Sistemul circulator Flashcards

1
Q

Cum se imparte cantitatea totala de sange in organism?

A
  • 2/3 volum circulant
  • 1/3 volum stangnant sau de rezervă (splina, ficat, țesut subcutanat), poate fi mobilizat în hemoragii sau în cazul unui efort fizic, stări patologice
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Ce lichide, in afara de sange, alcatuiesc mediul intern?

A
  1. Limfa
  2. Lichidul interstițial – umple spațiile dintre celule = interstiții
    LI = ichid intercelular
    LI = lichid extraceluar = LEC
  3. Lichidul cefalorahidian = LCR – din meninge + calitîțile organelor SNC
  4. Perilifa
  5. Endolimfa
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Cum variaza volumul globular procentual?

A

variază fiziologic cu sexul:
- mai multe la bărbați (41-50%)
- la femei (35-46%)
- scade cu vârsta sau patologic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Ce procent de substante organice regasim in compozitia chimica a plasmei si care sunt acestea?

A

b) 9% substanțe organice:
- majoritatea proteine (albumine - anticorpi, globuline, fibrinogen)
* există și glucide și lipide în plasmă
- cele mai importante :
~ proteine = proteinograma (6-8,5 g/dl)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

care este valoarea globulinelor in plasma? Dar a albuminelor?

A
  • albumine : 3,5-5g/dl
  • globuline : 2,5-3,5g/dl
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Ce alte roluri au proteinele plasmatice?

A
  • determinarea vâscozitatii și densității plasmei
  • reglarea echilibrului acido-bazic (sunt substanțe amfotere)
  • în schimburile capilar - țesut, deoarece presiunea osmotică a sângelui este egală cu aceea a lichidului interstițial, și singura forță care atrage apa din țesuturi spre capilare este presiunea coloid - osmotică a proteinelor plasmatice
  • alt rol al presiunii coloid-osmotice se manifestă în procesul de filtrare ultraglomerulară => formarea urinei
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Descrie vascozitatea sangelui

A

Este de 25 de ori mai vascoasă decât apa (sângele integral de 4,5 ori)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Care este valoarea calciului si a potasiului plasmatic?

A

Ca+ plasmatic = 8,5 – 10,3 mg/dl
K+ plasmatic = 3,5 – 5,3 mmol/L

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Valoarea hematiilor in functie de varsta si sex

A

~ 4,5 milioane/ 1 mm3 sânge: femeie
~ 5 milioane/ 1 mm3 sânge:barbat
~ 5,5-6 milioane/1 mm3 sânge : copil mic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Ce nu pot sintetiza hematiile?

A

proteine

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Cine creste numarul de hematii?

A

cortizolul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Cine da rezistenta mare la deformare a hematiilor?

A

forma lor de disc biconcav

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Care este cantitatea de hemoglobina la femei si barbati?

A

12 – 15,6 g/dl la femei și 13,8 – 17,2 g/dl la bărbați

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Ce este methemoglobina si cum apare ea?

A

Este compus stabil pe care Hb îl formează cu O2 când în structura ei se află Fe3+.
Datorită acțiunii unor oxidanți (droguri) apare un derivat al Hb cu Fe3+ numit methemoglobina; aceștia sunt derivați patologici ai Hb, ei nu mai îndeplinesc funcția de transport și în cazul creșterii concentrației lor în sânge peste anumite limite se produce insuficienta oxigenare a țesuturilor (asfixie)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Unde sunt distruse hematiile in special? Dar cele batrane?

A

In principal, in splina. Ele sunt distruse în sistemul hematocito- macrofagic din: splină, ficat, măduvă roșie a oaselor, ganglioni limfatici

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Cine influenteaza eritropoieza si unde este produsa aceasta substanta?

A

Hormonul eritropoietină produs de rinichi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Cum poate creste numarul de eritrocite?

A

-TEMPORAR: prin mobilizarea sângelui de depozit
-DEFINITIV= POLIGLOBULIE: pentru. persoanele care trăiesc la altitudine/ anumite situații patologice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Descrie structura si caracteristicile globulelor albe

A
  1. Membrana – lipoproteică, nu are Ag = antigene
  2. Citoplasma – prezintă:
    - mitocondrii → au respirație AEROBĂ
    - lizozomi → digestie intracelulară = FAGOZITOZĂ
  3. Nucleu: unic, fragmentat în LOBI => leucocite POLINUCLEARE; compact => leucocite MONONUCLEARE
    - toate leucocitele sunt uninucleate, dar avea nucleul în 2 variante
    - toate leucocitele au capacitatea de a emite prelungiri temporare = pseudopode
    - traversează peretele capilar prin porii săi, trecând în țesuturile invadate de agenții patogeni (bacterii) pe care le fagocitează proces de migrare = DIAPEDEZĂ
    DIAPEDEZĂ
    - nu reprezintă o grupare celulară omogenă deoarece forma, aspectul nucleului, afinitățile tinctoriale diferite
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Care este perioada de viata a monocitelor?

