Sistemul osos Flashcards

1
Q

Cine realizeaza miscarea?

A
  • sistemul osteoarticular - cu rol pasiv
  • sistemul muscular - componenta activ
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Cum se clasifica oasele dupa originea lor?

A

~ oase de membrană – dezvoltate prin osificarea desmală (endoconjunctivă)
~ oase de cartilaj- dezvoltate prin osificare endocondrală (endocondrală)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Care sunt etapele osificarii?

A

1.Faza de osificare primară – predomină procesele constructive în urma cărora se formează osul brut, nefuncțional
2.Faza de osificare secundară – procesele constructive se realizează concomitent cu cele de distrugere => osul funcțional cu lamele osoase dispuse pe direcția liniilor de forță

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Care oase iau nastere din osificarea de membrana?

A
  • oaselor bolții cutiei craniene (F + P), parțial claviculele (corpul), mandibula
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Descrie osificarea desmala?

A
  • în MEMBRANA CONJUNCTIVĂ în zone numite centre de osificare fibre colagene se înmănunchiază și se adună în fascicule
  • oseina secretat de osteoblaste înconjoară fibrele colagene
  • oseina se mineralizează cu săruri fosfocalcice sub acțiunea unor enzime => lamele osoase
  • osificarea iradiază de la centru spre periferie și apar mai multe centre de osificare
  • prin osificarea tuturor centrelor => osul definitiv
  • realizează creșterea în grosime a oaselor lungi prin PERIOST care are o zonă internă, osteogenă
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Care este rolul osificarii de membrana?

A
  • realizează creșterea în grosime a oaselor lungi prin PERIOST care are o zonă internă, osteogenă
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Ce determina punctele de osificare secundara?

A

formarea de apofize, tuberozități, fețe articulare sau creste osoase

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Descrie osificarea de cartilaj

A

-în modelul cartilaginos al unui os lung apar centre de osificare:
1) inițial în DIAFIZĂ și apoi în EPIFIZĂ care se numesc centre de osificare primară = primitivă
2) ulterior în EPIFIZE centre de osificare secundară Aceste centre de osificare (primară + secundară) sunt PUNCTE DE OSIFICARE PRIMARĂ = PRIMITIVĂ.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Ce oase se formeaza in urma osificarii de cartilaj?

A
  • oasele membrelelor (superioare + inferioare)
  • oasele scurte
  • oasele bazei craniului (F+ etmoid+ sfenoid+ O+ T)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Cand se opreste cresterea in lungime a osului?

A
  • în jurul vârstei de de 20-25 de ani, cartilajele de creștere sunt înlocuite de țesut OSOS, iar epifizele se sudează la diafize
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Cum se inmultesc celulele cartilajului de crestere?

A

numai spre DIAFIZĂ

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Cu ajutorul cui se realizeaza osteogeneza?

A
  1. unor enzime numite FOSFOTAZE
  2. unor vitamine: A, C, D
  3. unor hormoni: hipofizari, tiroidieni, paratiroidieni, sexuali și factor metabolici
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Cum se sudeaza oasele boltii craniene?

A

Prin suturi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Din ce oase este formata baza neurocraniului?

A

baza neurocraniului este formată din:
1. 4 oase nepereche
- frontal = os lat
- etmoid (absent în desen) – “lama ciuruită” – nervul cranian I - sfenoid – “șaua turcească” - hipofiza -
occipital – os lat
2. 2 oase pereche
- temporale – în care se află cavitățile pentru urechea internă, medie, externă (o parte)
- parietale – os lat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Care sunt gaurile prezente la nivelul bazei craniului?

A

1.Gaura occipitală - cea mai mare - aici MS se continuă cu bulubul și meningele spinale cu meningele cerebrale - intră artera vertebrală
2.Gaura jugulară - ies nervii : IX,X,XI si vena jugulară internă 3.Gaura rotundă - iese nervul maxilar
4.Gaura ovală -iese nervul mandibular
5.Fisura orbitară superioară - intră nervii: oculomotor, trohlear, abducens, ramura oftalmică
6.Gaura optică - iese nervul optic și intră artera oftalmică

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Care sunt cele 2 componente ale neurocraniului?

A

I. BOLTĂ – oasele parietale (în special), frontal (partea superioară)

II. BAZĂ – frontal (porțiunea orbitară) - etmoid + sfenoid -temporale (stânca) + occipitalul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Care sunt oasele care alcatuiesc viscerocraniul?

