Sistemul respirator Flashcards
Care este rolul piramidei nazale?
protectie și rol estetic
Cu cine comunica cavitatea nazala prin coane?
cu nazofaringele
Unde este dispusa mucoasa olfactiva la nivelul cavitatii nazale?
in partea postero - superioară
Ce denumiri poarta partea faringelui care leaga cavitatea nazala si laringele?
NAZO, ORO, LARINGOFARINGE
Descrie localizarea laringelui
- inferior de faringe
- superior de trahee
- la baza gâtului
- anterior de esofag
- posterior și median de lobii tiroidieni
Descrie functia fonatorie a laringelui
- laringele este organul vorbirii datorită corzilor vocale
- producerea sunetelor este determinată de apropierea corzilor vocale, care astfel îngreunează glota
- cu cât corzile vocale sunt mai apropiate una de cealaltă sunetele emise sunt mai înalte
- sunetele sunt produse prin vibrația corzilor vocale la ieșirea aerului din plămâni
- ele vor fi întărite atât de cavitățile toracică, nazale, bucală cât și de sinusurile paranazale, care au rol de cutie de rezonanță
- la producerea sunetelor articulate mai participă limba, buzele, dinții și vălul palatin
- din combinarea sunetelor articulate => VORBIREA
Descrie scheletul fibro-cartilaginos al traheei
este format din inele cartilaginoase incomplete posterior prevăzute cu mușchiul traheal cu fibre musculare netede
Sunt cei 2 plamani egali?
cum diafragma este mai ridicată în partea dreaptă => plămânul drept este mai scurt decât cel stâng
Descrie fata externa sau laterala a plamanului
Fața externă = laterală este convexă și vine în raport cu coastele
- pe această față se găsesc șanțuri adânci numite scizuri care împart plămânii în LOBI
- plămanul drept prezinta 2 scizuri care il impart in 3 lobi: superior, mijlociu si inferior
- plamanul stang are o singura scizura, care il imparte in 2 lobi: superior si inferior
Descrie arborele bronsic
Arborele bronșic – totalitatea ramificațiilor bronhiei principale
Bronhia principală ->BRONHII LOBARE-> BRONHII SEGMENTARE-> BRONHII INTERLOBULARE -> BRONHIOLE: TERMINALE + RESPIRATORII = ultimele ramificații ale arborelui bronșic, din care derivă:
a. Ducte sau canale alveolare
2. Saci alveolari
3. Alveole
Cine formeaza acinii pulmonari?
bronhiolele respiratorii, împreună cu formațiunile derivate din ele – ducte alveolare, săculeți alveolari și alveole pulmonare
Care sunt limitele retelei capilare pulmonare?
legătura dintre ramurile arteriale și venele pulmonare este realizată de REȚEAUA CAPILARĂ care se întinde de la nivelul BRONHIOLEI RESPIRATORII, până la nivelul alveolelor → rețeaua începe cu o arteriolă și se termină cu o venulă (ambele însoțesc o bronhiolă lobulară = terminală)
Descrie vascularizatia nutritiva pulmonara
- este asigurată de areterele bronșice din aorta toracală, care aduc la plămâni sânge cu O2
- intră în plămân prin hil și însoțesc arborele bronșic
- sângele venos ajunge în sistemul azygos, care se termină în vena cavă superioară
a) sânge cu O2 → artere BRONȘICE = ramuri viscerale din aorta descendentă toracică
b) sânge cu CO2 → venele BRONȘICE care se deschid în sistemul azygos → vena cavă superioară
Descrie inervatia plamanilor
- Simpatică
- fibrele postganglionare amielinice, care provin primul ganglion simpatic al lanțului LATEROVERTEBRAL
- efectul stimulării simpatice
a) bronhodilatație
b) inhibă secreția glandelor mucoase - Parasimpatică
- fibre preganglionare mielinice care provin din nervul cranian X și care fac sinapsă cu deutoneuronul din calea efectorie parasimpatică, chiar la nivel pulmonar, într-un ganglion INTRAMURAL => fibre postganglionare amielinice care sunt foarte scurte
- efectul stimulării PS:
a) bronhoconstricție
b) stimulează secreția glandelor mucoase exocrine
Descrie mecanica ventilatiei pulmonare
Dimensiunile plămânilor pot varia prin distensie și retracție în 2 moduri:
1) prin mișcarile de ridicare și coborâre ale diafragmului
a) ridicare => scurtează cavitatea toracică – în expirație
b) coborâre => alungește cavitatea toracică – în inspirație
Prin aceste mișcări acționează asupra diametrului longitudinal al toracelui.
2) prin ridicarea și coborarea coastelor = grilajului costal
a) ridicare => determină creșterea diametrului antero-posterior al cavității toracice – în inspirație
b) coborâre => determină scăderea diametrului antero-posterior al cavității toracice – în expirație
Aceste mișcări acționează asupra diametrului antero- posterior al toracelui = diametrul de la stern la coloana vertebrală
Care sunt muschii care determina ridicarea grilajului costal?
Mușchii care determină RIDICAREA grilajului costal = MUȘCHII INSPIRATORI
- în special M. GÂTULUI (M. SCALENI)
Descrie miscarile grilajului costal
a) Coborâre grilaj:
- sternul se apropie de coloana vertebrală toracală
- ↓ diametrului antero- posterior (adâncimea toracelui)
- are loc în EXPIRAȚIE, când se revine la poziția de repaus a toracelui
b) Ridicare grilaj →expir forțat:
- sternul este proiectat înainte și se îndepărtează de coloana vertebrală toracală
- ↑ diamentrului antero- posterior cu aproximativ 20% în inspirația maximă față de expirație
Care sunt muschii care determina coborarea grilajului costal?
Mușchii care determină COBORÂREA grilajului costal = MUȘCHII EXPIRATORI
- m. drepți abdominali (expir forțat)
Descrie variatia presiunii alveolare in repaus, inspir si expir
În repaus
- glota este deschisă
- aerul nu circulă între plămâni și atmosferă
- în acest moment, presiunea în orice parte a arborelui respirator este egală cu presiunea atmosferică, considerată 0 cmH2O
În inspirație
- pentru a permite părtunderea aerului în plămâni în timpul inspirației, presiunea în alveole trebuie să scadă sub presiunea atmosferică
- în timpul unei inspirații normale presiunea alveolară devine -1 cmH2O
- această presiune negativă ușoară este suficientă, pentru ca, în cele 2 secunde necesare inspirației, în plămâni să pătrundă aproximativ 500 mL de aer = VC = volumul curent
În expirație
- apar variații opuse în timpul expirației
- presiunea alveolară crește la aproximativ +1 cmH2O => forțează 500 mL de aer să iasă din plămâni în cele 2-3 secunde, cât durează expirația (preiunea mai mare din alveole forțează cei 500 ml de aer să iasă din plămâni, în timpul de 2-3 secunde, cât durează expirul)
Descrie expirul normal
VER - definitie
reprezină cantitatea suplimentară de aer care poate fi expirată în urma unei expirații forțate, după expirarea unui volum curent