mai multe tipuri de reacţii:
• Absenţa răspunsului pe partea paralizată şi răspuns normal de apărare dirijat spre stimularea dureroasă în cazul unei come superficiale.
• Răspuns neadecvat, fără să urmărească stimulul dureros. Apare în leziuni ale
  regiunii superioare a trunchiului cerebral
• Răspuns de decorticare: mişcări de flexie şi adducţie la membrele superioare
  şi extensie la membrele inferioare . Apare în leziuni extinse ale emisferelor cerebrale
• Răspuns de decerebrare: membrele superioare fac extensie, rotaţie internă
  şi adducţie, iar membrele inferioare extensie. Apare în comele profunde.

Question 18

Coma

Answer 18

• Coma superficială: mişcări adecvate de apărare la stimuli dureroşi
• Coma medie: răspuns inadecvat la stimuli dureroşi
• Coma profundă: mişcări de decorticare/decerebrare la stimuli
  dureroşi şi prezenţa unor tulburări vegetative

Question 19

Etiologia comelor

Answer 19

• Traumatisme craniene- cauza cea mai frecventă: accidente rutiere, căderi,
  accidente sportive, agresiuni
• Boli vasculare cerebrale: AVC ischemice, hemoragice
• Infecții cerebrale: meningite ( bacteriene, virale, fungice), encefalite
• Sepsis sever: encefalopatia septică ( disfuncție cerebrală difuză la un
  pacient cu sepsis sever, fără evidențierea diseminării cerebrale a infecției și
  fără alte condiții care pot altera funcțiile cerebrale)
• Tumori cerebrale primare sau metastatice
• Boli metabolice = encefalopatii metabolice: coma diabetică ( acido-cetoză,
  hiperosmolară), hipoglicemică, hiposodemie, uremie, hipercalcemie,
• Deficite nutriționale : deficit vitamina B1 ( !!! Alcoolici)

Question 20

Etiologia comelor

Answer 20

• Deshidratare ( !!! Risc de tromboze venoase cerebrale)
• Tulburări hormonale: mixedem, hipoparatiroidism, insuficiența
  suprarenală
• Epilepsia: coma postcritică, !!! status epileptic
• Hipoxemia: post SCR, strangulare, aspirație, inec
• Consum de droguri: alcool, droguri ilicite
• Supradozaj medicamentos: sedative, hipnotice, antipsihotice,
  antiepileptice (!!! Barbiturice)
• Coma psihogenă: ”marele rău isteric”

Question 21

Abordarea clinica a pacientilor in coma

Answer 21

• Coma= urgență, se impune intervenție imediată
• Evaluare rapidă (ABC): verificarea căilor respiratorii, respirației,
  circulației= monitorizare saturație, respirații, puls, EKG și intervenție
  dacă e necesar
• Anamneza indirectă, cu toate detaliile posibile: boli, medicație,
  traume, infecții, crize de epilepsie
• Examen clinic general și Culoarea tegumentelor, miros, semne de
  traumă, ascită, febră
• Examen neurologic: deficit motor, pupile- simetrie și reacție la
  lumină, reacția la stimuli dureroși

Question 22

Investigatii pt pacientii in coma

Answer 22

• Glicemie, uree, creatinină, HLG, ionogramă, ALAT, ASAT, bilirubină
• CT cerebral
• Teste toxicologice
• Investigațiile sunt extinse ulterior în funcție de prezumțiile diagnostice

Question 23

Tratamentul pacientilor in coma

Answer 23

• Internare în TI
• Monitorizarea și normalizarea funcțiilor vitale: TA, puls, respirație,
  saturația O2
• Dacă nu este identificată imediat o cauză a comei se recomandă
  administrarea imediată de glucoză și vitamina B1
• După identificarea cauzei- tratament specific

Question 24

Asigurarea ventilatiei

Answer 24

• Poziţionare în decubit lateral pentru evitarea ajungerii secreţiilor, regurgitărilor gastrice sau vărsăturilor în căile respiratorii
• Pacienţii intubaţi sunt aşezaţi în decubit dorsal, cu capul uşor ridicat.
• Căile respiratorii şi cavitatea bucală sunt curăţate.
• Se montează pipa Guedel pentru a evita blocarea căilor respiratorii prin căderea limbii, se face intubare sau traheostomie (dacă există edem glotic sau
  traumatisme ale masivului facial, cavităţii bucale, regiunii cervicale care nu permit intubarea)
• Oxigenoterapia, este frecvent necesară, (IMA, anemii, intoxicaţii, come
  epileptice) se controlează saturaţia cu oxigen
• Oxigenoterapia este contraindicată în cazul afecţiunilor respiratorii cu hipercapnee la care poate produce stop respirator (aceştia sunt extrem de
  cianotici, dispneici)

Question 25

Asigurarea echilibrului hemodinamic

Answer 25

• monitorizarea TA, EKG
• realizarea unui abord venos care permite recoltarea sângelui pentru
  analize de laborator
• realizarea unui aport hidric adecvat şi administrarea de urgenţă a
  tratamentului.