A

100-300 de zile

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Care este perioada de viata a granulocitelor?

A

12 h- 3 zile

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Descrie formula leucocitara

A

I. Granulocite = polinucleare
1. Neutrofile – 52-62% din leucocite
2. Eozinofile = acidofile – 1-3% din leucocite coloranți neutri, acizi= EOZINA, bazici
3. Bazofile - <1% din leucocite
Agranulocite = mononucleare
1. Monocite – 3-9% din leucocite
2. Limfocite – 25-33% din leucocite NU au granulații citoplasmatice
- limfocite T → diferențiate în TIMUS = organ limfoid CENTRAL
- limfocite B → diferențiate în AMIGDALE, SPLINĂ, ggl LIMFATICI – organe limfoide PERIFERICE

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Antigenul - definitie

A

o substanță macromoleculară proteică sau polizaharidică străină organismului și care, pătrunsă în mediul intern, declanșează producerea de către organism a unor substanțe specifice, numite Ac, care neutralizează sau distrug antigenul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Descrie apararea nespecifica

A
  • prezentă la toți oamenii
  • se realizează prin 2 mecanisme:
    a) celulare – fagocitoza
  • participă anumite celule (în special NEUTROFILE)
  • limfocite T cu memorie
    b) umorale
  • participă substanțe PREFORMATE (care există deja în leucocite)
  • limfocite B
  • este o aparare primitivă, cu eficacitate medie, dar este foarte promptă
  • participă anumite celule și substanțe performante
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Descrie cele 2 feluri de aparare specifica

A

I. Dobândită natural:
a. pasiv - prin transfer transplacentar de anticorpi de la mamă la făt
b. activ – Ac sunt produși în organism, în urma unei boli

II. Dobândită artificial:
a. pasiv – administrare de seruri care conțin Ac gata preparați = antitoxine și gamma-globuline
b. activ – administrare de vaccinuri care conțin Ag cu virulență atenuată, astfel încât odată ajunși în corp, să nu mai poată produce boala, dar să declanșeze în schimb, producerea de Ac → după vaccinare, organismul este ușor afectat, pentru că se luptă cu Ag care declanșează reacții mai atenuate, al căror efect final este DOBÂNDIREA IMUNITĂȚII = REZISTENȚA organismului la o boală

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

Care sunt leucocitele care mediaza raspunsurile imune specifice si prin ce mecanisme?

A

Răspunsurile imune specifice sunt mediate prin 2 tipuri de leucocite – limfocitele B si T – pe baza unor mecanisme interdependente:
1) Limfocitele B - imunitatea umorală
- sunt celule care produc Ac
2) Limfocitele T - imunitatea mediată celular (celulară)
- sunt celule care generează limfocitele cu memorie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

Ce declanseaza vaccinarea?

A

Vaccinarea declanșează aceleași mecanisme imunitare, cu deosebirea că reacțiile produse în organism sunt mai atenuante. Efectul final e dobândirea imunității.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

Trombocite - valoarea/ mm3 sange

A

150.00-300.00/ mm3 de sânge

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

De la ce valoarea a trombocitelor in sange se instaleaza trombocitopenia?

A

scaderea nr. sub 150.000 pe mm3 de sânge

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

Care este diametrul unui trombocit si ce durata de viata are?

A

Diametrul: 3 μ
Durata de viata: 10 zile

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

Pe baza caror proprietati trombocitele intervin in coagularea sangelui?

A

~ adezivitate: aderă la suprafețele lezate
~ aglutinare: formează între ele conglomerate
~ autolizare: metamorfoză vâscoasă
~ eliberarea unor factori trombocitari și a unor substanțe active: histamina, heparina, serotonina, trombostenina, fosfolipide ADP - care sunt transportate de trombocite

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

Cum se mai numeste timpul vaso-plachetar si care sunt etapele lui?

