Analizatori III Flashcards
Stratul cornos al epidermului
- stratul superficial
- nu are vase de sânge -> epidermul este avascular
- este avascular (nu are vase de sânge) hrănindu-se prin osmoză din lichidul intercelular (interstițial)
-este bine inervat având terminaţii nervoase libere
Ce contine dermul?
- vase de sânge şi limfatice
- terminaţii nervoase (majoritatea receptorilor cutanați se află în derm)
- anexe cutanate (firele de păr şi canalele glandelor exocrine -sudoripare şi sebacee)
- mușchiul neted al firului de păr
Ce sunt glandele sudoripare?
glande glomerulare – străbat dermul și epidermul și se deschid independent, unde descarcă sudoarea, care conține toxine => pielea are rol excretor
Dermul papilar
La nivelul lui se află papilele dermice = nişte ridicături tronconice care sunt mai evidente pe suprafața degetelor; pe suprafaţa degetelor papilele formează creste papilare, a căror întiparire dă amprentele, cu importanţă în medicina legală şi în criminalistică.
Ce structuri se afla in hipoderm?
aici se află bulbii firului de păr, glomerulii glandelor sudoripare și corpusculii Vater-Pacini, rețeaua vasculară subcutanată
Cum se insera mușchiul erector al firului de păr in stratul papilar?
oblic
TNL - caracteristici
- R care nu au înveliș conjunctiv
- dendrite (arborizații dedritice) ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali
- sunt distribuite printre celulele epidermului (R prezent în special, în epiderm, dar el se află în toate straturile pielii)
- receptori care deservesc toate sensibilitățile cutanate: receptori tactili, termici şi pentru durere
Descrie distributia R cutanati in cele 3 straturi ale pielii?
Epiderm – TNL multe și discuri Merkel mai puține
Derm – majoritatea sunt R corpusculari (Meissner, Krause, Ruffini), R liberi (discuri Merkel) și TNL mai puține
Hipoderm – Corpusculi Vater – Pacini și Golgi – Mazzoni numeroși și TNL mai puține
Descrie distributia terminatiilor incapsulate in derm si hipoderm
- în derm:
1. corpusculii Meissner – tactili - se localizează superficial (dermul papilar) sau la nivelul pulpei degetelor
2. corpusculii Krause - tactili, termic – rece (funcţie secundară) - se află superficial, în dermul papilar
3. corpusculii Ruffini - tactili, termic – cald (funcţie secundară) - se află profund, în derm – lângă glomerulul glandelor sudoripare
- corpusculii Ruffini pot avea și localizare de PROPRIOCEPTORI – în stratul superficial al capsulei articulare
-în hipoderm:
1. corpusculiiVater-Pacini, cei mai mari corpusculi – tactili (exteroceptori)
- pot avea și localizare de PROPRIOCEPTOR – periostală sau articulară
2. corpusculii Golgi – Mazzoni – în pulpa degetelor
Cum se clasifica receptorii cutanati?
- Dupa structura:
- TNL
- Terminatii incapsulate - Dupa functie:
- Receptori tactili
- Receptori termici
- Receptori durerosi
Distributia receptorilor tactili in derm si hipoderm
In derm:
- cei din partea superioară a dermului recepţionează atingerea
- corpusculii Meissner
- discurile Merkel
- cei situaţi mai profund în derm recepţionează presiunea - corpusculii Ruffini
In hipoderm:
- corpusculii Vater-Pacini - se adaptează foarte rapid şi recepţionează vibraţiile
-terminaţiile nervoase libere (TNL) - care pot detecta atingerea şi presiunea
-corpusculii Golgi-Mazzoni = corpuscul
Receptorii termici - tipuri si caracteristici
I. în principal TNL, cu diametrul mic şi nemielinizate
II. corpusculi Krause: cei care trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului scade — receptori pentru rece ca funcţie secundară- sensibili la sub 20℃ iar la sub 10℃ dau senzaţia de durere
III. corpusculi Ruffini: cei care trimit impulsuri atunci când temperatura cutanată creşte — receptori pentru cald ca funcţie secundară -sensibili la peste 25℃ iar la peste 50℃ dau senzaţia de durere = arsuri
Campul receptor al unui neuron - definitie
suprafaţa tegumentară prin stimularea căreia se produc modificări în rata de descărcare a unui N somatosenzitiv implicat în sensibilitatea cutanată pentru acea zonă de piele = depolarizarea neuronului respectiv.
Acuitatea tactilă - intre ce valori variaza?
