clauza de inalienabilitate

Question 1

Dispozitia juridica

Answer 1

Se exercita prin acte juridice de dispozitie.
! Dispozitia materiala priveste substanta bunului, iar cea juridica chiar continutul juridic al dreptului de proprietate.
Moduri de exercitare a dispozitiei juridice: instrainarea dreptului de proprietate prin acte juridice intre vii sau pentru cauza de moarte, instrainarea unui atribut al dreptului de proprietate avand ca urmare nasterea dezmambramintelor acestuia, constituirea unor garantii reale, abandonarea sau delasarea bunului si renuntarea la dreptul de proprietatea. Dispozitia juridica poate, deci, sa priveasca tot dreptul de proprietate sau doar anumite atribute, luand astfel nastere dezmembramintele dreptului de proprietate prin instrainarea unor prerogative. Mai este posibil ca bunul sa fie grevat cu sarcini, de ex. o ipoteca (e tot act de dispozitie juridica).
! Dispozitia se realizeaza aspra dreptului de proprietate, nu asupra bunului. Asupra bunului se exercita acte materiale, fie ca manifestare a lui ius possidendi/utendi/fruendi, fie ca manifestare a dispozitiei materiale, daca bunul este corporal.
NB: Dispozitia juridica este interna​ dreptului de proprietate, iar nu externa, cum s­a afirmat uneori. Aceasta afirmatie este cauzata de intelegerea gresita a raportului dintre dreptul de proprietate si capacitatea juridica. Dispozitia juridica este motorul intern al dreptului de proprietate, motor care este pornit prin intermediul capacitatii juridice (de folosinta, in mod special) si asigura dinamica dreptului de proprietate.

Question 2

B) Inalienabilitatea legala si inalienabilitatea voluntara

Answer 2

Legiuitorul poate interveni si pentru a limita sau a inlatura dispozitia juridica. Exemple: cerinta unei autorizatii prealabile instrainarii dreptului de proprietate, dreptul de preemtiune, dreptul de preferinta.
Cea mai importanta modalitate de limitare a dispozitiei juridice este clauza de inalienabilitate​. Distingem intre clauzele​ legale de inalienabilitate si clauzele​ voluntare de inalienabilitate.

Question 3

B1) Inalienabilitatea legala

Answer 3

≠ interdictia legala de a apropria anumite lucruri (exista lucruri care nu sunt apropriabile in nicio forma sau lucruri care nu sunt susceptibile de apropriere privata, dar in aceasta materie ne intereseaza bunurile care, desi sunt obiect al proprietatii private, intra sub incidenta unei dispozitii legale de inalienabilitate)
Legiuitorul emite uneori norme prin care declara ca anumite bunuri sunt inalinabile, adica nu pot fi instrainate prin acte juridice. CCR a apreciat ca asemenea norme sunt in acord cu legea funamentala in masura in care clauzele de inalienabilitate sunt temporare. Aceste norme trebuie sa fie adoptate prin lege organica, intrucat atributul instrainarii tine de regimul juridic general al proprietatii (art. 73 alin. 3 lit. m din Constitutie).

Question 4

B2) Inalienabilitatea voluntara

a) Natura juridica

Answer 4

clauza de inalienabilitate
instituita prin vointa dispunatorului / subinteleasa de legiuitor in sarcina persoanei care are obligatia de a transmite in viitor dreptul de proprietate asupra unui bun unei persoane determinate (contract sau testament)
incalcarea => actiune de raspundere contractuala in cadrul contractului initial (daune-interes +/ rezolutiune) SAU actiune in anularea contractului subsecvent
specifica legatelor si donatiilor
indisponibilizare legata de bun
≠obligatia de a nu instraina
obligatie speciala de a nu face corespunzatoare unui drept de creanta (contract sinalagmatic)
incalcarea => actiune in daune-interese / rezolutiune
specifica contractelor cu titlu oneros
indisponibilizare legata de persoana
≠incapacitate personala a dobanditorului – nu poate fi instituita prin conventie
Ca ​natura juridica​,aceasta clauza cu ​caracter real este o ​limitare a dispozitiei juridice din continutul dreptului de proprietate, o limitare ​opozabila erga omnes​. Dreptul de proprietate care se configureaza ca urmare a instituirii clauzei nu este un drept real nou, nici un dezmembramant, este tot dreptul de proprietate, dar cu aceasta restrangere a prerogativelor sale.