A

A. 6 oase perechi: - maxilare – sudate - palatine – bolta palatină (cerul gurii) - nazale - lacrimale - zigomatice -cornetele nazale zigomatice (pometul obrazului)

B. 2 oase nepereche: - vomerul (posterior și median de bolta palatină) - mandibula = maxilarul inferior = singurul os mobil din craniu

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Cu cine se articuleaza mandibula?

A

MANDIBULA se articulează doar cu cele 2 temporale și formează singura articulație mobilă din craniu

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Cu cine se articuleaza temporalul?

A

TEMPORALUL se articulează cu: sfenoidul, parietalul, occipitalul, mandibula + zigomaticul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Osul hioid - caracteristici

A
  • os nepereche, situat în partea anteroposterioară a gâtului, deasupra laringelui
  • face parte din scheletul osteofibros al limbii - pe el se prind m. supra și infrahioidieni
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Cine formeaza scheletul trunchiului?

A
  1. Coloana vertebrală
  2. Stern
  3. Coaste
  4. Bazin: osul sacru + 2 oase coxale
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Osul sacru- caracteristici

A
  • prin sudarea celor 5 vertebre sacrale
  • pe fața posterioară se află orificiile sacrale posterioare câte 4 de fiecare parte prin care ies ramurile posterioare ale nervilor sacrali
  • os median, nepereche de formă triunghiulară cu baza în sus și vârful în jos
  • fețele laterale ale sacrului prezintă o suprafață de articulare pentru osul coxal-> vârful sacrului se unește cu baza coccisului
  • se articulează cu: vertebra 5 lombară (posterior) cele 2 coxale (lateral, prin fețele lui laterale) coccis (inferior, vârful sacrului cu baza coccisului)
23
Q

Care sunt curburile coloanei vertebrale?

A

Curburile coloanei vertebrale:
-> În plan sagital (din profil) -
> curburi fiziologice (normale):

  1. Lordoze - au concavitatea (scobitura) posterior (reg. cervicală și lombară)
  2. Cifoze – concavitatea (scobitura) privește anterior (reg. toracală și sacrală)
    -> În plan frontal (din spate)
    -> curburii patologice:
    Scolioze: - concavitatea la stânga sau dreapta
24
Q

Care sunt apofizele arcului vertebral?

A
  1. Musculare: - a. spinoasă: unică, situată pe linia mediană (centrală)
    - a. transversale: stângă și dreaptă
    - prind mușchii spatelui, sunt mai mari
  2. Articulare:
    - 2 superioare
    - 2 inferioare
    - prind vertebre succesive, alături de DISCURILE INTERVERTEBRALE = cartilaj fibros
    - mai mici
25
Q

Cum se clasifica coastele dupa modul de prindere la stern?

A

a) Coaste adevarate - 7 perechi (cartilajul lor se articulează direct cu sternul: cap: C1-C2 și corp: C3-C7)

b) Coaste false - VIII, IX, X (se articulează cu sternul prin indirect intermediul cartilajului coastei VII)

c) Coaste flotante = libere - XI, XII (sunt scurte, nu au cartilaj -> nu ajung la stern, nu se prind la stern)
- posterior scheletul toracelui este format de către cele 12 vertebre toracale
- dimensiunile și forma variază în funcție de:

26
Q

Dimensiunile coastelor variaza in functie de?

A

*vârsta
*sex (la femei este mai scurt și are diametrul transvers mai mic)
*constitutiă individuală
*anumite stari patologice

27
Q

Care sunt oasele centurii scapulare si ce caracteristici au ele?

A

A. Scapula/ omoplat: os lat, triunghiular, așezate cu baza în sus; lateral se articulează cu humerusul și clavicula

B. Clavicula: os alungit, de forma literei S culcată, se articulează lateral cu scapula și medial cu manubriu sternal

28
Q

Cate oase cuprinde scheletul membrului superior liber?

A

30 de oase

29
Q

Radius- caracteristici

A
  • lateral, mobil
  • se articulează PROXIMAL cu humerusul (superior cu –
    humerusul și ulna)
  • se articulează DISTAL cu primul rând de oase carpiene (inferior – ulna și primele 2 oase carpiene din rândul proximal)
30
Q

Cate oase alcatuiesc scheletul mainii si ce caracteristici au ele?

