Rechizitia , exproprierea si confiscarea Flashcards
Rechizitia
Este reglementata de legea 132/1997.
Rechizitia este o limita a exercitarii dreptului de proprietate privata, cu caracter exceptional, care poate fi luata numai de organele autoritatii publice imputernicite, in cazurile si cu respectarea conditiilor expres prevazute de lege, avan ca obiect cedarea temporara a folosintei unor bunuri mobile sau imobile de catre agentii economici, institutiile fizice, precum si alte persoane fizice si juridice, acre au calitatea de proprietari sau detinatori legali.
Nu este o lipsire de dreptul de proprietate privata, ci doar o lipsire de atributul folosintei pe durata prevazuta de lege, al carui titular va fi statul. Exceptie fac bunurile consumptibile sau perisabile care sunt luate in proprietate cu plata de despagubiri in raport cu valoarea de la momentul preluarii, imediat dupa preluare.
Masura rechizitiei poate fi luata numai in caz de situatie exceptionala, pe toata durata acesteia (ex. razboi, stare de asediu, stare de urgenta).
Pe durata rechizitiei, proprietarii sunt scutiti de plata impozitelor si taxelor si obligatiile nascute din contracte incheiate cu privire la aceste bunuri se suspenda.
Bunurile se restituie in baz unui proces-verbal. Le este recunoscuta proprietarilor o actiune speciala in restituire si chiar actiunea in revendicare. Pentru degradari sau devalorizari, proprietarii sunt indreptatiti la despagubiri, care se dau pe baza procesului-verbal (drept prescriptibil in 3 ani de la publicarea in M. Of. a datei inceperii platilor)
Exproprierea
Exproprierea este mai mult decat o limita a dreptului de proprietate, este chiar pierderea dreptului de proprietate.Astfel inteleasa, exproprierea este reglementata mai intai in Constiutie, la art. 44 alin. (3) si (6), apoi in art. 562 alin. (3) din NCC, apoi in Legea nr. 33/1994 si in Legea nr. 255/2010.
principiile exproprierii:
fiind o masura exceptionala, exproprierea poate opera numai pentru cauza de utilitate publica
Legea 33/1994, cat si Legea 255/2010 se refera doar la o categorie de utilitate publica lucrarile de utilitate publica. Alte cauze de utilitate publica ar trebui prevazute in lege organica, pentru ca numai astfel s-ar putea deroga de la Legea 33, lege organica.
Legea 33 cuprinde o enumerare nelimitativa a unor categorii de lucrari de utilitate publica, prevazand ca pentru celelalte utilitatea publica se declara pentru fiecare caz in parte prin lege ordinara. Enumerarea este deci limiattiva in ceea ce priveste lucrarile pentru care utilitatea publica se poate declara prin procedura administrativa.
Se subliniaza astfel caracterul exceptional al exproprierii, ca lipsire de dreptul de proprietate privata.
principiile exproprierii:
exproprierea se poate face numai pe baza unei despagubiri juste si prealabile
caracterul just al despagubirii presupune ca ea trebuie sa fie in acord cu valoarea de circulatie a bunului expropriat si sa cuprinda, daca este cazul, si despagubirile pentru pagubele suferite de proprietar cu ocazia exproprierii. Nu se poate, deci, limita cuantumul despagubirii, pentru ca sar incalca caracterul drept al acesteia.
In plus, trebuie sa fie prealabila, adica sa fie facuta inainte ca efectul exproprierii (stingerea dreptului de proprietate privata si nasterea dreptului de proprietate publica in patrimoniul expropriatorului) sa se produca. Caracterul prealabil reprezinta o garantie: se mentine activul patrimonial, iar dreptul real este inlocuit in patrimoniu de o lichiditate si nu de o creanta cu realizare incerta.
Sunt indreptatiti la plata de despagubiri si ceilalti titulari de drepturi reale.