Question 26

Supravegherea fct renale

Answer 26

• Montarea unei sonde urinare (frecvent pacienţii au glob vezical, dar
  montarea sondei este utilă şi dacă nu este glob vezical pentru ca
  permite realizarea bilanțului hidric, menţinerea igienei pacientului,
  păstrarea tegumentelor uscate şi prin aceasta profilaxia escarelor)
• Realizarea bilanţului hidric: contabilizarea tuturor lichidelor
  administrate şi măsurarea cantităţii de urină eliminate în 24 ore.

Question 27

Supravegherea tractului dig

Answer 27

• Montarea unei sonde nasogastrice care permite aspirarea lichidelor în
  cazurile cu stază gastrică, administrarea alimentaţiei şi a
  medicamentelor
• Urmărirea tranzitului

Question 28

Unresponsive wakefulness syndrome

Answer 28

• Toate funcțiile scoarței cerebrale sunt pierdute
• Funcțiile trunchiului cerebral sunt păstrate total sau parțial
• Pacienții nu pot vorbi sau înțelege, nu au activitate vountară, nu au
  răspunsuri la stimuli externi
• Apare la pacienții a căror stare de comă a evoluat în spre
  restabilirea stării de veghe dar lipsește conştientizarea lucrurilor

Question 29

Starea vegetativa - aspect clinic

Answer 29

• Pacienții par sa fie vigili
• Deschid ochii spontan și au mișcări ale globilor oculari
• Ciclul veghe/somn este prezent
• Au respirație spontană, funcții normale cardio-vasculare și ale sistemului
  digestiv
• Reflexele trunchiului cerebral sunt prezente, pot înghiți
• Au tetraplegie spastică ( adeseori cu fixări vicioase ale segmentelor
  corpului), incontinență urinară și de materii fecale.
• Acești bolnavi pot supravietui ani de zile în condițiile unei nutriții enterale
  și unui nursing adecvat.

Question 30

Starea vegetativa persistenta

Answer 30

• Starea vegetativă continuă –
  durează peste 4 săptămâni
• Starea vegetativă persistentă -
  durează peste12 luni

Question 31

Starea de minima constienta

Answer 31

• Apare la pacienții care au fost în stare de comă sau în stare vegetativă
• Există o conștientizare clară dar minimă sau inconsistentă
• Pot avea perioade în care pot comunica sau răspunde la comenzi, ( de
  exemplu pot mișca un deget atunci când sunt solicitați)
• Poate fi o etapă în revenire sau o stare permanentă
• Se recomandă stimulare senzorială ( nu se știe exact cât de eficientă
  este, dar uneori pare să aibă rezultate):
• vizual – care prezintă fotografii ale prietenilor și familiei sau un film preferat
• auz – vorbind sau cântând o melodie preferată
• miros – a pune flori în cameră sau a pulveriza un parfum preferat
• atingere – ținându-și mâna sau mângâindu-și pielea cu diferite țesături

Question 32

Mutism achinetic

Answer 32

• Apare în leziuni frontale bilaterale
• = formă severă de deficit neurologic caracterizată prin lipsa
  capacităţii
• de a vorbi (mute)
• lipsa mişcărilor (akinetic).
• Aspect clinic:
• Este conservată ciclicitatea somn-veghe
• Pacientul este aparent “conştient”, cu ochii larg deschişi
• Stă nemişcat, nu poate efectua nicio mișcare voluntară
• Nu are capaciteatea de a răspunde

Question 33

Sindromul locked-in

Answer 33

• Apare în leziuni pontine și bulbare bilaterale care afectează
  căile cortico-bulbare și cortico- nucleare
• Nu există răspuns motor şi verbal ca urmare a paraliziei
  severe a sistemului motor voluntar
• Pacientul este, de fapt conștient pentru că formația reticulată este integră
• Este posibilă comunicarea cu pacientul prin mișcări ale
  globilor oculari
• !!!!
• La confuzia cu starea de comă
• Atitudinea față de pacient

Question 34

Moartea cerebrala

Answer 34

• se declară când toate semnele de funcţionare a emisferelor cerebrale şi
  trunchiului cerebral sunt absente definitiv şi există certitudinea că acest lucru
  este rezultatul unei leziuni cerebrale ireversibile, nu al unei intoxicaţii sau
  tulburări metabolice
• Pacienţii sunt în comă areactivă
• fără respiraţie spontană
• reflexele trunchiului cerebral sunt absente
• nu sunt în hipotermie sub 32 ° C
• două encefalograme realizate la un interval de 4 ore sunt areactive cu amplificare maximală
  la înregistrare de 30 minute