A

Sunt 27 de oase
Caracteristici:
- 8 oase carpiene: oase scurte, dispuse pe 2 rânduri – superior = proximal și inferior = distal - 5 oase metacarpiene -> podul palmei
-14 falange -> oasele degetelor
- degetul mare: police (2 falange)
- pentru degetele II – V (3 falange)

31
Q

Cum se mai numeste scapula si ce caracteristici are?

A

Omoplat; os lat, triunghiular, așezate cu baza în sus; lateral se articulează cu humerusul și clavicula

32
Q

Cu cine nu se articuleaza clavicula?

A

clavicula nu se articulează cu humerusul

33
Q

Cine alcatuieste osul coxal?

A

un os coxal se formează prin sudarea a 3 oase: ILION, ISCHION, PUBIS

34
Q

Cu cine se articuleaza un os coxal?

A
  • se articulează anterior cu celălalt coxal prin pubis: simfiza pubiană (articulație fixă)
  • se articulează posterior cu sacrul, prin ilion: bazinul = pelvisul osos
  • se articulează cu femurul prin epifiza proximală: lateral, unde se află cavitatea acetabulară formată din corpul celor 3 oase
35
Q

Ce se dispune intre tibie si fibula?

A

membrana interosoasă

36
Q

Cum se articuleaza femurul?

A
  • epifiza proximală: se articulează cu coxalul
  • epifiza distală: se articulează anterior cu rotula și în jos cu tibia
37
Q

Rotula - caracteristici

A
  • os triunghiular, baza în sus
  • localizare: în tendonul cvadricepsului femural – OS SESAMOID - fața sa posterioară se articulează cu epifiza distală a femurului
38
Q

Descrie oasele scheletului piciorului

A
  • 7 oase tarsiene = oase scurte
  • 5 metatarsiene
  • 14 falange
  • degetul I= haluce (2 falange)
  • pentru degetul II – V (3 falange)
39
Q

Ce realizeaza aparatul locomotor prin rolul de parghii?

A
  • susținerea țesuturilor moi a organismelor
  • asigura locomoția / mișcarea împreună cu sistemul muscular
  • are rol pasiv în cadrul mișcării, iar sustemul muscular are rol active (mușchiul este cel care se contractă trăgând după el osul)
40
Q

Descrie parghia de ordinul II

A

Componente
F = m. POSTERIORI ai gambei = m. gastrocnemian = mușchiul care mișcă oasele
= m EXTENSORI ai piciorului pe gambă
R = greutatea oaselor piciorului (greutatea corpului) = oasele piciorului
S = BAZA degetelor (extremitatea metatarsienelor) = către vârful piciorului este punctul de sprijin
Mișcarea din cadrul acestei pârghi – ridicare pe vârfuri (stă pe vârfuri)
F și R = sensuri diferite -> diferență față de de ordinul I -> asemănare cu ordinul III
S = după F și R
= înainte de F și R (desen – topografia lor în org.)
F -> acționează în sus -> asemănare cu ordinul III -> brațul F este mai mare decât brațul R
-> este mai mică decât R și decât F de la ordinul III
R -> acționează în jos -> asemănare cu ordinul III și I -> brațul R este mai mic decât brațul F
-> este mai mare decât F și decât R de la ordinul III -> se interpune între S și F = pârghie de ordinul II

41
Q

Descrie parghia de ordinul III

A

Componente:
F = m. ANTERIORI ai brațului: m. biceps brahial, m. brahial, m. coracobrahial
= m. FLEXORI antebraț/ braț - mușchii care mișcă oasele
R = greutatea oaselor antebrațului (radius + ulna) = oasele antebrațului
S = articulația cotului
Mișcarea din cadrul acestei pârghi – flexia antebrațului (antebrațul se lipește de braț)
F și R = sensuri diferite
S = înainte de F și R (după schemă)
S = după F și R (desen – topografia lor în org.)
R -> acționează în jos -> asemănare cu ordinul II și I -> brațul R este mai mare decât brațul F
-> este mai mică decât F și decât R de la ordinul II
F -> acționează în sus -> asemănare cu ordinul II și ridică oasele antebrațului -> brațul F este mai mic decât brațul R -> inversul pârghiei II
-> este mai mare decât R și decât F de la ordinul II
-> se interpune între S și R = pârghie de ordinul III

42
Q

Ce contin oasele, din punct de vedere hematopoietic, in functie de varsta?

