Stagiul 5-MONITORIZAREA POSTOPERATORIE A PACIENTULUI OPERAT Flashcards
Definitii, generalitati
Monitorizarea post—operatorie a pacientului = supravegherea continua a functiilor vitale a pacientului operat, prin determinarea unor parametrii, a caracteristici acestora, precum si a unor probe biologice.
Presupune urmarirea minutioasa a tuturor parametrilor clinici si biologici ai pacientului operat, de la momentul trezirii din anestezie, daca este cazul in unitatea de terapie intensiva, transferul la salon, iar dupa externare urmarirea pacientului prin policlinica de specialitate .
Avantajele unei monitorizari eficiente
1.permite adaptarea continua a tratamentului administrat la starea biologica a bolnavului.
2.permite depistarea precoce a unor complicatii si luarea de masuri terapeutice imediate.
Cand incepe monitorizarea pacientului?
Monitorizarea incepe inca din sala de operatie, cand pot aparea primele complicatii postoperatorii;
Se vor urmari:
1.semnele vitale (TA, puls, Sa O2)
2.Lichidela in punga de dren (au fost descries hemoragii acute fudroiante prin derapari ale ligaturilor pe vasele mari)
3.Trezirea pacientului – risc de aspiratie traheo-bronsica (sindrom Mendelson)
Perioada postoperatorie precoce
Primele 24 – 48 de ore;
Cazurile considerate dificile (patologii ascociate multiple, traumatisme grave, infectii sistemice, stari comatoase etc.) se monitorizeaza in unitatea de terapie intensive ATI
Cazurile considerate fara problem deosebite pot fi monitorizate la salonul de trezire sau la salonul de sectie.
Ce se urmareste?
Parametrii ce tin de actul chirurgical:
! Monitorizarea durerii
! Aspectul local al plagii chirurgicale
! Aspectul drenajului local (aspectul lichidului de drenaj, cantitatea lichidului de drenaj).
! Parametrii sistemici:
! Monitorizare hemodinamica
! Monitorizare respiratorie
! Monitorizarea SNC
! Monitorizarea functiei renale
! Monitorizarea digestiva
! Monitorizare metabolica si a echilibrurlui acidobazic.
Monitorizarea plagii chirurgicale
Se face prin schimbarea regulata a pansamentului.
Se urmaresc:
Aspectul suturii pentru a identifica eventuale sangerari, hematoame, seroame, granuloame, dehiscente de plaga, evisceratii etc.
Aspectul tegumentelor invecinate pentru eventuale semne de infectie.
Monitorizarea drenajului
Se monitorizeaza:
Calitatea lichidului:
! Sange
! Puroi
! Lichid bilios
! Lichid fecaloid
! Aer
! Lichid sero-citrin
! Lichid sero-hematic
Cantitatea lichidului.
Monitorizarea hemodinamica
Presupune suprvegherea parametrilor aparatului cardiovascular:
frecventa cardiaca,
tensiunea arteriala,
alura ventriculara,
presiunea venoasa centrala.
Se poate realiza prin metode neinvazive:
masurarea TA, ! FC,
EKG.
Exemple de parametrii urmariti:
Tahicaride + hipotensiune + drenaj crescut + diureza scazuta pot decela o hemoragie oculta postoperatorie pentru care ar fi necesara reinterventia
Tulburari de ritm cardiac (frecvente in chirurgia toracica dupa rezectii pulmonare majore)
Monitorizarea hemodinamica
Cateterismul arterial cu masurarea TA continue (in cazul pacientilor socati, cei cu risc crescut supusi la interventii mari, anestezii cu hipotensiune controlata, cei ce necesita recoltarea frecventa de sange arterial, pacienti cu hiperventilatie controlata)
Cateterismul venos central cu masurarea PVC (determinarea statusului de hidratare, determinarea unei disfunctii a VD, tamponada cardiaca)
Monitorizarea respiratorie
Va urmari buna functionare a aparatul respirator. Astfel se va realiza o monitorizare clinica continua care va evalua frecventa si amplitudinea respiratiilor, tipul de respiratie spontana.
O deosebita importanta in aprecierea functiei respiratorii o are radiografia pulmonara, care poate furniza precoce, informatii pretioase privind anumite procese patologice instalate postoperator, si care pot afecta evolutia pacientului (pneumonie de aspiratie, pneumotorax post instalare cateter central, plamani de staza, etc,edem pulmonar acut).
La pacientul cu insuficienta respiratorie, care respira spontan se vor urmari si capacitatea vitala si gazele sanguine.
Monitorizarea respiratorie-tip de pacient
Pacientul intubat oro-tracheal
Parametrii de ventilatie
Modurile de ventilatie
Gazometria sanguina (parametrii ASTRUP)
La pacientul ventilat artificial se va urmari atat functia ventilatorului, cat si functia respiratorie a pacientului:
! Controlul aparatului
! Monitorizarea de baza a functiei respiratorii
! Gazele respiratorii
! Monitorizarea mecanicii pulmonare si a schimbului de gaze
! Monitorizarea respiratorie va urmari:
! Masurarea volumelor si capacitatilor pulmonare
! Masurarea CO2 endexpirator
! Monitorizarea mecanicii pulmonare si a schimbului de gaze
! Monitorizarea gazelor sanguine
! Masurarea continutului de oxigen al sangelui
! Pulsoximetria
Pacientul neintubat oro-traheal:
Frecventa respiratorie
Amplitudinea respiratiei (inflatia toracelui asimetrica – semn indirect de atelectazie, pneumotorax sau pleurezie)
Stetacustic se pot decela procese patologice pulmonare sau complicatii respiratorii – de aceea examenul obiectiv are o deosebita importanta!
Monitorizarea SNC
Consta in observarea prezentei unor semne neurologice de focar precum si in evaluarea starii de constienta ( pacient treaz, pacient somnolent, stupor)
Constatarea comei. In cazul pecientului comatos va fi apreciat gradul comei pe baza scorului Glasgow(motricitate oculara, raspuns motor, raspuns verbal).
! Pentru aprecierea statusului neurologic se poate recurge la:
! EEG
! CT cerebral
! Masurarea presiunii intracraniene ! Punctia lombara si examinarea LCR
Monitorizarea functiei renale
Apreciază funcționalitatea aparatului urinar.
1.curba diurezei cu debitul urinar
2.densitatea urinei
De asemenea vor fi efectuate periodic analizele de laborator care vor testa:
1.functia glomerulara (uree, creatinina, clearance creatinina)
2.functia tubulara (functia de excretie a Na, indexul de insuficienta renala
Monitorizarea sistemului digestiv
!
Presupune observarea continua a aspectului abdomenului
! normal,
! destins,
Sonda nazo-gastrica . Se monteaza imediat dupa IOT a pacientului ,in cazul operatiilor complexe , pentru a prevenii staza gastrica data de pareza digestive postoperatorie .De asemenea poate surprinde o HDS –dg. si tratament
Aspectul plagilor operatorii,
Urmarirea tuburilor de dren si a lichidelor prezente pe acestea.(cantitate, aspect).
Sonda nazo-gastrica
Continut biliat
