Analizatori III

Question 1

Stratul cornos al epidermului

Answer 1

• stratul superficial
• nu are vase de sânge -> epidermul este avascular
• este avascular (nu are vase de sânge) hrănindu-se prin osmoză din lichidul intercelular (interstițial)
  -este bine inervat având terminaţii nervoase libere

Question 2

Ce contine dermul?

Answer 2

• vase de sânge şi limfatice
• terminaţii nervoase (majoritatea receptorilor cutanați se află în derm)
• anexe cutanate (firele de păr şi canalele glandelor exocrine -sudoripare şi sebacee)
• mușchiul neted al firului de păr

Question 3

Ce sunt glandele sudoripare?

Answer 3

glande glomerulare – străbat dermul și epidermul și se deschid independent, unde descarcă sudoarea, care conține toxine => pielea are rol excretor

Question 4

Dermul papilar

Answer 4

La nivelul lui se află papilele dermice = nişte ridicături tronconice care sunt mai evidente pe suprafața degetelor; pe suprafaţa degetelor papilele formează creste papilare, a căror întiparire dă amprentele, cu importanţă în medicina legală şi în criminalistică.

Question 5

Ce structuri se afla in hipoderm?

Answer 5

aici se află bulbii firului de păr, glomerulii glandelor sudoripare și corpusculii Vater-Pacini, rețeaua vasculară subcutanată

Question 6

Cum se insera mușchiul erector al firului de păr in stratul papilar?

Answer 6

oblic

Question 7

TNL - caracteristici

Answer 7

• R care nu au înveliș conjunctiv
• dendrite (arborizații dedritice) ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali
• sunt distribuite printre celulele epidermului (R prezent în special, în epiderm, dar el se află în toate straturile pielii)
• receptori care deservesc toate sensibilitățile cutanate: receptori tactili, termici şi pentru durere

Question 8

Descrie distributia R cutanati in cele 3 straturi ale pielii?

Answer 8

Epiderm – TNL multe și discuri Merkel mai puține

Derm – majoritatea sunt R corpusculari (Meissner, Krause, Ruffini), R liberi (discuri Merkel) și TNL mai puține

Hipoderm – Corpusculi Vater – Pacini și Golgi – Mazzoni numeroși și TNL mai puține

Question 9

Descrie distributia terminatiilor incapsulate in derm si hipoderm

Answer 9

• în derm:
  1. corpusculii Meissner – tactili
• se localizează superficial (dermul papilar) sau la nivelul pulpei degetelor
  2. corpusculii Krause - tactili, termic – rece (funcţie secundară)
• se află superficial, în dermul papilar
  3. corpusculii Ruffini - tactili, termic – cald (funcţie secundară)
• se află profund, în derm – lângă glomerulul glandelor sudoripare
• corpusculii Ruffini pot avea și localizare de PROPRIOCEPTORI – în stratul superficial al capsulei articulare

-în hipoderm:
1. corpusculiiVater-Pacini, cei mai mari corpusculi – tactili (exteroceptori)
- pot avea și localizare de PROPRIOCEPTOR – periostală sau articulară
2. corpusculii Golgi – Mazzoni – în pulpa degetelor

Question 10

Cum se clasifica receptorii cutanati?

Answer 10

1. Dupa structura:
   - TNL
   - Terminatii incapsulate
2. Dupa functie:
   - Receptori tactili
   - Receptori termici
   - Receptori durerosi

Question 11

Distributia receptorilor tactili in derm si hipoderm

Answer 11

In derm:
- cei din partea superioară a dermului recepţionează atingerea
- corpusculii Meissner
- discurile Merkel
- cei situaţi mai profund în derm recepţionează presiunea - corpusculii Ruffini

In hipoderm:
- corpusculii Vater-Pacini - se adaptează foarte rapid şi recepţionează vibraţiile
-terminaţiile nervoase libere (TNL) - care pot detecta atingerea şi presiunea
-corpusculii Golgi-Mazzoni = corpuscul

