Analizatori II Flashcards
Functia principala a analizatorului vizual
Perceperea luminozității, formei și culorii obiectelor din lumea înconjuratoare
Unde se insera tendoanele mușchiului drept superior și mușchiului drept inferior?
Se inseră pe sclerotică în dreptul orei serrata.
Corpul vitros contine vase de sange?
Nu, vasele de sânge nu aparțin lui, ele sunt vizibile prin transparență; niciun mediu refringent nu are vase de sânge
șanțul sclerocorneean - localizare si rol
Localizare: intre sclerotică și cornee
Rol: în profunzimea lui se află și un canal prin care trece umoarea apoasă spre venele sclerei, unde excesul se va reabsorbi
Tunica medie - alcatuire
~COROIDA
~CORPUL CILIAR
~IRISUL
Procesele ciliare - alcatuire
Sunt alcătuite din aglomerări capilare care secretă umoarea apoasă
Cum imparte irisul partea anterioara a globului ocular?
a) Camera anterioară – spațiul dintre cornee și iris
b) Camera posterioară – spațiul dintre iris și cristalin
Pata oarba - localizare
Este situată medial și inferior de pata galbenă la locul de ieșire a nervului optic din globul ocular și de intrare a arterelor globului ocular
Care sunt tipurile de celule nervoase din retina?
o Celule fotoreceptoare
o Celule de susținere (celule gliale; retina este o structură nervoasă)
o Celule de asociație (amacrine, orizontale)
Descrie ordinea straturilor retinei și conexiunile sinaptice dintre acestea, precum și tipul sinapselor (dinspre lumina)
Membrana limitanta interna + fibrele nervului optic
Celulele multipolare fac sinapsă cu celulele amacrine - celule unipolare (sinapsa axosomatică);
2. Celulele multipolare fac sinapsă cu celulele bipolare (sinapsa axodendritică)
3. Celulele orizontale fac sinapsă cu celulele cu conuri și bastonase (sinapsa axodendritică);
4. Membrana limitantă internă, fibrele nervului optic, membrana limitantă externă și stratul pigmentar sunt straturi acelulare!!! (4 la număr).
Celule cu bastonas - caracteristici
- sunt celule nervoase modificate = neuroni unipolari (1 axon)
- prelungire sub formă de bastonaș
- în număr de circa 125 de milioane
- substanța fotosensibilă – RODOPSINA = purpur retinian
- sunt mai numeroase spre periferia retinei optice (retina periferică), în pata galbenă numărul lor este mic, iar în fovea centralis lipsesc
- bastonașele sunt adaptate pentru vederea nocturnă, la lumină slabă
- sunt R cu excitabilitate mare
- mai multe celule cu bastonașe fac sinapsa cu o celulă bipolară și mai multe celule bipolare fac
Celule orizontale - caracteristici
Straturile retinei
- STRATUL CELULELOR PIGMENTARE
- STRATUL CELULELOR RECEPTOARE (CU CON ȘI BASTONAȘ
- MEMBRANA LIMITANTĂ EXTERNĂ
- este acelulară
- se află la limita dintre corpul celulelor receptoare și prelungirile în con și bastonaș - STRATUL GRANULAR EXTERN
- se află la nivelul corpului celulelor receptoare - STRATUL PLEXIFORM EXTERN
- se află la nivelul sinapsei celulelor bipolare cu celule receptoare - STRATUL GRANULAR INTERN
- se află la nivelul corpului celulelor bipolare-> reprezintă PROTONEURONUL - STRATUL PLEXIFORM INTERN
- se află la nivelul sinapsei dintre celulelor multipolare și celulelor bipolare - STRATUL CELULELOR GANGLIONARE (MULTIPOLARE)
- reprezintă DEUTONEURONUL - STRATUL FIBRELOR NERVULUI OPTIC
- format din axonii celulelor multipolare - MEMBRANA LIMITANTĂ INTERNĂ
- formată din prelungiri ale celulelor gliale
Celulele Muller- caracteristici
- se află în stratul plexiform extern (5) iar prelungirile lor periferice și centrale formează MEMBRANA LIMITANTĂ EXTERNĂ și INTERNĂ (3 și 10)
Influxul nervos generat de fotoreceptori nu traversează straturile
a) pigmentar
b) membrana limitantă externă
c) membrana limitantă internă
Dubla convergenta
- influxurile nervoase la nivelul căii vizuale retiniene suferă 2 convergențe pentru că numărul R este mai mare decâr numărul protoneuronilor = N1, iar numărul N1 este mai mare ca N2 = deutoneuronilor
- mai mulți fotoreceptori fac sinapsă cu 1 protoneuron
- mai mulți protoneuroni fac sinapsă cu 1 deutoneuron
Canalul lui Schlemm - rol
De la nivelul camerei anterioare se se reabsoarbe, prn acest canal, in venele sclerei
Cum se hraneste cristalinul?