Question 35

Moartea cerebrala conform UDDA

Answer 35

Persoană decedată=
* Persoana a cărei activitate respiratorie și cardiovasculară este
stopată ireversibil
* Stopararea ireversibilă a tuturor funcţiilor cerebrale inclusiv a celor
de la nivelul trunchiului cerebral

Question 36

Moartea cerebrala in Romania

Answer 36

nRomania: diagnosticul se pune prin:
nexamenului clinic: două examinări la un interval de minimum 6 ore de
către doi medici ATI sau un ATI și un neurolog/neurochirurg.
n EEG, minim două examinări la un interval de minim 6 ore
nTestul de apnee: se întrerupe ventilarea mecanică, se măsoară gazele
sanguine și se urmărește dacă pacientul are/sau nu respirații spontane
declanșate de aceste modificări ale gazelor sanguine
nPacientul nu este in hipotermie sub 32 grade
nPacientul nu este intoxicat

Question 37

Moarte cerebrala alte ex

Answer 37

• Doppler TCD
• Angiografie
• !!! Rămâne un diagnostic clinic

Question 38

Pierderi tranzitorii ale starii de constienta

Answer 38

• Termeni puțin preciși, nu prea științifici :
• Blakout (UK)
• Prelipotimie
• Lipotimie/ leșin
• Sincopă convulsivantă- de fapt, este vorba despre câteva mioclonii, nu de
  convulsii
• Drop attacks: termenul desemna scăderea bruscă a forței musculare în
  membrele inferioare soldată cu cădere dar fără pierderea stării de conștiență. Cauza este nesigură ( AIT VB?)
• Sincopa prin hiperventilație – este, de fapt un atac de panică
• Sincopa mediată neural, sincopă neurologică, sincopa neurocardiogenă =
  termeni incorecți, seamănă confuzie. Este vorba, de fapt, sincopă reflexă

Question 39

PTSC

Answer 39

• = SINCOPE
• !!! Există, totuși PTSC non-sincopale frecvente, datorită complexității
  și multifactorialității acestor pacienți.

Question 40

Clasificare sincope

Answer 40

• Sincopa reflexă
• Sincopa prin hipotensiune ( și alte sindroame de intoleranță la
  hipotensiune)
• Sincopa cardiogenă

Question 41

Frecventa sincope

Answer 41

• Sincopa reflexă- cea mai frecventă
• Sincopa cardiogenă - cea de- a doua cauză în general, cea mai
  frecventă la pacienții vârstnici
• La tineri sub 40 ani HO este rară
• La tineri, cea mai frecventă este sincopa reflexă

Question 42

Sincopa reflexa fizpat

Answer 42

• Componenta aferentă a reflexului: căile aferente aduc spre SNC informații din
  periferie de la receptorii viscerali (sistemul circulator, GI)
• Componenta eferentă a reflexului este reprezentată de:
• bradicardie sau asistolie
• vasodilatație în regiunea splanhică și la nivelul membrelor inferioare, care determină hipotensine
• Combinația a diferite grade de hipotensiune și bradicardie determină sincopa
  reflexă fie prin hipotensiune fie prin efectele cardioinhibitorii, fie prin ambele
• Instabilitatea hemodinamică ( semnalată la nivel central prin hipovolemie,
  hipotensiune, tahicardie) simptomele GI, durerea, sau alți triggeri activează
  reflexul
• Funcțiile cerebrale superioare ( de exemplu o emoție puternică ) pot facilita acest
  reflex sau triggerul
• Cea mai mare parte a sincopelor apar în ortostatism

Question 43

Sincopa prin hipotensiune

Answer 43

• Alterări funcționale sau structurale ale SNV determină insuficientă
  creștere a rezistenței periferice și a frecvenței cardiace la ridicarea în
  ortostatism
• Stresul gravitațional în combinație cu vasoconstricția, creșterea
  frecvenței cardiace și efectul inotrop insuficiet determină dilatarea
  patului vascular venos subdiafragmatic, scade întoarcerea venoasă și
  determină hipotensiune

Question 44

HO

Answer 44

• HO= scăderea susținută ( peste 3 min ) a TAS cu peste 20 mmHg și TAD cu
  peste 10 mm Hg sau doar a TAS cu peste 30 mmHg
• In bolile neurologice care determină HO, AV crește foarte puțin (spre
  deosebire de hipovolemie unde creșterea AV nu este afectată)
• HO poate fi simptomatică sa nu. Simptomele depind de nivelul TA, de
  magnitudinea căderii TA și de capacitatea de autoreglare a circulației
  cerebrale.
• Severitatea simptomelor variază de la individ la individ, lucru care are
  implicații terapeutice.
• Totuși, HO se asociază cu creșterea mortalității și prevalența bolilor
  cardiovaculare