A

Se mai numeste hemostaza primara.
Etape:
- începe în momentul lezării vasului
- prima reacție este reprezentată de VASOCONSTRICȚIA peretelui vasului produsă reflex/ umoral
- aderarea trombocitelor la nivelul plăgii → agregarea + metamorfoza vâscoasă a acestora→ oprirea sângerării în 2- 4 minute - se finaliează cu formarea DOPULUI PLACHETAR care pentru moment rezolvă sângerarea
II. Timpul plasmatic = HEMOSTAZA DEFINITIVĂ = COAGULAREA SÂNGELUI

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

Cum se mai numeste hemostaza definitiva si ce presupune?

A

Se mai numeste timpul plasmatic sau coagularea sangelui

Etape:
- transformarea DOPULUI PLACHETAR CHEAG DE FIBRINĂ
- rezultatul acestei etape este transformarea:
FIBRINOGENULUI (plasmatic, solubil) → FIBRINĂ (insolubilă)
- la coagulare participă factori: - plasmatici
- plachetari
- tisulari

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q

Ce se formeaza si ce nu se formeaza in timpul coagularii?

A

Se formeaza: tromboplastina, trombina, fibrina si nu se formeaza fibrinogenul. El există deja în compoziția plasmei.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q

Descrie faza a III-a a coagularii

A

Faza a III-a – formarea fibrinei dureaza 1-2 s
Trombina (1-2 sec)
- FIBRINOGEN FIBRINĂ (insolubilă)
- trombina desface, din fibrinogen, niste monomeri de fibrină, care se polimerizează spontan, dând rețeaua de fibrină care devine insolubilă
- în ochiurile rețelei de fibrină se fixează elementele figurate, și sângerarea se oprește

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q

Ce se produce daca aglutinogenul si aglutinina omoloaga se intalnesc?

A
  • întâlnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloagă duce la un conflict imun, antigen-imun, cu distrugerea hematiilor și consecințe grave pentru individ
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q

Care este regula transfuziei?

A

aglutinogenul din sângele donatorului să nu se întâlnească cu aglutininele din plasma primitorului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
37
Q

Ce procent din populatie nu poseda antigene D?

A

15%: nu posedă Ag D, sunt Rh negative

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
38
Q

Descrie felul in care evolueaza sarcinile unei mame Rh- cu un barbat Rh+

A

Prima sarcină:
- evoluează normal (în condiții fiziologice, hematiile Rh+ ale fătului nu pot traversa placenta și deci nu ajung în circulația maternă)
- hematiile sunt celule mari deci un pot traversa placenta

La naștere:
- prin rupturile de vase sangvine care au loc în momentul dezlipirii placentei de uter, o parte din sângele fetal trece la mamă și stimulează producția de aglutinine = Ac anti-Rh-
- aceștia un sunt periculoși pentru mamă deoarece ea un are Ag D

O nouă sarcină:
- aglutininele = Ac (care pot traversa capilarele placentare fiind molecule mici) pătrund în circulația fetală și distrug hematiile fătului = ICTER HEMOLITIC, putând duce chiar la moartea acestuia, atunci când aglutininele sunt în concentrație mare
* Femeile nu au Ac antiD → rămân toată viața cu hematii care nu au Ac anti D

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
39
Q

Care sunt rolurile sangelui?

A

I. Sunt date de funcțiile componentelor sale :
1. HEMATII → transport de gaze respiratorii
2. LEUCOCITE → Apărare împotriva Ag
3. TROMBOCITE → hemostază fiziologică
II. În afară de acestea sângele are și

ALTE ROLURI:

  1. SISTEM de INTEGRARE și COORDONARE UMORALĂ ale funcțiilor organismului, care se realizează prin TRANSPORTUL de:
    a. hormoni
    b. mediatori chimici (A, NA, Ach)
    c. cataboliți – pe care îi vehiculează
  2. EXCRETOR: (expirmare forțată)
    Sângele îndepărtează și transportă spre LOCURILE de EXCREȚIE (rinichi + tegument) substanțele care trebuiesc eliminate:
    a. substanțe toxice
    b. substanțe neutilizabile
    c. substanțe în exces
  3. TERMOREGULATOR:
    - păstrează 𝑡0 corpului datorită conținutului bogat în apă (când 𝑡0 crește se intesifică transpirația → se pierde din apa din corp → scădere 𝑡0)
    - temperatura constantă organism = HOMEOTERMIA
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
40
Q

Ce sunt capilarele si ce caracteristici au acestea?