Question 12

Receptorii termici - tipuri si caracteristici

Answer 12

I. în principal TNL, cu diametrul mic şi nemielinizate

II. corpusculi Krause: cei care trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului scade — receptori pentru rece ca funcţie secundară- sensibili la sub 20℃ iar la sub 10℃ dau senzaţia de durere

III. corpusculi Ruffini: cei care trimit impulsuri atunci când temperatura cutanată creşte — receptori pentru cald ca funcţie secundară -sensibili la peste 25℃ iar la peste 50℃ dau senzaţia de durere = arsuri

Question 13

Campul receptor al unui neuron - definitie

Answer 13

suprafaţa tegumentară prin stimularea căreia se produc modificări în rata de descărcare a unui N somatosenzitiv implicat în sensibilitatea cutanată pentru acea zonă de piele = depolarizarea neuronului respectiv.

Question 14

Acuitatea tactilă - intre ce valori variaza?

Answer 14

• 2 mm la vârful limbii (acuitate tactilă mare)
  -50 mm în anumite zone de pe toracele posterior (acuitate tactilă mică)

Question 15

Segmentul intermediar al analizatorului cutanat

Answer 15

Pentru sensibilitatea termică şi dureroasă: -căile sensibilităţii termice şi dureroase (fascicul spinotalamic lateral)

Pentru sensibilitatea tactilă:
- căile sensibilităţii tactile epicritice (fascicule spinobulbare gracilis şi cuneat)
- căile sensibilităţii tactile protopatice (facicul spinotalamic anterior)
-la nivelul feţei sensibilitatea cutanată tactilă, termică şi dureroasă este transmisă de fibrele senzitive ale nervului V- trigemen

Question 16

Cum se proiecteaza pe scoarta cerebrala fasciculul spinotalamic lateral, anterior si lemniscul medial?

Answer 16

STL și STA se unesc înainte să ajungă la nivelul bulbului, sensibilitatea condusă de acestea se proiectează lateral pe cortex.
Lemniscul medial se proiectează tot lateral pe scoarța cerebrală.

Question 17

Descrie peretii casei timpanului

Answer 17

• peretele - lateral- timpan- separă urechea medie de cea externă
• medial = intern– fereastra ovală (superioară) + fereastra rotundă (inferioară)
• anteior– se deschide trompa lui Eustachio– prin ea, casa timpanului (urechea medie) comunică cu nazofaringele

primește aer la presiunea atmosfericăegalizarea presiunilor pe cele 2 fețe ale timpanului (avem aer în urechea externă și în cea internă)

Question 18

Descrie lantul articulat de oscioare

Answer 18

• ciocan în contact cu timpanul (se inseră pe fața lui internă), are un muşchi care diminuează vibraţiile
• nicovală în contact cu ciocanul (cu care se articulează anterior) și scarița (cu care se articulează posterior)
• scărița în contact cu fereastra ovală (se termină cu o trapă care se așează pe membrana ferestrei ovale), are un muşchi care amplifică vibrațiile sonore slabe

Question 19

Ce se afla între labirintul osos și cel membranos?

Answer 19

perilimfa

Question 20

Canalele semicirculare osoase - caracteristici

Answer 20

• 3 canale care se află în planuri perpendiculare unul pe celălalt
• fiecare canal se deschide în vestibulul osos, la o extremitate această deschidere se face prin ampulă (o dilataţie), la cealaltă extremitate,canalul

Question 21

Cum se subimparte melcul osos?

Answer 21

pe columelă se prinde lama spirală osoasă, care cu ajutorul membranelor bazilară şi vestibulară Reissner (componente ale melcului membranos), compartimentează lumenul (interiorul) melcului osos în

 Rampa vestibulară – deasupra membranei Reissner
 Rampa timpanică – sus membrana bazilară
 Canalul cohlear – între memebrana bazilară, membrana Reissner și peretele extern al melcului

Question 22

Labirintul membranos cuprinde?