Daca are loc o expropriere partiala, valoarea partii expropriate nu va fi redura chiar daca partea ramasa dobandeste un spor de valoare ca urmare a lucrarilor realizate, spor ce ar putea fi redus numai din valoarea daunelor
principiile exproprierii:
exproprierea si desagubirea trebuie stabilite, in absenta conventiei partilor, prin hotarare judecatoreasca
Exista mai multe posibilitati:
a) exista acord intre autoritatea publica si titularul dreptului real , trnsferul dreptului de proprietate si si sumele cuvenite acestor titulari sunt efectul conventiei si nu mai este necesara procedura exproprierii.
b) acordul de vointa priveste numai modalitatea de tranfer, dar nu si despagubirea, instanta va lua act de intelegerea partilor si va stabili despagubirea. Nu se parcurge intreaga procedura a exproprierii, ci se trece direct in etapa judiciara pentru calcularea despagubirii, precum si sub aspectul efectelor juridice ale exproprierii.
c) a fost declansata procedura exproprierii – acordul poate interveni oricand, si in etapa administrativa, fie cu privire la expropriere, fie cu privire la expropriere si despagubiri
Conventia are natura juridica de contract de tranzactie, cu caracter extrajudiciar sau judiciar, in functie de etapa in care se incheie.
d) partile nu se inteleg => exproprierea se dispune si despagubirea se stabileste prin hotarare judecatoreasca (art. 44 alin. 3 si 6 Const.)
!despagubirea trebuie sa fie prealabila => in caz de divergenta, exproprierea opereaza numai dupa ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti
Obiectul exproprierii
este dat numai de imobile (! si drepturile reale constituite asupra lor). Bunurile mobile nu pot fi expropriate.
Numai imobilele proprietate privata pot fi expropriate, cu precizarea ca, daca este vorba de bunuri proprietate privata a statului, exproprierea nu este necesara. In acest caz, exista o procedura administrativa, prin care bunul din domeniul privat al statului poate sa fie trecut in domeniul public al statului.
Bunurile aflate in proprietatea privata a unitatilor administrativ-teritoriale (comune, orase, municipii si judete), fac obiectul exproprierii, conform Legii 33. (! expropriator sa fie statul pentru comuna/oras sau judetul pentru municipiu, nu chiar comunitatea locala, caz in care bunul s-ar putea trece direct din proprietatea privata in proprietatea publica a comunitatii locale respective)
Bunurile proprietate publica nu pot fi expropriate. Daca este un bun proprietate publica a unei unitati administrativ teritoriale, exista o procedura administrativa prin care bunul e trecut in proprietatea publica a statului, cu plata unei despagubiri catre unitatea administrativteritoriala. ! nu exista o mentiune referitoare la caracterul transferului, gratuit sau cu titlu oneros => logica juridica + echitate: unitatea administrativ-teritoriala decide asupra caracterului tranferului.
Dezmembramintele in sens larg sunt afectate de expropriere in 2 sensuri:
dezmembramintele in sens restrans isi inceteaza existenta, iar expropriatorul nu primeste numai nuda proprietate, ci dreptul de proprietate cu toate atributele sale.
Bunurile accesorii ale unui bun imobil (art. 546) urmeaza soarta bunului principal, asa ca, in caz de expropriere, exproprieatorul ca trebui sa le preia si sa plateasca despagubiri si pentru acestea.
natura juridica a exproprierii,
aceasta nu este un simplu act juridic administrativ, ci este o operatie juridica avand caracter complex, in structura careia intra, dupa caz, acte de drept consitutional, acte de drept administrativ, acte de procedura civila si acte de drept civil. In functie de configuratia ei particulara, din aceasta structura pot lipsi anumite acte. (Spre ex: .daca se declara proprietatea publica prin lege, nu mai e nevoie de un act administratuv sau daca partile se inteleg, chiar inainte de declararea proprietatii publice, ramane doar conventia dintre ele, procedura exproprierii lipsind in totalitate) => acte juridice + fapte juridice in sens restrans de drept public si de drept privat
Aceasta procedura are ca efect trecerea fortata a unui bun imobil din proprietate privata in proprietate publica, in vederea executarii unor lucrari de utilitate publica, precum si plata unei despagubiri.
Exproprierea nu se mai poate finaliza ori de cate ori unul dintre actele juridice care intra in structura acestei operatiuni juridice este desfiintat intr-una dintre etapele procedurii exproprierii.