A

Sunt vasele cele mai MICI (în diametru)
- sunt deschise la ambele capete → face legătura între artere și vene (arteriolă – capilar - venulă) → au un CAPĂT ARTERIAL și un CAPĂT VENOS
- au perete subțire (epiteliu simplu = ENDOTELIU) = adaptare la realizarea schimburilor dintre sânge și celule (prin intermdiul LI)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
41
Q

Descrie segmentele aortei

A

A. Ascendentă (lungime de 5-6 cm) → 2 ARTERE CORONARE (dr+stg) → inimă

B. Arcul = CROSA AORTEI = CARJA AORTEI → curbare spre stânga

C. Descendentă (cu 2 segmente):

I. Toracală → separate de DIAFRAGM

II. Abdominală: la nivelul vertebrei L4 dă 2 artere ILIACE COMUNE STG + DR = ramurile terminale ale aortei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
42
Q

Ce contine arcul aortic?

A

prezintă chemoreceptori → informează prin fibrele viscerosenzitive din nervul cranian X care formează CA pentru reflexul vegetativ PS = DEPRESOR = scade activitatea cardiacă
RAMURILE ARCULUI AORTIC

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
43
Q

Care este presiunea sangelui in arteriole?

A

90 mmHg la intrare si 30 mmHg la iesire

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
44
Q

Care este presiunea sangelui in capilarele sanguine?

A

30 mmHg la intrare si 10 mmHg la iesire

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
45
Q

Descrie mica circulatie

A
  • incepe în VD, prin trunchiul arterei pulmonare, care transportă spre plâman sânge cu CO2
  • trunchiul pulmonar se împarte în cele 2 artere pulmonare, care duc sângele cu CO2 spre rețeaua capilară din jurul alveoleleor, unde îl cedează alveolelor care îl elimină prin expirație
  • sângele cu O2 este colectat de venele pulmonare, câte 2 pentru fiecare plămân
  • cele 4 vene pulmonare sfârșesc în AS
46
Q

Ce segmente sunt irigate de arterele carotide externe?

A
  • gâtul
  • regiunile occipitală și temporală
  • viscerele feței: glandele salivare
47
Q

Ce artere iriga antebratul?

A

artera radiala si artera ulnara

48
Q

Ce artere se desprind din arterele subclaviculare?

A

1 Artera vertebrală, care intră în craniu prin gaura occipitală, unde se unește cu opusa (dreapta + stanga), participând la vascularizarea encefalului: TC, cerebel, diencefal, emisfere cerebrale

2 Artera toracică internă, din care iau naștere ARTERELE INTERCOSTALE ANTERIOARE

49
Q

Care sunt ramurile viscerale ale arterei aortice toracice si ce iriga acestea?

A

Viscerale
→ Arterele bronsice: bronhii
→ Arterele pericardice: pericard
→ Arterele esofagiene: esofag

50
Q

Care sunt ramurile viscerale ale aortei abdominale si ce iriga acestea?

A

Viscerale (5 artere) sunt: + Arterele suprarenale
1. Trunchiul celiac

  1. Artera mezenterică superioară – vascularizează:
    - jejuno-ileonul
    - cecul
    - colonul ascendent partea dreaptă a colonului transvers
  2. Arterele renale – stângă și dreaptă
  3. Arterele gonadale = genitale - testiculare și ovariene – stângă și dreaptă
  4. Artera mezenterică inferioară – vascularizează:
    - partea stângă a colonului transvers, colonul descendent
    - sigmoidul
    - partea superioară a rectului
51
Q

Ce segmente iriga artera mezenterica inferioara?

A

→ colon descendent = stg
→ colon transvers = ½ stângă
→ colon sigmoid
→ rect – partea superioară

52
Q

In ce se impart cele 2 artere tibiale si ce iriga ele?

A

1) Artera tibială anterioară – irigă fața anterioară a gambei și laba piciorului
- se termină prin artera dorsală a piciorului, din care se desprind ARTERELE DIGITALE DORSALE = superioare

2) Artera tibială posterioară – irigă fața posterioară a gambei
- ajunsă în regiunea plantară, se împarte în cele 2 artere plantare, internă și externă, din care se desprind ARTERELE DIGITALE PLANTARE = inferioare

53
Q

Ce ramuri prezinta artera iliaca interna si ce iriga ele?