Este hrănit prin difuziune de la nivelul VASA VASORUM (vasele vaselor proceselor ciliare)
zonula lui Zinn
Un sistem de fibre care alcătuiesc ligamentul suspensor
Aparatul dioptric ocular
Poate fi considerat ca o singură lentilă convergentă cu o putere totală de aproximativ 60 de dioptrii și cu centrul optic = cristalinul la 17 mm în fața retinei.
Cristalinul - ca parte a aparatului dioptric
- cu o putere de refractie de 20 de dioptrii
- raza lui de curbură poate fi mult crescută => realizează procesul de acomodare vizuală
- reprezintă centrul optic al ochiului situat la 17 mm în fața retinei
Refractia
fenomen fizic prin care lumina trece dintr-un mediu în altul atunci când atinge suprafața de separare dintre 2 medii.
Cabd privim obiectele la o distanta mai mica de 6 m?
- contractarea mușchiului ciliar
- relaxarea fibrelor ligamentare
=> tensiunea din cristaloidă scade => (datorită elasticității) bombarea cristalinului => puterea de convergență crește la valoarea maximă
Punct remotum
punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar, fără efort de acomodare.
- la tineri : 6m
Efectorii acomodarii?
- mușchiul ciliar (fibre CIRCULARE - inervate PS)
-mușchii irisului (fibre CIRCULARE - inervate PS) - mușchii extrinseci ai globului oculari (mușchi striați)
Acomodarea la aproape implică și?
- mioză
- micșorarea axelor oculare
- încrucișarea axelor oculare (ambele realizate cu ajutorul mușchilor extrinseci)
Midriaza - descrie reflexul
S = lumina slabă (întuneric) sau frica
CN = cornul lateral din MS toracală
CE:
- fibre preganglionare mielinice din regiunea toracală a MS
- fibre postganglionare amielilnice din primul ganglion S al lanțului LATEROVERTEBRAL
E = mușchii netezi rodiari ai irisului ->contracție (în această situație, mușchii circulari ai irisului se relaxează)
Efectul - contracția mușchilor radiari și relaxarea mușchilor circulari => midriază provocată de scăderea intensității luminii (la întuneric) => MĂRIREA PUPILEI
Astigmatiismul - caracteristici
- corneea este denivelată
- va determina formarea unor imagini retiniene neclare
- având un meridian cu putere de convergență anormală, corneea va determina formarea unor imagini neclare pentru punctele aflate în meridianul corespunzător
- focalizarea se face pe retină, dar în mai multe puncte = focare
- este un defect ocular care nu are legătură cu lungimea ochului
- se corectează cu lentile cilindrice
Pigmentul vizual din celulele fotoreceptoare
- bastonașele – conțin un pigment – RODOPSINĂ
- conurile – conțin 3 tipuri de pigment – IODOPSINE
Vederea la lumina - caracteristici
- vederea diurnă (fotopică) se realizează cu ajutorul conurilor
- timpul de adaptare la lumină este de 5 minute
- reducerea vederii diurne este numită hemeralopie
- în avitaminoza A (lipsa de vitamina A), se compromite adaptarea la întuneric
Cele 2 jumatati ale retinei?