Procedura exproprierii
etapa declararii utilitatii publice
- este initiata de initiatorul lucrarii publice (!≠expropriator, de regula)
- in cazul lucrarilor a caror utilitate publica a fost declarata de insusi legiuitor, nu mai este necesara declararea acesteia prin act administrativ
- conditiile declararii utilitatii publice:
efectuarea unei cercetari prealabile de catre o comisie specializata
existenta interesului national sau local care sa confere lucrarilor utilitate publica
inscrierea lucrarii in planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului - cine declara utilitatea publica:
alte lucrari decat cele prevazute la art. 6 din Legea 33: numai prin lege
bunurile imobile de la art. 7 alin. 4: numai prin lege
lucrarile de la art. 6, cand nu e vorba de bunuri de la art. 7 alin. 4: Guvern (lucrari de interes national), CJ/CGMB (interes local) - actul de declarare a utilitatii publice se aduce la cunostinta publica (exceptie: lucrari privind apararea tarii si siguranta nationala)
- actul de declarare a utilitatii publice poate fi atacat, dupa caz, fie la CCR, fie la instantele de contencios administartiv
!! controlul priveste numai actul de declarare a utilitatii publice, iar nu si actele materiale preparatorii, care nu sunt acte de autoritate (ex. actele savarsite in cadrul cercetarii prealabile, procesul-verbal prin care se finalizeaza aceasta cercetare)
Procedura exproprierii
etapa administrativa
A. procedura de drept comun
propunerile de expropriere
etapa propriu-zis administrativa (acestea sunt depuse la CL in zona caruia se afla imobilul ce va fi expropriat si sunt notificate persoanelor interesate in termen de 15 zile de la publicare)
Procedura exproprierii
etapa administrativa
A. procedura de drept comun
intampinarea impotriva propunerilor de expropriere
etapa administrativ-jurisdictionala Proprietarii si titularii altor drepturi reale asupra imobilelor expropriabile pot depune in termen de 45 de zile de la publicarea notificarii intampinare la primar, ce va fi solutionata in termen de 30 de zile. In absenta intampinarii se incheie etapa administrativa si se trece in incepe etapa judiciara. Daca a fost formulta o intampinare, exista 2 variante: intelegere intre parti ⬄ tranzactie extrajudiciara in absenta intelegerii, comisia trebuie sa hotarasca asupra intampinarii si asupra propunerilor de expropriere admisa intampinarea (respinse propunerile expropriatorului) – pot fi formulate noi propuneri ⬄ reluarea etapei administrative
Procedura exproprierii
etapa administrativa
A. procedura de drept comun
actiunea in contencios administrativ
daca la reluarea etapei administrative, comisia admite a doua intampinare si respinge noile propuneri de expropriere, expropriatorul poate contesta hotararea comisiei (15 zile de la comunicare la Curtea de Apel)
- daca expropriatorul nu contesta hotararea comisiei, procedura exproprierii nu poate continua, deoarece acesta exprima interesul de utilitate publica
- chiar daca exproprierea ar fi favorabila unuia dintre titularii drepturilor reale care nu a facut intampinare, acesta nu poate contesta hotararea comisiei
- nu se poate cenzura in acest context declararea utilitatii publice (CCR daca s-a facut prin lege sau atacata separat in contencios pentru actele administrative)
Procedura exproprierii
etapa administrativa
B. procedura speciala prevazute de L. nr. 255/2010, modificata prin L. nr. 90/2011
Procedura exproprierii
etapa judiciara
procedura de drept comun
i) sesizarea instantei de judecata
– sesizarea se face de catre expropriator, prin cerere de chemare in judecata a tuturor celor care pot justifica un drept real sau un interes legitim asupra imobilelor (chiar si posesorii)
Procedura exproprierii
etapa judiciara
procedura de drept comun
ii) competenta de solutionare a cererii de expropriere
tribunalul judetean/TB
- instanta decide daca cererea de expropriere este intemeiat, iar in caz afirmativ, sa stabileasca despagubirile
- daca s-a cerut exproprierea partiala, instanta poate decide daca e posibila, iar daca nu, sa dispuna expropierea totala
- partile pot incheia o tranzactie in fata instantei cu privire la expropiere si despagubiri sau numai cu privire la expropiere, caz in care instanta ca continua judecata pentru stabilirea despagubirilor
- stabilirea despagubirilor presupune si dovedirea drepturilor celor care le solicita