Answer 22

Canale semicirculare membranoase
Vestibulul membranos
Melcul membranos = canalul cohlear

Question 23

Descrie structura melcului membranos

Answer 23

1. partea superioară a melcului membranos se numeşte membrana vestibulară Reissner, deasupra ei se află rampa vestibulară (primul compartiment al melcului osos) cu perilimfă
2. partea inferioară a melcului membranos se numește membrana bazilară, sub ea se află rampa timpanică (al doilea compartiment al melcului osos) cu perilimfă
   - între membrana vestibulară, bazilară şi cu ajutorul peretelui extern al melcului osos, se formează canalul cohlear/ melcul membranos în care se află endolimfa (lichid asemănător cu limfa)
   - între vârful melcului membranos şi cel osos există un spaţiu liber– helicotrema - prin care cel 2 rampe comunică între el

Question 24

Descrie structura organului Corti

Answer 24

• prin centrul organului trece un tunel triunghiular- tunelul Corti- prin el trec fibre dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionul spiral Corti, aflat pe ramura acustică/ cohleară a nervului cranian VIII
• celule de susţinere
• se află la baza celulelor receptoare
• formează laturile (pereții) tunelului Corti şi au rolul de a secreta membrana reticulată prin care trec cilii celulelor receptoare
• celule receptoare auditive
• aflate de o parte și de alta a tunelului => celule receptoare intrne (pe 1 rând) + celule receptoare externe (pe 3 rânduri)
• se află deasupra celor de susţinere şi au:
• un pol apical (vârful) cu cili auditivi care pătrund în membrana reticulată
• un pol bazal (baza) la care vin dendritele lui N1 care traversează tunelul Corti
• membrana tectoria- se află deasupra cililor auditivi de care cilii se lovesc => îndoirea cililor => stimularea receptorilor
• ea se fixează cu un capăt pe lama spirală osoasă, iar celalalt capăt plutește liber în endolimfă

Question 25

Proprietatile undelor sonore

Answer 25

• înălţimea - determinată de frecvenţa undelor
• intensitatea - determinată de amplitudine proprietăți fizice
• timbrul determinat de vibraţiile armonice superioare însoţitoare

Question 26

Cum se transmit sunetele in functie de frecventa?

Answer 26

a. Baza melcului intră în rezonanță cu sunetele de frecvență înaltă – 15 000 Hz
b. Mijlocul membranei bazilare rezonează cu frecvențe medii – 5 000 Hz
c. Vârful melcului rezonează cu frecvențe joase – 20- 500 Hz

Question 27

Cum se identifica direcţia de unde vine sunetul?

Answer 27

1. Detectarea decalajului în timp dintre sunetele acustice care intră în cele 2 urechi (dacă sunetul vine din stânga, va ajunge mai repede la urechea stângă faţă de cea dreaptă)
2. Diferenţa de intensitate a sunetului care ajunge la cele doua urechi (dacă sunetul vine din stânga, va avea o intensitate mai mare când ajunge la urechea stângă faţă de cea dreapă)

Question 28

Descrie segmentul central al analizatorului auditiv

Answer 28

• în neocortexul senzitiv = receptor - ariile auditive primare şi secundare din girusul temporal superior din lobul temporal de pe faţa laterală a emisferelor cerebrale
• lezarea ariei primare = surditate
• în jurul ariei primare se află aria secundară sau de asociaţie, care primeşte aferenţe de la aria primară continuă să transmită impulsuri numai de la baza melcului şi nu se amestecă cu cele de la vârful melcului de exemplu)
• lezarea ariei secundare => pierderea memoriei auditive

Question 29

Rolul analizatorului vestibular

Answer 29

1. De a informa creierul despre poziţia capului şi corpului în spaţiu şi despre accelerările liniare (în linie dreaptă) sau circulare (rotaţii) la care acesta este supus; furnizează informaţii asupra poziţiei şi mişcărilor corpului în spaţiu, pe baza cărora declanşează reflexele posturale şi gestuale
2. Participă la menţinerea echilibrului, alături de analizatorii kinestezic, vizual, tactil (tact, presiune) şi de cerebel

