Stagiul 8-DRENAJUL CHIRURGICAL Flashcards
DEFINITIE
• Drenajul este o metodă chirurgicală prin care se asigură evacuarea la exterior a unor lichidiene sau aerice
• Pot fi patologice sau nu,
• Pot fi drenate anumite cavităţi naturale sau create postoperator, cu ajutorul unor mijloace sau metode speciale.
OBIECTIVELE DRENAJULUI
• Evacuarea lichidelor patologice sau prevenirea acumulării acestora în anumite cavităţi sau interstiţii.
• Conţinutul patologic se poate evacua la exterior:
• direct–punândîncontactcavitateacuexteriorulprinintermediulunuitubdedren
• indirect–folosindmetodechirurgicaledeevacuareacavităţiipatologiceînaltăcavitatecare comunică cu exteriorul (derivaţie).
CLASIFICAREA DRENAJULUI
• 1. în raport cu obiectivul urmărit:
• profilactic-seinstituiecândcondiţiileoperatoriinefacsăbănuimposibilitateaacumulării unei secreţii sau apariţia unei infecţii (hemostază imperfectă, debridări, decolări de ţesuturi, pericol de dehiscenţe anastomotice)
• curativ-seinstituiecândestevorbadeevacuareaunorcolectiipurulentesaudealtănatură (chist hidatic, fistule digestive)
• II. în funcţie de modul de aplicare a drenajului:
• simplu–lăsândlichidelesacurgăfuncţiedelegilefizicealecapilarității,alegravitaţieişiale mecanicii funcţionale a ţesutului sau cavităţii respective;
• aspirativ-acţionândprinintermediulunoraparatecareproducoabsorbţieactivaalichidelor şi secreţiilor din cavitate prin intermediul tuburilor de dren.
PRINCIPIILE FUNCȚIONĂRII DRENAJULUI
• Drenajul simplu se supune unor legi mecanice ale fizicii, cât şi dinamicii şi
morfologiei cavităţii pe care o drenează.
• a.Legi mecanice ale fizicii:
• legea gravitaţiei – lichidele se adună în partea declivă a unei cavităţi. Rezultă că drenajul cavităţii trebuie să fie decliv.
• legea capilarităţii – se aplică la drenajul cu meşe şi fire de setolină, acestea realizând un sistem capilar prin intermediul căruia lichidele urcă spre suprafaţă.
• b.Kegile dinamicii cavității serioase care drenează (miscarile pe care le executa sau la care este supusă cavitatea şi presiunile pozitive sau negative ale cavităţii).
• presiunea negativă care se formează in pleura în timpul inspiraţiei (prin mărirea diametrului cuştii toracice) face ca aerul să intre în cavitatea pleurală, apărând pneumotoraxul dacă tuburile comunică direct cu exteriorul.
• Pentru aceasta drenajul pleural se face în vas închis, cu sau fără aspiraţie.
• În cazul seroasei peritoneale aspiraţia exercitată de diafragm în expir induce o presiune negativă care face ca lichidul să urce până în spaţiul subfrenic.
• c. Morfologia şi fiziologia cavităţilor drenate ajută sau împiedică scurgerea secreţiilor. Astfel recesurile pleurale sau fundurile de sac peritoneale ajută la acumularea secreţiilor în aceste zone şi drenajul lor.
• Capacitatea de secreţie a fibrinei şi alipirea pereţilor cavităţilor face ca drenajul să devină nefuncţional, deşi este corect realizat.
• Traiectul tubului de dren din cavitate până la tegument trebuie să fie cât mai scurt.
INDICAȚII
• a) Indicaţii profilactice – constau în prevenirea formării sau infectării colecţiilor în
diverse plăgi sau cavităţi :
-plăgi confuze delabrante, contaminate. Aceste plăgi trebuie considerate de la început ca fiind infectate
-zone care au necesitat decolări intense unde se produc scurgeri seroase abundente (lojă renală, zonele retroperitoneale, pelvis)
-suturi sau anastomoze intraperitoneale
-favorizarea obliterării unor cavităţi cu pereţi supli care se alipesc mai repede
b) Indicaţii terapeutice: evacuarea unor colectii patologice din tesuturi si organe;
• infectii sau colectii apartilor moi(abcese,flegmoane)
• colectii supurate in diverse cavitati seroase(pleura,pericard,peritoneu)
• abcese dezvoltate in organe parenhimatoase(ficat,pancreas,plaman)
• perforare a unor organe cavitare curevarsate(bila,sucgastric,continutintestinal)
• interventii pe organe cu procese inflamatorii ,purulente(apendicite acute,colecistite acute, piosalpinx)
• revarsate pleurale,pneumotorax,interventii pe organe intratoracice.
MATERIALE NECESARE
• 1.Tuburi din cauciuc sau material plastic – cele mai utilizate.
• Diametrul tuburilor variaza intre 4 si 20 mm.
• Grosimea peretilor tubului este variabila.
• Cele subtiri se pot colaba usor si astfel nu mai dreneaza.
• 2. Lamele din cauciuc sau material plastic
• Pot fi netede sau ondulate cudiverse lungimi şi lăţimi.
• Se folosesc în drenajele superficiale
• 3.Tifonul.
• se foloseşte sub formă de meşe.
• Are dezavantajul că se îmbibă reped ecu fibrină care astupă orificiile reţelei şi anihilează functia capilară a meşei.
• 4. Fire de setolină sau nylon.
• Se folosesc înmănunchiuri mici,formând o serie de spaţii capilare.