Question 45

HO - mecanisme

Answer 45

• Inițial, HO se caracterizează prin scăderea TAS cu peste 40 mm Hg și TAD cu
  peste 20 mmHg pentru un interval de 15-20 sec după ridicare, apoi revine rapid la normal. Deci, perioada de hipotensiune este scurtă, dar poate
  determina sincopă.
• Pare că rapiditatea cu care își revine TA după o cădere are un rol prognostic
  important. O revenire greoaie, lungă este un element de rău prognostic
• În stadiile avansate, HO persistă peste 3 minute după ridicarea în
  ortostatism. În această situație, scăderea TA are loc progresiv. Pacientul nu
  are bradicardie ( spre deosebire de sincopa reflexă) Cu toate că scăderea TA
  se produce treptat, se poate produce sincopă. Este o situație frecventă la
  pacienții vârstnici cu disfuncții cardiace, sensibili la scăderea TA și care la
  care mecanismele compensatorii vasoconstrictoare sunt alterate. De ex. DZ
  și boala Parkinson

Question 46

Sindromul de tahicardie posturala (PoTS)

Answer 46

• Unii pacienți (mai ales femei tinere) prezintă simptomatologie severă în
  ortostatism: amețeli, palpitații, tremor, slăbiciune generalizată,
  fatigabilitate, tulburări de vedere
• Au hipotensiune marcată.
• AV crește cu peste 30 b/min sau peste 120b/min peste 10 min după
  ridicarea în ortostatism fără scăderea TA
• Se asociază frecvent cu deteriorare globală: apar infecții, sindrom de
  oboseală cronică și multe simptome nespecifice: cefalee, dureri toracice
• Fiziopatologie este încă discutată, heterogenă: mecanisme imune,
  vasodilatație venoasă excesivă, status hiperadrenergic.

Question 47

Simptomele intolerantei la ortostatism

Answer 47

• Amețeli
• Slăbiciune
• Fatigabilitate
• Letargie
• Palpitații
• Paloare
• Transpirații
• Grețuri, vărsături
• Dureri cervicale, spate, umăr
• Dureri precordiale
• Tulburări de auz: tinitus, hipoacuzie, senzația că sunetele se aud de departe)
• Tulburări de vedere: vedere neclară,
  fosfene luminescente, pierderea vederii
• Sincopă
  Simptomatologia
• apare în ortostatism
• dispare dacă pacientul se întinde
• se agravează la căldură și după mese
• poate fi mai accentuată dimineața

Question 48

Sincopa cardiogena

Answer 48

• Aritmii
• Boli structurale cardiace

Question 49

Evaluarea pacientilor cu sincopa

Answer 49

• ANAMNEZA= cheia diagnosticului:
• Pierderea stării de conștiență
• Pierderea controlului motor( pacientul cade)
• Durată scurtă ( pacientul își revine în locul în care a căzut)
• Amnezie retrogradă pentru perioada respectivă
• Antecedente, comorbidități
• B. Parkinson, polineuropatii, MSA
• Istoric de boli cardiace, AHC de boli cardiace/morți subite

Question 50

Evaluarea pacientilor cu sincopa (continuare)

Answer 50

• Măsurarea TA în clino și ortostatism, ( Tilt table test)
• EKG, monitorizare Holter EKG
• Manopera Valsalva. La pacienții cu tulburări
  vegetative ( denervare cardiacă) nu crește
  AV în faza 2 și TA se recuperează tardiv în ultima fază
• Absența aritmiei respiratorii ( se cere pacientului să respira adânc ( 6
  resp/min sub monitorizare puls și TA
• Monitorizare TA/24 ore

Question 51

Tratament sincopa

Answer 51

• Cardiologic, în sincopele cardiogene
• Sincopa reflexă- sfaturi pentru pacienți: să evite situațiile care declașează
  sincopa( emoții, dureri), să se așeze dacă simt senzația de slăbiciune (
  urmează să cadă!!!), să se mențină hidratați. Nu este nevoie de medic, de
  ambulanță
• Sincopa prin hipotensiune- sfaturi pentru pacienți: hidratare, evitarea
  medicamentelor cu risc de hipotensiune ( betablocante, vasodilatatoare,
  levodopa) manopere care corectează rapid tendința la hipotensiune
  ortostatică ( încrucișarea picioarelor, tensionarea membrului superior prin
  strângerea unei mingi de cauciuc, cu cotul în flexie și punerea în tensiune a
  mâinilor care sunt prinse una de alta cu degetele în flexie

Question 52

Prognostic sincopa

Answer 52

• Risc de cădere, traumatisme
• Frecvența mare – alterarea calității vieții
• Depinde de boala cardiacă în sincopele cardiogene