- 2 mm la vârful limbii (acuitate tactilă mare)
-50 mm în anumite zone de pe toracele posterior (acuitate tactilă mică)
Segmentul intermediar al analizatorului cutanat
Pentru sensibilitatea termică şi dureroasă: -căile sensibilităţii termice şi dureroase (fascicul spinotalamic lateral)
Pentru sensibilitatea tactilă:
- căile sensibilităţii tactile epicritice (fascicule spinobulbare gracilis şi cuneat)
- căile sensibilităţii tactile protopatice (facicul spinotalamic anterior)
-la nivelul feţei sensibilitatea cutanată tactilă, termică şi dureroasă este transmisă de fibrele senzitive ale nervului V- trigemen
Cum se proiecteaza pe scoarta cerebrala fasciculul spinotalamic lateral, anterior si lemniscul medial?
STL și STA se unesc înainte să ajungă la nivelul bulbului, sensibilitatea condusă de acestea se proiectează lateral pe cortex.
Lemniscul medial se proiectează tot lateral pe scoarța cerebrală.
Descrie peretii casei timpanului
- peretele - lateral- timpan- separă urechea medie de cea externă
- medial = intern– fereastra ovală (superioară) + fereastra rotundă (inferioară)
- anteior– se deschide trompa lui Eustachio– prin ea, casa timpanului (urechea medie) comunică cu nazofaringele
primește aer la presiunea atmosfericăegalizarea presiunilor pe cele 2 fețe ale timpanului (avem aer în urechea externă și în cea internă)
Descrie lantul articulat de oscioare
- ciocan în contact cu timpanul (se inseră pe fața lui internă), are un muşchi care diminuează vibraţiile
- nicovală în contact cu ciocanul (cu care se articulează anterior) și scarița (cu care se articulează posterior)
- scărița în contact cu fereastra ovală (se termină cu o trapă care se așează pe membrana ferestrei ovale), are un muşchi care amplifică vibrațiile sonore slabe
Ce se afla între labirintul osos și cel membranos?
perilimfa
Canalele semicirculare osoase - caracteristici
- 3 canale care se află în planuri perpendiculare unul pe celălalt
- fiecare canal se deschide în vestibulul osos, la o extremitate această deschidere se face prin ampulă (o dilataţie), la cealaltă extremitate,canalul
Cum se subimparte melcul osos?
pe columelă se prinde lama spirală osoasă, care cu ajutorul membranelor bazilară şi vestibulară Reissner (componente ale melcului membranos), compartimentează lumenul (interiorul) melcului osos în
Rampa vestibulară – deasupra membranei Reissner
Rampa timpanică – sus membrana bazilară
Canalul cohlear – între memebrana bazilară, membrana Reissner și peretele extern al melcului
Labirintul membranos cuprinde?
Canale semicirculare membranoase
Vestibulul membranos
Melcul membranos = canalul cohlear
Descrie structura melcului membranos
- partea superioară a melcului membranos se numeşte membrana vestibulară Reissner, deasupra ei se află rampa vestibulară (primul compartiment al melcului osos) cu perilimfă
- partea inferioară a melcului membranos se numește membrana bazilară, sub ea se află rampa timpanică (al doilea compartiment al melcului osos) cu perilimfă
- între membrana vestibulară, bazilară şi cu ajutorul peretelui extern al melcului osos, se formează canalul cohlear/ melcul membranos în care se află endolimfa (lichid asemănător cu limfa)
- între vârful melcului membranos şi cel osos există un spaţiu liber– helicotrema - prin care cel 2 rampe comunică între el
Descrie structura organului Corti
- prin centrul organului trece un tunel triunghiular- tunelul Corti- prin el trec fibre dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionul spiral Corti, aflat pe ramura acustică/ cohleară a nervului cranian VIII
- celule de susţinere
- se află la baza celulelor receptoare
- formează laturile (pereții) tunelului Corti şi au rolul de a secreta membrana reticulată prin care trec cilii celulelor receptoare
- celule receptoare auditive
- aflate de o parte și de alta a tunelului => celule receptoare intrne (pe 1 rând) + celule receptoare externe (pe 3 rânduri)
- se află deasupra celor de susţinere şi au:
- un pol apical (vârful) cu cili auditivi care pătrund în membrana reticulată
- un pol bazal (baza) la care vin dendritele lui N1 care traversează tunelul Corti
- membrana tectoria- se află deasupra cililor auditivi de care cilii se lovesc => îndoirea cililor => stimularea receptorilor
- ea se fixează cu un capăt pe lama spirală osoasă, iar celalalt capăt plutește liber în endolimfă