A
  1. Ramuri parietale – pereții bazinului
  2. Ramuri viscerale - organele din bazin (vezica urinară, ultima porțiune = inferioară a rectului)
    - organele genitale – uter, vagin, vulvă, prostată, penis = organe externe – care un se află în bazin
    - artera iliacă internă un vascularizează în mod direct gonadele
54
Q

Care este originea limfei?

A

lichidul interstitial

55
Q

Ce contine limfa?

A

 apă
 Produși de digestie LIPIDICĂ → CHILOMICRONI → în cazul limfei abdominale
 LIMFOCITE (T si B) și MONOCITE = celule (se găsesc în sânge + limfă) = leucocite – agranulocite

56
Q

Care e diferenta dintre capilarul limfatic si capilarul sangvin?

A

a) CAPILAR LIMFATIC este deschis la un SINGUR capăt = REȚELE TERMINALE
b) CAPILAR SANGVIN este deschis la AMBELE capete = REȚELE INTERMEDIARE

57
Q

Care sunt caracteristicile sistemului limfatic?

A
  • începe cu capilarele limfatice, care au aceeași structură ca și capilarele sangvine
  • capilarele limfatice sunt foarte răspândite, găsindu-se în toate organele și tesuturile
  • prin confluența capilarelor limfatice se formează vase limfatice, care sunt prevazute la interior cu valve semilunare ce înlesnesc circulația limfei
  • pereții vaselor limfatice au o structura asemănătoare venelor
  • pe traseul vaselor limfatice se găsesc o serie de formațiuni caracteristice, numite ganglioni limfatici, prin care limfa trece în mod obligatoriu
58
Q

Care este rolul ganglionilor limfatici?

A

~ produc limfocite și monocite
~ formează Ac
~ au rol in circulația limfei
~ opresc pătrunderea unor substanțe străine
~ bariera împotriva răspândirii infecțiilor

59
Q

Cum urca canalul toracic din abdomen in torace?

A

urcă anterior de coloana vertebrala și înapoia aortei

60
Q

Cine formeaza unghiul venos drept?

A
  1. V. Jugulară internă stângă
  2. V. Subclaviculară stângă
61
Q

Unde se afla vena limfatica dreapta?

A

Se află doar în torace, pe partea dreaptă

62
Q

De unde colecteaza limfa vena limfatica dreapta?

A

Colectează limfa de la 14⁄SUPERIOARĂ DREAPTĂ a corpului → strânge limfa de la membrul superior drept și ½ stg: TORACE, GÂT, CAP

63
Q

Care sunt rolurile splinei?

A
  1. Produce LIMFOCITE B → este organ LIMFOID PERIFERIC
  2. Distruge hematiile batrâne → realizează HEMOLIZA – este sediul principal al acestui proces “cimitirul globulelor roșii”
  3. Intervine în metabolismul Fe → este Fe provenit din degradarea Hb din hematiile distruse
  4. Este organ de depozit sangvin = 200-300 ml sânge → îl trimite în circulație, în caz de nevoie hemoragii, efort fizic
64
Q

Care este vascularizatia splinei?

A

a. ARTERIALĂ → sângele cu 𝑂2 este adus de ARTERA SPLENICĂ = ramură din TRUNCHIUL CELIAC
b. VENOASĂ → sângele cu𝐶𝑂2 este preluat = colectat în VENA SPLENICĂ, ce participă la formarea VENEI PORTE

65
Q

De unde colecteaza sangele venos sistemul azygos?

A
  • spațiile INTERCOSTALE
  • ESOFAG + BRONHII
  • PERICARD + DIAFRAGM
66
Q

Cine dreneaza sangele de la nivelul membrelor superioare? (descrie cele 2 sisteme)

A
  1. VENELE PROFUNDE
    - Au aceeași denumire cu asterele pe care le însoțesc
  2. VENELE SUPERFICIALE = SUBCUTANATE
    - Se află imediat sub piele
    - Se pot vedea cu ochiul liber, prin transparență datorită colorației albastre
    - NU însoțesc arterele
    - se varsă în venele profunde
    - În ele se fac injecțiile venoase
67
Q

De unde colecteaza sange venos vena cava superioara?

A

 Membrele inferioare
 BAZIN (pereți + viscere din bazin)
 RINICHI →V RENALE
 SUPRARENALE
 TESTICULE/OVARE → V. GONADALE (doar de la ovrul drept care este aproape de VCI → VCI NU colctează sângele de la ambele ovare)
 ABDOMEN – perete posterior al său → V. LOMBARE
 FICAT → V. HEPATICE = suprahepatice

68
Q

Unde fuzioneaza cele 2 iliace comune?