Question 5

B2) Inalienabilitatea voluntara

b) Efectele juridice

Answer 5

Efect specific – limitarea dreptului de dispozitie juridica: dreptul care formeaza obiectul clauzei de inalienabilitate nu poate fi instrainat prin acte juridice intre vii, respectiv prin conventii
-interdictia de a dezmembra dreptul de proprietate
-bunul nu poate fi urmarit de creditori
-bunul nu poate fi ipotecat – eventual numaio ipoteca asupra unui bun viitor, care isi va produce efectul dupa incetarea cauzei
-nu e permisa incheierea unui antecontract de instrainare/unei promisiuni de ipoteca in cazul in care momentul executarii ar fi anterior expirarii duratei clauzei
-nu scoate bunul din circuitul civil – inca mai poate fi transmis prin succesiune
! transmiterea bunului indisponibilizat printr-un act juridic intre vii poate sa ramana valabila daca cei indreptatiti nu cer in termenul de prescriptie nici rezolutiunea contractului initial, nici anularea contractului subsecvent !! chiar daca va ramane valabil, subdobanditorul este tinut de clauza de inalienabilitate pana la expirarea acesteia

Question 6

B2) Inalienabilitatea voluntara

c) Domeniul de aplicare
i) Actele juridice in care poate fi inclusa

Answer 6

Conform art. 627 alin. 1, clauza de inalienabilitate poate fi inclusa intr-o conventie sau intr-un testament.
Din interpretarea sistematica a art. 627 alin. 1 teza a II-a, alin. 2 si alin. 4 si art. 629 alin. 1 si 2 – utilizarea termenilor dobandirea bunului, dobanditorul => este vorba numai de conventiile translative de drepturi de proprietate.
Mecanismul juridic al clauzei de inalienabilitate, desi presupune doua manifestari de vointa (unite in cadrul contractului / exprimate separat: legat + acceptarea acestuia) isi are sursa primara in intentia transmitatorului de a proteja un interes al sau/al dobanditorului/al unui tert. Numai pentru ca provine de la transmitator i se recunoaste acestei intentii efectul juridic al indisponibilizarii bunului.
Transmitatorul poate limita intinderea dreptului real principal transmis, iar tertii interesati (subdobanditorii/creditorii proprietarului) sa se poata plange de o vatamare, daca au fost indeplinite formalitatile de publicitate. In absenta unei transmiteri, proprietarul nu poate indisponibiliza bunul in propriul patrimoniu, pentru ca astfel ar reduce garantia comuna a creditorilor sai ⬄ intentia de fraudare a acestora. Cat timp bunul este in patrimoniul sau, proprietarul are libertatea sa nu il instraineze. Daca cu ocazia transmiterii clauza de inalienabilitate este o modalitate de fraudare a creditorilor, acestia vor putea recurge la actiunea pauliana.

Question 7

B2) Inalienabilitatea voluntara
c) Domeniul de aplicare
i) Actele juridice in care poate fi inclusa
Contractul de partaj

Answer 7

(art. 680) poate fi asmilat unui contract translativ de proprietate. Se poate admite ca atunci cand copartasii realizeaza partajul pe cale judiciara, nu voluntara, se pot intelege ca un anumit bun sa fie indisponibilizat o perioada de timp dupa partaj, indiferent de copartasul beneficiar al atribuirii bunului.