Question 30

Descrie structura aparatului otolitic

Answer 30

• membrană bazală
• celule de susţinere aşezate pe membrana bazală, la baza celulelor receptoare
• celule senzoriale/receptoare (aşezate deasupra celor de susţinere) care prezintă:
• la polul apical cili incluşi în membrana otolitică (o membrană gelatinoasă), în care se află granule de carbonat de Ca şi Mg numite otolite
• la polul bazal al celulelor receptoare sosesc dendrite (fibre senzoriale) ale N1 = neuronilor senzitivi din ganglionul vestibular Scarpa (ganglion aflat pe traiectul ramurii vestibulare a nervului cranian VIII)

Question 31

Ce sunt ampulele, cate sunt ele si unde se afla?

Answer 31

Ampule = dilatări ale canalelor semicirculare; sunt în număr de 3 pentru o ureche si se afla în ampulele canalelor semicirculare membranoase

Question 32

Ce fel de acceleratie receptioneaza macula? Dar crestele ampulare?

Answer 32

MACULA = R vestibulari pentru ACCELERAȚIA LINIARĂ
- ORIZONTALĂ → utricula
- VERTICALĂ → sacula
Stimulul = mișcarea LINIARĂ

CRESTELE AMPULARE = R vestibulari pentru ACCELERAȚIA CIRCULARĂ
Stimulul = mișcarea de ROTAȚIE – cap (în special) + corp

Question 33

Descrie fiziologia receptorilor maculari

Answer 33

• sunt stimulate mecanic de către otolite – greutatea lor duce la îndoirea cililor R vestibular
• R vestibulari maculari sunt stimulați permanent = R TONICI:
• în condiţii statice (când stai pe loc sau capul stă nemișcat) şi dinamice (mişcare)
• de mişcări liniare (în linie dreaptă) - înainte, înapoi sau lateral
• stimulate de accelerație nu de viteza de deplasare a corpului -ex.stimulate de trecerea de la mers normal la alergare sau oprirea sau trecerea din alergare în mers normal etc.
• detectează acceleraţia pe orizontală (cei din utriculă) şi pe verticală (cei din saculă)
• când capul stă nemişcat otolitele apasă prin greutatea lor asupra cililor celulelor senzoriale şi îi deformează, celulele senzoriale sunt stimulate şi trimit impulsuri spre centrii nervoşi, informându-i asupra poziţiei capului în acel moment în raport cu vectorul gravitațional, şi declanşând reflexe care vor ajuta la menţinerea posturii şi a echilibrului
• când capul şi corpul se mişcă în linie dreaptă = suferă accelerări liniare (înainte, înapoi sau lateral), forţele de inerţie împing otolitele, care sunt mai dense decât endolimfa, în sens opus deplasării (exact cum se întâmplă cu pasagerii unui autobuz când acesta începe să meargă; în momentul în care autobuzul începe să meargă, pasagerii sunt împinşi în spate, acest lucru se numeşte inerţie)
• prin deplasarea otolitelor în sens opus mişcării, membrana otolitică este şi ea împinsă în sens opus şi la fel şi cilii care sunt incluşi în membrana otolitică
• acest lucru duce la stimularea celulelor senzoriale şi astfel se declanşează la nivelul centrilor nervoşi reacţii motorii corectoare ale poziției corpului și capului în vederea menținerii echilibrului pe toată durata mișcării