A

Fuzionarea celor două vene are loc inferior de bifurcația terminală a aortei descendente abdominale → în abdomen

69
Q

Ce dreneaza vena iliaca externa?

A

colectează sângele de la bazin (pereți, viscere)

70
Q

Care este traseul venei cave inferioare?

A

 URCĂ → circulație ascendentă → trebuie să învingă gravitația
 La DREAPTA - CV + AORTEI DESCENDENTE
 Străbate diafragma
 Se termină în AD, unde ajunge prin spatele cordului
 la dreapta apexului cardiac, se află partea terminală

71
Q

Descrie pozitia venei cave superioare?

A

 anterior de VENELE PULMONARE DREPTE
 anterior de ARTERA PULMONARĂ DREAPTĂ

72
Q

Unde se afla aorta ascendenta?

A

 posterior de TRUNCHIUL pulmonar
 La stânga de VCS
 între VCS și TRUNCHIUL PULMONAR

73
Q

Unde se afla trunchiul pulmonar?

A

 anterior de aorta ASCENDENTĂ
 La stânga de
 Aorta ASCENDENTĂ
 VCS
 oblic + ascendent
 anterior de venele pulmonare drepte

74
Q

Care sunt componentele microcirculatiei sangvine?

A

arteriole, metarteriole, capilare, venule

75
Q

Ce greutate are inima?

A

greutate 250-300 g

76
Q

De cine este legat epicardul si prin intermediul cui?

A

este legat prin ligamente de organele din jur → stern
→ coloana vertebrală
→ diafragm

77
Q

Cum se contracta miocardul atrial si ventricular?

A

independent

78
Q

Ce prezinta miocardul ventricular?

A
  • prelungiri = TRABECULE
  • proeminențe conice = MUȘCHI PAPILARI – 2 în VS și 3 în VD
  • de la mușchii papilar pleacă CORDAJE TENDINOASE ce se prind de cuspidele din valvele A-V
  • nr. De mușchi din ventricul = cu nr. De cuspide din valve
  • În sistola ventriculară apexul cardiac se ridică → cordajele sunt
79
Q

Care sunt componentele tesutului nodal si unde sunt localizate?

A
  1. Nodulul sinoatrial →atriul drept, în vecinatatea vărsării venei cave superioare
  2. Nodulul atrioventricular → situat deasupra orificiului atrioventrcular drept, în septul interatrial 3. Fasciculul Hiss: - pornește din mușchiul atriventricular
    - se împarte în 2 ramuri → dreaptă coboară în ventricule,
    → stângă apoi se divid și formează în peretii ventriculelelor rețeaua subendocardică Purkinje
80
Q

Care sunt orificiile atriului drept?

A
  • orificiul venelor cave inferioară și superioară
  • orificiul urechiușei drepte
  • orificiul sinusului coronar
  • orificiul atrioventricular drept prevăzut cu valva tricuspidă
81
Q

Unde se prind cordajele tendinoase si ce roluri au?

A

valvulele sunt ancorate de pereții ventriculeleor prin cordaje tendinoase care:
- fixează + împiedică deschiderea cuspidelor spre interior
- împiedică bombarea spre exterior datorită presiunii
- cordajele sunt ancorate de mușchii papilari cu care fixează mai bine valva

82
Q

Descrie valvele semilunare

A

~ AORTICE: 3 (stg) și PULMONARE: 3 (dr)
- separă ventriculii de aortă (în stg) sau de trunchiul pulmonar (în dr.)
~ se deschid în timpul sistolei, permițând expulzia sângelui în artere
~ se închid în diastolă, împiedicând revenirea sângelui în ventricule

83
Q

Care sunt efectele inervatiei vegetative a cordului?

A
84
Q

Descrie vascularizatia cordului

A
85
Q

Ce proprietate mai au celulele care se contracta?

A

Au si proprietatea de a conduce impulsul nervos

86
Q

Cine comanda contractia muschiului striat de tip cardiac?

A
87
Q

Care este conexiunea functionala dintre atrii si ventricule?

A

~ există o singură conexiune funcțională între atrii și ventricule: nodulul atrioventricular și continuarea sa, fasciculul atriventricular His

88
Q

Care manifestări ale excitabilității sunt comune cu ale altor celule excitabile?