Question 8

B2) Inalienabilitatea voluntara
c) Domeniul de aplicare
i) Actele juridice in care poate fi inclusa
Clauza de inalienabilitate este subinteleasa in conventiile din care se nate obligatia de a transmite in viitor proprietatea catre o persoana determinata sau determinabila (art. 627 alin. 4) – 3 seminificatii:

Answer 8

contractele care, desi sunt translative de proprietate, presupun amanarea, dintr-un motiv sau altul, a trasmiterii dreptului de proprietate la un moment ulterior incheierii contractului: transmitatorul este tinut de clauza de inalienabilitate subinteleasa pana la momentul producerii efectului translativ de proprietate catre dobanditor
! din text => ca NU intra in sfera de aplicare si antecontractele prin care partile convin sa incheie in viitor un contract translativ de proprietate (= obligatie de a face, NU obligatia de a transmite in viitor proprietatea = obligatie de a da)
DAR art. 60ꞌ din Legea nr. 71/2011 – in categoria conventiilor prevazute la art. 627 alin. 4 intra si antecontractele avand ca obiect trasmiterea in viitor, prin incheierea de contracte, a dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil (vezi art. 1668 alin. 1)
cazurile in care legea permite sau impune ca dobanditorul unui bun sa isi asume obligatia de a transmite in viitor dreptul de proprietate catre o persoana determinata sau determinabila (ex. substitutia fideicomisara – art. 993-1000, fiducia – art. 773-791)
textul instituie o prezumtie absoluta de existenta a clauzei de inalienabilitate in cele doua situatii mentionate

Question 9

B2) Inalienabilitatea voluntara
c) Domeniul de aplicare
i) Actele juridice in care poate fi inclusa
NU este eficienta o clauza de inalienabilitate stipulata in contractul de ipoteca.

Answer 9

Art. 2376 – daca s-a stipulat o asemenea clauza, „actele de dispozitie asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar daca dobanditorul bunului cunoate stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice transferul sau declara ca acest transfer este echivalent cu neindeplinirea obligatiei garantate”, solutie reluata de art. 2384. In cazul ipotecii mobiliare, nu numai ca bunul ipotecat poate fi instrainat, dar daca este achizitionat „in cursul obisnuit al activitatii unei intreprinderi care instraineaza bunuri de acelasi fel dobandeste bunul liber de ipotecile constituite de instrainator” (art. 2393). Ipoteca se stramuta asupra pretului sau altor bunuri rezultate din instrainarea bunului ipotecat (subrogatie reala cu titlu particular) => creditorul ipotecar nu este pagubit.

Question 10

B2) Inalienabilitatea voluntara

c) Domeniul de aplicare
ii) Drepturile reale principale care pot fi indisponibilizate

Answer 10

Prin legate sau conventii translative de preoprietate se inteleg nu numai actele juridice prin care se transmite dreptul de proprietate cu toate atributele sale, ci si acelea prin care se transmite nuda proprietate => prin efectul clauzei de inalienabilitate se poate indisponibiliza nuda proprietate in patrimoniul dobanditorului.	
Codul civil exclude sau face inutila aceasta indisponibilizare in cazul dezmembramintelor dreptului de proprietate:
dreptul de uz si dreptul de abitatie – nu sunt cesibile (art. 752)
dreptul de uzufruct – este cesibil (art. 714), dar pentru indisponibilizarea uzufructului in patrimoniul dobanditorului este suficienta o simpla clauza derogatorie de la aceasta regula, fara indeplinirea conditiilor pentru admisibilitatea clauzei de inalienabilitate
servitutea – are caracter accesoriu (sub aspect activ – dreptul de servitute este accesoriu fondului dominant, si sub aspect pasiv – obligatia corespunzatoare este accesorie fondului aservit) => este suficienta clauza de inalienabilitate referitoare la fondul dominant sau la fondul aservit, o clauza speciala pentru servitute nefiind necesara
dreptul de superficie – art.693 (= dreptul de proprietate asupra unei constructii/lucrari aflate pe terenul altei persoane decat titularul dreptului de superficie + dreptul de folosinta asupra terenului cirsumscris exploatarii constructiei edificate) – are 2 forme:
forma deplina (= dreptul de proprietate asupra constructiei edificate + dreptul de folosinta asupra terenului in momentul construirii acesteia / dreptul de a avea o constructie pe terenul altuia) - art. 695 alin. 4 „Cat timp constructia exista, dreptul de folosinta asupra terenului se poate instraina ori ipoteca numai odata cu dreptul de proprietate asupra constructiei” => clauza de inalienabilitate se poate referi la dreptul de superficie in ansamblul sau sau doar la dreptul de proprietate asupra constructiei, efectul ei extinzandu-se in acest caz si asupra dreptului de folosinta asupra terenului, intrucat acesta are un caracter accesoriu in raport cu dreptul de proprietate asupra constructiei
forma incipienta (= dezmembrarea dreptului de proprietate asupra terenului si trasmiterea dreptului de folosinta asupra acestuia anterior realizarii constructiei / „dreptul de a edifica o constructie pe terenul altuia asupra caruia superficiarul dobandeste un drept de folosinta”) -  numai in aceasta situatie clauza de inalienabilitate poate sa priveasca exclusiv dreptul de folosinta asupra terenului