Question 34

Descrie fiziologia receptorilor ampulari

Answer 34

• receptorii vestibulari din creste = R pentru mișcările de rotație = R care mențin echilibrul în condițiile accelerațiilor gravitaționale circulare ale capului și corpului
• cilii celulelor senzoriale sunt stimulați mecanic de deplasarea endolimfei care se află în jurul lor => stimulul este unul mecanic – deplasarea endolimfei
• sunt stimulate de mișcări circulare
• stimulate de mișcări de accelerație nu de viteză
• recepționarea mișcărilor circulare ale capului este posibilă datorită orientării canalelor semicirculare în cele 3 planuri ale spațiului:
• frontal
• orizontal/ transversal
• sagital
• când capul şi corpul se învârt (mişcare circulară) = orice mișcare de rotație a capului sau a corpului antrenează rotaţia simultană a canalelor semicirculare aflate în planul rotaţiei respective, forţele de inerţie împing endolimfa în sens opus
• aceasta va înclina cupola gelatinoasă şi cilii incluşi în cupolă în acelaşi sens (opus mişcării)
• aceasta duce la stimularea celulelor senzoriale şi astfel se declanşează la nivelul centrilor nervoşi reacţii motorii corectoare care duc la menţinerea echilibrului în timpul mişcării circulare
• recepționarea mișcărilor circulare ale capului este posibilă orientării canalelor semicirculare în cele 3 planuri ale spațiului (frontal, orizontal = transversal, sagital)

Question 35

Care sunt colateralele care pleaca de la nivelul nucleilor vestibulari din bulb si ce reprezinta acestea?

Answer 35

1. fasciculul vestibulo-spinal: spre MS (cornul anterior – neuron somatomotor)
   - este o cale extrapiramidală = motilitatea automată
   - controlează tonusul muscular
2. fasciculul vestibulo-cerebelos: spre cerebel (arhicerebel – lobul floculonodular)
   - trece prin pedunculii cerebeloși inferiori
   - controlează echilibrul static şi dinamic
3. fasciculul vestibulo-nuclear: spre nucleii nervilor III şi IV din mezencefal şi VI din punte (care inervează mușchii extrinseci ai globilor oculari)
   - controlează mişcările globilor oculari, cu punct de plecare labirintic – mișcări automate dictate de R vestibulari -> când te rotești și amețești, în mod reflex închizi ochii

• fasciculul vestibulo-talamic: spre talamus

*Colaterale = axoni ai N2 care nu fac sinapsă cu N3
= axoni care ajung la diferite structuri din SNC, care sunt implicate în menținerea echilibrului

Question 36

Unde sunt localizati receptorii analizatorului kinestezic?

Answer 36

• muşchi
• tendoane
• articulaţii
• periost (o foiță de țesut conjunctiv care învelește oasele)
• ligamente

Question 37

Corpusculii neurotendinosi Golgi - caracteristici

Answer 37

• nu sunt prezenți în tegument
• sunt stimulați de întinderea puternică a tendonului + contracția mușchiului
• sunt stimulați de întinderea puternică a tendonului din timpul contracției mușchiului (când mușchiul se scurtează și tendonul se alungește), astfel o alungire prea puternică a tendonului în timpul unei contracții musculare puternice, duce la stimularea corpusculilor neurotrndinoși Golgi care vor opri contracția

Structura - 1-3 fibre nervoase care pătrund în corpuscul
Rol: - monitorizează continuu tensiunea din tendoane
- contribuie la prevenirea contracției musculare excesive
- prevenirea alungirii exagerate a mușchiului (aceasta are loc în relaxare) Localizare: la joncţiunea muşchi-tendon

Question 38

Care este structura fusurilor neuromusculare?

Answer 38

Structură
1. înveliș - capsula conjunctivă
2. 5-10 fibre musculare modificate, numite FIBRE INTRAFUSALE
- sunt conţinute într-o capsulă conjunctivă
- dispuse paralel cu cele extrafusale
- au 2 porţiuni periferice contractile, cu striații, iar porţiunea centrală, necontractilă, conţine nuclei Există 2 tipri de fibre INTRAFUSALE:
1. fibre cu sac nuclear – fibra centrală, mai groasă și cu nuclei dispuși central ca un sac
2. fibre cu lanț nuclear – celelalte fibre ale fusului, mai subțiri și cu nuclei dispuși central într-o linie dreaptă