A
  • progul de excitabilitate
  • legea tot sau nimic
89
Q

Descrie legea inexcitabilitatii periodice a inimii

A

inima prezintă particularitatea de a fi excitabilă numai în faza de relaxare (diastola) și inexcitabilă în faza de contracție (sistola)

90
Q

Cum se conserva funcția de pompă ritmică?

A
  • în timpul sistolei, inima se află în perioada refractară absolută; oricât de puternic ar fi stimulul el rămâne fără efect
  • această particularitate a excitabilității miocardice este importantă pentru conservarea funcției de pompă ritmică
91
Q

Descrie nodul atrioventricular

A
  • localizare: în septul interatrial = în AD inferior, la intersecția dintre septul interatrial și planșeul A-V
  • joncțiunea atrioventriculară
  • frecvența descărcărilor este de 40 de potențiale de acțiune/minut
  • acest centru nu se poate manifesta în mod normal, deși funcționează permanent și în paralel cu nodulul sino-atrial
  • dacă centrul sinusal este scos din funcție, comanda inimii este preluată de nodulul atrioventricular care imprimă RITMUL NODAL SAU JONCȚIONAL
92
Q

Cine poate modifica ritmul functional al centrului de comanda cardiac?

A
  • căldura sau stimularea SN S accelerează ritmul inimii = tahicardie
  • racirea nodulului sinusal sau stimularea PS au efect contrar = bradicardie
93
Q

Cum variaza forta de contractie a miocardului?

A

forța de contracție este proporțională cu grosimea pereților inimii:
→ mai redusă la atrii și mai puternică la ventricule
→ mai mare la VS față de cel VD (pentru că din VS pleacă aorta în care sângele trebuie pompat la viteză și presiune mare pentru a ajunge până la periferie)

94
Q

Descrie sistola atriala

A
  • durata ei este mică, pentru ca miocardul atrial este slab dezvoltat → are eficiență redusă
  • se suprapune cu finalul diastolei ventriculare din cliclul anterior
  • ventriculele se află la sfârșitul diastolei, sunt aproape pline cu sânge, iar sistola atrială definitivează această umplere
  • în timpul sistolei atriale are loc o creștere a presiunii din atrii (presiunea din atrii – contracție > presiunea din ventricule – care se relaxează)
  • sângele nu poate reflua spre venele mari, datorită contracției fibrelor musculare netede din jurul orificiilor de vărsare a venelor în atrii
  • singura cale deschisă o reprezintă orificiile atrio-ventriculare
  • sângele trece din atrii în ventricule = 30% → ACTIV
95
Q

Descrie sistola ventriculara

A
  • durează 0, 30 s și se desfășoară în 2 faze:
    → Faza de contracție izovolumetrică:
    ~ începe în momentul închiderii valvelor atrio-ventriculare
  • se termină în momentul deschiderii valvelor semilunare
    ~ în acest interval de timp, ventriculul se contractă ca o cavitate închisă, asupra unui lichid incompresibil → creștere foarte rapidă a presiunii intracavitare
    ~ în momentul în care presiunea ventriculară o depșeste pe cea din artere, valvele semilunare se deschid și are loc ejecția sângelui

→ Faza de ejecție:
~ începe cu deschiderea valvelor semilunare și se termină în momentul închiderii acestora
~ volumul de sânge ejectat în timpul unei sistole este de 75 mL în stare de repaus și poate crește până la 150-200 mL în eforturile fizice intense

96
Q

Descrie diastola ventriculara

A
  • dureaza 0,5 secunde
  • datorită relaxării miocardului, presiunea intracavitară scade rapid
  • când presiunea din ventricule devine inferioară celei din arterele mari, are loc închiderea valvelor semilunare, care împiedică reîntoarcerea sângelui în ventricule
  • pentru scurt timp, ventriculele devin cavități închise (diastola izovolumetrică)
  • în acest timp, presiunea intraventriculară continuă să scadă până la valori inferioare celei din atrii, permițând deschiderea valvelor atrio-ventriculare
  • în acest moment, începe umplerea cu sânge a ventriculelor
97
Q

Descrie manifestarile mecanice

A

acestea sunt redate de:
→ șocul apexian, care reprezintă o expansiune sistolică a peretelui toracelui în dreptul vârfului inimii (spațiul V intercostal stâng)
→ pulsul arterial, care reprezintă o expansiune sistolică a peretelui arterei datorită creșterii bruște a presiunii sângelui

98
Q

Descrie zgomotul II

A

Zgomotul II – diastolic
- este mai scurt, mai acut și mai puțin intens
- este produs, la începutul diastolei ventriculare, de închiderea valvelor semilunare

99
Q

De cine sunt determinate zgomotele cardiace?