Question 11

B2) Inalienabilitatea voluntara

c) Domeniul de aplicare
iii) Persoana care suporta efectul clauzei de inalienabilitate

Answer 11

Regula – clauza de inalienabilitate apasa asupra dobanditorului
Exceptia – art. 627 alin. 4 – in cazul conventiilor din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietatea catre o persoana determinata sau determinabila, efectul prohibitiv de instrainare apasa in sarcina transmitatorului bunului, pentru a-l impiedica sa instraineze dreptul de proprietate altei persoane decat aceleia cu care a incheiat contractul initial

Question 12

B2) Inalienabilitatea voluntara

c) Domeniul de aplicare
iv) Natura bunului care formeaza obiectul dreptului real indisponibilizat

Answer 12

Sfera notiunii de bun utilizate in art. 627-629:
bunurile corporale
! creantele, ca bunuri incorporale, pot forma obiectul unei clauze de inalienabilitate, daca nu au ca obiect o suma de bani, iar clauza este expres mentionata in inscrisul constatator al creantei sau cesionarul a cunoscut-o sau trebuia s-o cunoasca in momentul cesiunii (art. 1570), DAR este o clauza diferita fata de cea de la art.627-629: nu determina o indisponibilizare reala, ci produce efecte in raporturile personale; clauza nu este prevazuta intr-un act translativ
bunurile individual determinate
! bunurile de gen nu pot fi transmise inainte de individualizare, deci nu pot forma obiectul unei clauze de inalienabilitate
universalitatile de drept sau de fapt
masa patrimoniala fiduciara (universalitate juridica) formeaza obiectul clauzei de inalienabilitate prezumate prin art. 627 alin. 4; drepturile reale care compun masa fiduciara ar putea fi instrainate cu respectarea regimului juridic al administrarii bunurilor altuia (art. 800, 801 si 809)
alte universalitati juridice sau de fapt, daca sunt susceptibile de instrainare, ar putea forma obiectul clauzei de inalienabilitate
! patrimoniul nu intra in aceasta categorie - este inalienabil prin esenta lui
legiuitorul poate sa prevada ca anumite bunuri nu pot forma obiectul derivat al unei clauze voluntare de inalienabilitate, cu consecinta ca nici drepturile reale principale constituite asupra bunurilor respective nu pot fi indisponibilizate
pentru bunurile care formeaza obiectul unei clauze legale de inalienabilitate nu mai este utila o clauza voluntara de inalienabilitate

Question 13

B2) Inalienabilitatea voluntara

d) Conditii speciale de valabilitate

Answer 13

Din art. 627 alin. 1 => sunt doua conditii speciale de validitate a clauzei voluntare de inalienabilitate, care se adauga conditiilor de validitate proprii actului juridic in care este inserata sau la care se refera aceasta:
durata de cel mult 49 de ani
interesul serios si legitim
Nerespectarea acestora => nulitatea absoluta a clauzei de inalienabilitate
Chiar daca au fost respectate, in cazuri speciale, este posibila instrainarea bunului de catre dobanditor chiar inainte de expirarea duratei pentru care este instituita clauza.