Question 39

Descrie inervatia senzitiva si motorie a fusurilor neuromusculare

Answer 39

a) Inervaţia senzitivă
- este asigurată de dendrite ale neuronilor senzitivi din ganglionul spinal
- reprezintă calea aferentă = CA pentru reflexul rotulian = monosinaptic medular – somatic, miotatic
- dendritele ajung în partea centrală = necontractilă a fibrelor INTRAFUSALE
- dendritele se distribuie prin ramificații cu forme diferite: 1. în spirală – fibre senzitive ANULOSPIRALE – sunt dispuse în jurul porțiunii centrale a fibrelor intrafusale cu sac nuclear 2. în “floare” (în buchet) – fibre sensitive “în floare” – se distribuie în jurul porțiunii periferice contractile a fibrelor INTRAFUSALE cu lanț nuclear
Cele 2 tipuri de dendrite sunt stimulate de întinderea zonei centrale – necontractile, produsă în timpul: - contracției extremităților fibrelor INTRAFUSALE
- relaxării corpului muscular somatic = întinderea tuturor fibrelor din mușchi = EXTRA + INTRAFUSALE

b) Inervația motorie
- este asigurată de axonii neuronilor somatici ɣ din cornul anterior al MS
- axonii ajung la partea periferică = contractilă a fibrelor INTRAFUSALE - cu sac nuclear şi cu lanţ nuclear - pe care le contractă determinând întinderea porţiunii centrale, ceea ce duce la stimularea fibrelor senzitive anulospirale şi a celor „în floare” => contracția lor nu reprezintă și contracția mușchiului somatic, pentru că FUSUL are număr mic de fibre care nu sunt contractile pe toată lungimea lor
- impulsul nervos se transmite prin dendrita + axonul N somatosenzitiv din ggl spinal, mesajele ajung la N somatomotor α => comenzi de contracție a FIBRELOR EXTRAFUSALE, determinând contracţia muşchiului somatic = scheletic declanșată automat = reflex, la fiecare relaxare a mușchiului somatic, când se întind fibrele din mușchi.

Question 40

Descrie segmentul intermediar al analizatorului kinestezic

Answer 40

Impulsurile aferente de la proprioceptori sunt conduse prin două căi:

 pentru sensibilitatea kinestezică (simţul poziţiei şi al mişcării în spaţiu), prin fasciculele spinobulbare;
- impulsurile de la corpusculii neurotendinoși Golgi și Corpusculii Ruffini, sunt transmise prin fascicule spinobulbare

 pentru sensibilitatea proprioceptivă de reglare = control al mişcării (simţul tonusului muscular), prin fasciculele spinocerebeloase ventral şi dorsal
- axonul neuronului senzitiv din ganglionul spinal ajunge în MS unde se bifurcă:
- o ramificaţie merge în coarnele anterioare ale MS şi face sinapsă cu neuronul α participând la reflexul miotatic
- a doua ramificaţie face sinapsă în coarnele posterioare cu al doilea neuron al căii proprioceptive de control a mişcării de unde pleacă fasciculele spinocerebeloase care ajung la cerebel

Question 41

Descrie modul de functionare al fusurilor neuromusculare

Answer 41

• fusurile neuromusculare sunt stimulate de tensiunea dezvoltată în timpul contracției musculare
• relaxarea musculară este prevenită prin întinderea şi activarea fusurilor, care, la rândul lor, declanşează o contracţie reflexă. Acest mecanism produce o întindere şi o tensiune musculară de relaxare — tonusul muscular (o contracție slabă, involuntară a mușchiului).
• dispunearea în paralel a FIBRELOR INTRAFUSALE face ca întinderea FIBRELOR EXTRAFUSALE să determine și întinderea celor INTRAFUSALE (orice întindere sau relaxare a mușchiului determină întinderea fibrelor fusului) acest lucru va determina ca din coarnele anterioare ale MS, prin intermediul axonului N ɣ, să fie transmise impulsuri la porțiunile periferice, contractile ale FIBRELOR FUSULUI cu sac + lanț nuclear, impulsuri care vor determina contracția acestei porțiuni periferice
• contracția porțiunii periferice duce la întinderea porțiunii centrale a fibrelor fusului și la stimularea fibrelor senzitive anulospirale și a celor „în floare” (care sunt dendrite ale neuronilor din ggl spinal)