Retina este împărțită în 2 jumătăți:
1. Retina nazală sau câmpul intern al retinei (jumătatea retinei dinspre nas)
2. Retina temporal sau câmpul extern al retinei (jumătatea retinei dispre ureche)
Ce cuprinde tractul optic stang? Dar cel drept?
Tractul optic STÂNG = fibre retiniene nazale – de la ochiul DREPT
fibre retiniene temporale – de la ochiul STG
Tractul optic DREPT = fibre retiniene nazale – de la ochiul STG
fibre retiniene temporale – de la ochiul DREPT
Descire segmentul intermediar al analizatorului vizual
Protoneuronul = Neuronul 1 se aflã la nivelul celulelor bipolare din retina
- dendritele lui fac sinapsă cu fotoreceptorii
- axonul face sinapsă cu N2
Deutoneuronul = Neuronul 2 - neuron multipolar
- este situat tot în retinã, dar mai profund (spre corpul vitros)
- este o celulă ganglionară
Axonul N2 se comportă diferit, în funcție de localizarea în retină:
a) Axonii neuronilor multipolari proveniți din câmpul intern al retinei (câmpul nazal) se încrucișeazã, formând chiasma opticã, dupã care ajung în tractul optic opus (axonii de la retina nazală stângă ajung în tractul optic drept și invers).
b) Axonii proveniți din câmpul extern al retinei (câmpul temporal = retina temporală) nu se încrucișeazã și trec în tractul optic de aceeași parte (axonii de la retina temporală stângă ajung în tractul optic stâng și invers).
Nervul optic- format din axonii neuronilor multipolari de la un singur ochi, începe la nivelul retinei și se termină la chiasma optică și conține fibre de la un singur glob ocular.
Tractul optic – format din axonii neuronilor multipolari de la ambii ochi, începe la chiasma optică și se termină la corpii geniculați laterali/ externi (majoritatea)
- conține fibre de la ambii ochi (ex – tractul optic stâng are fibre de la retina temporală stângă și de la retina nazală dreaptă).
- fibrele tractului optic au comportament diferit:
1. Majoritatea fibrelor fac sinaps[ cu N3 din metatalamus (corpii geniculați laterali/ externi)
2. Câteva fibre ale tractului optic care nu ajung în metatalamus, ele mergând la coliculii cvadrigemeni superiori din mezencefal (în TC) => colaterale din calea vizuală care pornesc de la coliculii cvadrigemeni superiori și ajung la:
- nuclei motori ai nervilor cranieini – III, IV, VI
- nucleul accesor al nervului cranian III
- SRAA
Tritioneuronul = Neuronul 3 - în metatalamus (diencefal) la corpii geniculați externi / laterali, axonul tritioneuronului = RADIAȚIILE OPTICE ajunge la emisferele cerebrale se termină în lobul
Aria vizuala primara - localizare
- se află în NEOCORTEX SENZITIV - receptor
- mai ales pe fața medială a lobului occipital, de o parte și de alta a scizurii calcarine (pe fața laterală mai puțin)
- aria primară se extinde și pe fața externă a lobului occipital, unde se află o parte mai mică din A I
- La nivelul ariei vizuale primare, cea mai întinsã reprezentare o are macula; aceasta ocupă regiunea posterioară a lobului occipital
Ariile vizuale secundare - caracteristici
- Se află în NEOCORTEXUL DE ASOCIAȚIE
- Se găsesc în jurul A I
- Asigură memoria vizuală
- Distrugerea A II = afazia vizuală - bolnavul vede literele scrise, dar nu înțelege semnificația cuvintelor citite