Question 14

B2) Inalienabilitatea voluntara

d) Conditii speciale de valabilitate
i) Caracterul temporar

Answer 14

A fost impus de necesitatea echilibrului intre principiul liberei circulatii a bunurilor si principiul libertatii de vointa: o inalienabilitate perpetua ar lipsi dreptul de proprietate in mod definitiv de atributul dispozitiei juridice si ar rupe acest echilibru, ingradind in mod excesiv libera circulatie a bunurilor.
Din art. 627 alin.1 rezulta ca nu poate fi admisa nicio exceptie de la conditia caracterului temporar al clauzei de inalienabilitate.
Termenul de 49 de ani incepe sa curga de la data dobandirii bunului:
legat – coincide cu data deschiderii succesiunii
contract – data incheierii contractului SAU data prevazuta in contract pentru trasmiterea dreptului de proprietate SAU data individualizarii bunului de gen SAU data inscrierii in cartea funciara (dupa ce se va aplica efectul translativ al unei asemenea inscrieri)
Sunt admise doua exceptii de la termenul de 49 de ani:
fiduciei - durata ei nu poate depasi 33 de ani (art. 779 lit. b) => nici clauza de inalienabilitate (prezumata conf. art. 627 alin. 4) nu poate avea o durata mai mare
substitutia fideicomisara - durata clauzei (tot prezumata) este subordonata decesului instituitului (art. 994 alin. 1) => in principiu, poate fi mai mare de 49 de ani

Question 15

B2) Inalienabilitatea voluntara

d) Conditii speciale de valabilitate
ii) Interesul serios si legitim

Answer 15

Acesta poate fi analizat:
in persoana celui care instituie clauza de inalienabilitate – ex. se instraineaza nuda proprietate, transmitatorul pastrand dreptul de uzufruct - are interesul de a-l pastra pe dobanditorul initial ca nud proprietar pentru a nu se supune dificultatilor posibile din partea unui nud proprietar subdobanditor
in persoana dobanditorului bunului – ex. in cazul bunurilor donate/legate pentru protectia beneficiarului liberalitatii care, desi major, manifesta tendinte de risipa
in persoana unui tert – ex. se dispune printr-un legat de un anumit bun, prevazandu-se in sarcina legatarului plata unei rente viagere catre un tert - clauza protejeaza interesul credirentierului