A

Ambele zgomote = închideri de valve, dar valve diferite

100
Q

Descrie elasticitatea arterelor

A

Este proprietatea arterelor MARI (aorta, pulmonarele)
- Este proprietatea arterelor de:
 A se lăsa destinse (mărite) atunci când crește presiunea sângelui
 A reveni (micșorate) la calibrul inițial când scade presiunea sângelui

101
Q

De cine depinde tonusul musculaturii netede?

A

a. Activitatea nervilor S
b. Presiunea arterială
c. c% locală a unor METABOLIȚI
d. activitatea unor MEDIATORI

102
Q

Ce reprezinta suprafata totala de sectiune si cum variaza

A

Suprafata totala de sectiune = STS a arborelui circulator = SUMA diametrelor caselor de sânge
 CREȘTE semnificativ pe măsură ce avansăm spre periferie (inițial în arborele circulator arterial se pornește cu o singură arteră AORTĂ, care are diametrul mare, dar pe măsură ce se ajunge mai aproape de periferie numărul de artere devine din ce în ce mai mare, chiar dacă diametrul lor scade)

103
Q

Descrie structura peretului arterial

A

Prezintă 3 tunici concentrice:

  1. Internă = țesut EPITELIAL simplu unistratificat = pavimentos → celule POLIGONALE
  2. Medie
    { 𝑎) ț𝑒𝑠𝑢𝑡 𝑐𝑜𝑛𝑗𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑣 𝐸𝐿𝐴𝑆𝑇𝐼𝐶𝑏)ț𝑒𝑠𝑢𝑡 𝑚𝑢𝑠𝑐𝑢𝑙𝑎𝑟 𝑁𝐸𝑇𝐸𝐷→ în cantități diferite în funcție de tipul de arteră
  3. Externă = țesut CONJUNCTIV
    a. La arterele MARI (aorta + pulmonare) domină țesutul ELASTIC → sunt artere de tip ELASTIC
    b. La arterele MIJLOCII + MICI domină țesutul MUSCULAR → artere de tip DISTRIUTIV
104
Q

Ce se intampla in timpul eforturilor fizice intense?

A
  • în timpul unor eforturi fizice intense, frecvența cardiacă poate crește până la 200 bătăi/min, iar volumul-bătaie până la 150 mL, determinând o creștere a debitului cardiac de la 5 la 30 litri, de 6 ori
105
Q

Ce este rezistenta periferica si ce caracteristici are?

A

RP = totalitatea factorilor care se opun cugerii sângelui prin vase

  • RP este direct proporțională cu VÂSCOZITATEA sângelui și LUNGIMEA vasului
  • Cea mai mare rezistență este în arteriole → cu cât vasul este mai îngust și mai lung, ci atât rezistența este mai mare
106
Q

Descrie aspiratia toracica

A
  • Menține presiunea în venele mari din torace la valori scăzute
  • Se manifestă mai ales în INSPIRAȚIE (când tragi aer în piept aspiri și sângele din VCI toracală)
107
Q

Descrie presa musculara

A
  • În CONTRACȚIE → venele profunde sunt golite de sânge
  • În RELAXARE dintre 2 contracții → venele profunde aspiră sângele din V. SUPERFICIALE – refluxul sangvin este împiedicat de prezența valvelor, la nivelul venelor din membrle inferioare
108
Q

Descrie masajul pulsatil

A
  • este efectuat de ARTERE asupra venelor omonime
  • are efect favorabil aupra întoarcerii venoase
  • venele se află împreună cu arterele în același pachet vascular
  • întoarcerea sângelui la inimă are o mare importanță pentru reglarea debitului cardiac, deoarece o inimă sanatoasă pompează, conform legii inimii, tot atât sânge cât primeste prin aflux venos
109
Q

Ce efect are gravitatia?

A
  • Favorizează curgerea sângelui în venele situate deasupra AD (v. jugulare, v. brahiocefalice, VCS)
  • Împiedică = are efect negativ asupra întoarcerii sângelui din venele de la MEMBRELE INFERIOARE (inclusiv VCI)
110
Q

Ce organe afecteaza hipertensiunea?

A

 Rinichi
 Cord
 Ochi