• 5. Pungi şi borcane colectoare.
• 6. Se pot folosi pungi sau borcane colectoare simple sau prevăzute cu sistem aspirativ (tip Redon).
• 7. În drenajul pleural se folosesc borcane speciale în sistem închis tip Beclere.
• 8. Sistem de aspiraţie (sursă de vid) poate fi central, conectat la patul bolnavului sau aspiratoare portabile.
TEHNICĂ
• a) Drenajul cavităţilor superficiale
• Se pot folosi:
• tuburi
• meșe de tifon
• lamele din cauciuc
• fire de setolină sau nylon
• În cazul zonelor cu decolări întinse se poate folosi drenajul aspirativ
• Se aseaza în profunzimea cavităţii în aşa fel încât tubul să ajungă în partea cea mai declivă a ei.
• Scoaterea tuburilor de dren se face prin contraincizie la câţiva centimetri de marginea plăgii. Se face o mică incizie cu bisturiul şi cu o pensă Kocher curbă se pătrunde în cavitate, scoţându-se tuburile care se taie oblic.
• Se poziţionează decliv tubul de dren şi se fixează cu fir de nylon la tegument.
• Tuburile tip Redon sunt prevăzute cu ac în grosimea tubului,care se scoate prin inteparea
tegumentului şi se fixează la aspiraţie.
• Meşele se aşează în cavitate(au şi rol hemostatic) cu o pensă şi se exteriorizează prin plagă sau contraincizie.
DRENAJUL CAVITĂȚII TORACICE
Se folosesc
• tuburi de dren cu diametrul într 0,6–1 cm din material plastic
• tuburi siliconate
• borcane colectoare unice sau multiple în
sistem închis
• sistem aspirator
• Obiective:
• evacuarea colecţiilor lichidiene (seroase, sanguinolente, purulente) din pleură
• eliminarea aerului din pleură şi desfiinţarea spaţiului aerian dintre pleură şi plămân, care să permită reexpansionarea acestuia şi menţinerea reexpansionării
• realizarea unui echilibru mediastinal normal (după rezecţii pulmonare)
• aprecierea cantităţii şi controlul pierderilor sanguinolente sau aeriene postoperatorii
• Indicaţii:
• revărsate pleurale: aeriene, hemoragice, chiloase sau purulente
• după orice traumatism toracic care are drept rezultat pneumotoraxul
• colecţii pulmonare (abcese, chisturi hidatice) care se evacuează operator
• segmentectomii, lobectomii, pneumonectomii
• decorticări pleuropulmonare
• c) Drenajul cavităţii abdominale
• Se face după unele intervenţii chirurgicale în scop profilactic sau terapeutic.
• Tehnică:
• Plasarea drenului se face în funcţie de natura intervenţiei şi topografia organului operat.
DRENAJUL CAVITĂȚII ABDOMINALE
• Astfel,drenul se plasează:
• subhepatic–în intervenții pe stomac,duoden,vezicula biliară,căi biliare,ficat
• în loja splenică–după splenectomie
• în fundul de sac Douglas în intervenţii in etajul abdominal submezocolic,pelvis
• parietocolic– in afecțiuni și intervenții pe colon
• Traiectul tubului - trebuie să fie cât mai scurt, să nu treacă prin zone ce pot fi contaminate.
• Deosebim:
• drenajul simplu–se drenează cavitatea respectivă
• drenajul spălătură–folosit în special în peritonitele difuze.
• Pe un tub se introduc substanţe antiseptice care spală cavitatea peritoneală şi pe alte tuburi se drenează cavitatea.
• Incidente,accidente:
• instalarea defectuoasă a tubului de dren sau cudararea tubului
• colmatarea tubului cu secreţii vâscoase
• ieşirea accidentală a drenului din cavitate
• infectarea traiectului tubului de dren
• infectarea secundară,exogenă a cavităţii prin lipsa de protecţie a capătului in exterior a tubului
• hernierea de anse intestinale în lungul traiectului tubului sau volvularea lor în jurul tubului cu apariţia semnelor de ocluzie intestinală
• ulceraţii ale organelor cavitare produse prin decubit de către tuburile rigide
• ulceraţii ale unor vase mari din vecinătatea tuburilor cu necroze şi hemoragii
• fistulizarea–consecinţa unui drenaj ineficient al cavității
• abcese reziduale în cavităţi ca urmarea drenajului ineficient
ALTE TIPURI DE DRENAJE – DRENAJUL VIDAT (VACUUM)
• Indicat în infecțiile trenante ce asociază defecte cutanate majore după:
• Traumatisme
• Rezecții parietale toracice complicate septic
• Sternotomiile dehiscente
• Defecte cutanate post arsură
• Indicat în infecțiile trenante ce asociază defecte cutanate majore după:
• Traumatisme
• Rezecții parietale toracice complicate septic
• Sternotomiile dehiscente și micșorarea cavității post pneumonectomie la pacienții cu fereastră toracică sau lambou Eloesser
• Defecte cutanate post arsură
AVANTAJE
• Drenaj eficient al exudatelor din plagă (fluidele în exces, mediatorii inflamației)
• Îndepărtarea detritusurilor celulare
• Prin presiunea negativă(minimă-vidare) asigură stimularea granulației tisulare și favorizează micșorarea defectelor, în unele cazuri imposibil de rezolvat chirurgical
DEZAVANTAJE
• Tratamentul este de durată (poate dura între o lună și trei luni la defectele mari)
• Costur iridicate
• Disponibilitate redusă in spitalele românești