Question 16

B2) Inalienabilitatea voluntara

d) Conditii speciale de valabilitate
iii) Nulitatea clauzei de inalienabilitate

Answer 16

Sanctiunea incalcarii oricareia dintre aceste conditii speciale de validitate este nulitatea absoluta a clauzei de inalienabilitate.
Solutia <= natura interesului ocrotit prin cele doua conditii legale, care este unul general
interesul octrotit prin instituirea clauzei = interes privat
≠
interesul protejat prin art. 627 alin. 1: asigurarea echilibrului intre principiul liberei circulatii a bunurilor si principiul libertatii de vointa = interes general
In ceea ce priveste conditia duratei < 49 de ani, nulitatea absoluta intervine cand:
nu s-a prevazut un termen (clauza apare ca perpetua)
termenul > 49 de ani, legiuitorul nu a prevazut posibilitatea reducerii duratei clauzei la 49 de ani (de drept sau prin interventia instantei)
In ceea ce priveste conditia interesului serios si legitim:
nu este necesar ca interesul serios si legitim sa fie precizat chiar in cuprinsul clauzei (! daca beneficiarul este un tert trebuie specificat numele beneficiarului)
sarcina probei apartine paratului din actiunea in nulitate
! nu este vorba despre rasturnarea sarcinii probei, ci se aplica actori incumbit probatio, regula ce are ca obiect afirmarea faptelor pozitive, faptele negative neputand fi dovedite direct: reclamantul afirma un fapt negativ (inexistenta interesului serios si legitim) => se impune dovada interesului, ca fapt pozitiv, facuta de parat
Nulitatea clauzei de inalienabilitate (absoluta sau relativa) ar putea sa intervina si pentru nerespectarea uneia sau alteia dintre conditiile de validitate specifice actului juridic in care este cuprinsa sau la care se refera (- nu are caracter autonom: nulitatea actului => nulitatea clauzei).
Nulitatea clauzei de inalinabilitate pentru o cauza care nu ii este proprie poate afecta, dupa caz, fie numai clauza de inalienabilitate, fie intregul act juridic. Art. 627 alin. 3 => „nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate intr-un contract (identitate de ratiune, si legate) atrage nulitatea intregului contract daca a fost determinanta la incheierea acestuia” => per a contrario – daca nu a fost determinanta, sanctiunea nulitatii va afecta numai clauza. In cazul contractelor cu titlu oneros exista o prezumtie relativa a caracterului determinant.

Question 17

B2) Inalienabilitatea voluntara

d) Conditii speciale de valabilitate
iv) Cazuri speciale de incetare anticipata a clauzei de inalienabilitate

Answer 17

Regula – indisponibilizarea dreptului real principal care formeaza obiectul clauzei inceteaza in momentul in care expira durata acesteia.
Exceptiile:
dobanditorul poate sa fie autorizat in instanta sa instraineze bunul, inainte de expirarea duratei => incetarea efectelor cauzei
art. 627 alin. 2 => 2 cazuri de incetare a clauzei:
interesul care a justificat cauza de inalienabilitate a bunului a disparut – ex. daca transmitatorul care si-a rezervat uzufructul decedeaza inainte de expirarea duratei clauzei => inceteaza uzufructul => dobanditorul care si-a intregit dreptul de proprietate nu mai este oprit de nici un interes serios si legitim de a instraina bunul
a aparut un interes superior in raport cu interesul serios si legitim care a justificat initial instituirea cauzei, iar acest interes superior impune incetarea efectelor ei – indiferent cui i-a apartinut interesul care a justificat instituirea clauzei, interesul superior trebuie sa apartina celui care este tinut de clauza (ex. necesitatea unor cheltuieli urgente vitale pentru dobanditor, care nu pot fi acoperite decat prin vanzarea bunului)
! actiunea in justitie prin care se cere autorizarea de a instraina (incetarea anticipata a efectului clauzei) apartine celui care are dreptul in patrimoniul sau => nu pot exercita aceasta actiune creditorii titularului dreptului indisponibilizat (nici direct, nici pe calea actiunii oblice) / lichidatorul persoanei juridice in patrimoniul careia se gaseste un bun afectat de o clauza de inalienabilitate
! actiunea prin care se cere autorizarea incetarii anticipare a efectului clauzei (NU pune in discutie valabilitatea clauzei) ≠ actiunea prin care se cere constatarea nulitatii clauzei
ipoteza renuntarii la clauza – poate fi facuta numai de catre cel care a stipulat clauza, indiferent in interesul carei persoane opereaza aceasta:
regula – persoana transmitatorului
exceptia – ipoteza art. 627 alin. 4 in prima semnificatie – persoana dobanditorului (acesta beneficiaza de pe urma clauzei)
– partaj – copartasul caruia nu i s-a atribuit bunul
renuntarea trebuie sa indeplineasca formalitatile de opozabilitate de la art. 628