A

1 la copii toate oasele conțin măduvă hematogenă = roșie (ț. conjunctiv moale - reticulat)
2 la vârstnici în canalul central al diafizei osului lung se află maduvă cenușie:
nefuncțională
3 la adulți
- oasele late conțin măduva roșie = hematogenă (ț. conjunctiv moale - reticulat)
- măduva din canalul central al diafizelor oaselor lungi este galbenă (ț.adipos cu rol de
rezervă de lipide)

43
Q

Care este rolul antitoxic al oaselor?

A

IV. Rol antitoxic:
- oasele rețin numeroase substanțe toxice: (Pb, F, Hg) pătrunse accidental în corp pe care le Eliberează treptat, fiind eliminate renal => concentrația sangvină a toxicului nu crește prea mult și sunt prevenite efectele nocive asupra organelor

44
Q

Cum protejeaza sistemul osos organele vitale?

A

1 cutia craniană = neurocraniul pentru encefal 2 canalul rahidian = vertebral pentru MS
3 cutia toracică pentru inima și plămâni
4 bazinul osos pentru organele pelviene
a. ale sistemului excretor
b. ale sistemului reproducător – Nu - vulva, scrot, penis, testicul
c. digestive – colon sigmoid și rect

45
Q

Componentele matricei organice a osului

A

1 90-95% fibre de colagen: se extind de-a lungul liniilor de forță de tensiune – rezistența la tensiune
* fibrele de colagen se extind mai ales de-a lungul liniilor de forță de tensiune => MAREA
REZISTENȚĂ la tensiune

2 Substanța fundamentală: mediu omogen
- sinteza ei este influențată de cortizol

46
Q

Cum se impart sinartrozele dupa tipul tesutului care se interpune intre cele 2 oare care se articuleaza?

A

~ Sindesmoze: se interpune ț.conjunctiv moale fibros (suturile craniene)

~ Sincodroze: se interpune ț. conjunctiv semidur = cartilaginos (simfizele)

~ Sinostoze: se interpune ț. conjunctiv dur = osos

47
Q

Care sunt tipurile de diartroze si ce caracteristici au?

A

a. Amfiartroze: articulații semimobile
- au suprafețele articulare plane sau ușor cancave (articulațiile dintre corpurile vertebrale care se
fac prin interpunerea discurilor intervertebrale – cartilaj fibros)

b. Artrodii: articulații mobile
- sunt articulații sinoviale, cu o mare mobilitate
- la nivelul articulației, mișcările depinde de forma suprafeței articulare - se pot realiza în jurul unui ax, a 2 axe sau a 3 axe

48
Q

Elementele structurale ale unei articulatii sunt?

A

Prezintă mai multe elemente structurale:
1. Suprafețe articulare -> cartilaj hialin
2. Capsula articulară
3. Membrana sinovială – rol secretor: secretă lichidul sinovial cu rol de lubrifiant
4. Cavitatea articulară
5. Ligamente articulare
6. Meniscul articular (* posterior – prezent doar în desenul din manual) -> cartilaj fibros

49
Q

Cum pot fi suprafetele articulare?

A

Suprafețele articulare pot fi:
~ sferice (capul humerusului, femurului)
~ concave (cavitatea glenoidă a scapulei, cavitatea acetabulară)
~ mosoraș (trihlea humerusului)
~ plane (platoul tibial)

50
Q

Care este rolul capsulei articulare?

A
  • protejează articulația de procesele patologice
  • impiedică răspândirea lichidului sinovial
51
Q

Ce reprezinta ligamentul articular si ce caracteristici are?

A
  • formațiune fibrocartilaginoasă care se inserează pe cele 2 oase din articulație și determină menținerea lor în contact
  • când între suprafața care se articulează există nepotriviri, apar diferite formațiuni fibrocartilaginoase care realizează potrivirea oaselor: meniscul articular din articulația genunchiului sau discul articular din articulația temporo-mandibulară
52
Q

Supinatia- definitie

A

Supinația = mișcarea de rotație a mâinii prin care policele se rotește medial iar plama privește în sus
- la picior planta privește spre interior iar marginea interioară a piciorului se ridică

53
Q

Rotatia- definitie

A

Rotație = mișcare realizată în jurul axului care trece în lungul segmentului ce se deplasează
- poate fi externă/internă după cum segmentul se rotește spre corp/ înafara corpului