Question 18

B2) Inalienabilitatea voluntara

f) Opozabilitatea clauzei de inalienabilitate
i) Formalitatile de publicitate

Answer 18

Art. 628 alin. 2: „pentru opozabilitate, clauza de inalienabilitate trebuie sa fie supusa formalitatilor de publicitate prevazute de lege, daca este cazul”.
Drepturile indisponibilizate printr-o asemenea clauza sunt dreptul de proprietate, nuda proprietate si dreptul de proprietate.
Formalitatile de publicitate sunt diferite dupa cum aceste drepturi au caracter imobiliar sau mobiliar:

Question 19

B2) Inalienabilitatea voluntara
f) Opozabilitatea clauzei de inalienabilitate
i) Formalitatile de publicitate
daca dreptul real principal are caracter imobiliar

Answer 19

trebuie sa fie indeplinite formalitatile de publicitate specifice regimului de carte funciara (art. 902 alin. 2 pct. 8)
! daca nu au fost indeplinite formalitatile de publicitate imobiliara pentru clauza de inalienabilitate, iar tertul si-a inscris in cartea funciara dreptul real dobandit prin incalzarea acesteia, cel interesat poate introduce actiunea in rectificarea cartii funciare (art. 908, 909):
fara limita de timp, daca tertul-dobanditor este de rea-credinta (art. 909 alin. 1)
in termen de 5 ani, daca dobanditorul prin act cu titlu gratuit este de buna-credinta (art. 909 alin. 2)
in termen de 3 ani, daca sunt invocate dispozitiile art. 908 alin. 1 pct. 1 si 2, iar dobanditorul prin act cu titlu oneros este de buna-credinta (art. 909 alin. 3)
! in toate cazurile exista rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond
Regula inopozabilitatii clauzei de inalienabilitate neinscrisa in cartea funciara este suspendata in perioada in care cel interesat poate introduce actiunea in rectificare tabulara.
! daca sunt indeplinite conditiile de la art. 901 actiunea in rectificare nu mai este posibila, iar clauza ramane inopozabila

Question 20

B2) Inalienabilitatea voluntara
f) Opozabilitatea clauzei de inalienabilitate
i) Formalitatile de publicitate
a dreptul real principal are caracter mobiliar

Answer 20

sunt aplicabile regulile prevazute pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna-credinta (art. 628 alin. 3) => 2 semnificatii:
in absenta unor conditii speciale de publicitate pentru anumite categorii de bunuri mobile, posesia ca stare de fapt are si functia de publicitate in materie mobiliara (art. 936)
realizarea legaturii intre opozabilitatea clauzei de inalienabilitate si dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta
Ipoteza: persoana tinuta de clauza de inalienabilitate incalca interdictia de instrainare si transmite bunul mobil catre un tert.

Question 21

B2) Inalienabilitatea voluntara
f) Opozabilitatea clauzei de inalienabilitate
i) Formalitatile de publicitate
In masura in care s-a intemeiat doar pe posesia bunului mobil, care apartinea persoanei tinute de clauza, fara a fi luat cunostinta pe alta cale de existenta clauzei, tertul-dobanditor este de buna-credinta:

Answer 21

tertul-dobanditor se poate opune cu succes unei actiuni in anularea actului sau de dobandire (art. 629 alin. 2), deoarece clauza nu ii este opozabila => contractul incheiat cu tertul-dobanditor ramane titlu valabil de dobandire a bunului mobil => nu se mai pune problema dobandirii bunului mobil prin posesia de buna-credinta
daca instrainatorul solicita si obtine rezolutiunea contractului incheiat cu persoana tinuta de clauza de inalienabilitate, tertul dobanditor va fi expus aplicarii efectului retroactiv al acestei sanctiuni juridice <= principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial: chiar daca titlul tertului-dobanditor este desfiintat ca efect al rezolutiunii titlului autorului sau, el va beneficia de modul de dobandire reglementat de art. 937 (dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta)
In cazul in care tertul-dobanditor al bunului mobil a cunoscut, pe orice cale, clauza de inalinebilitate, actul sau de dobandire poate fi anulat.
Daca acesta a trasmis, la randul sau, bunul mobil unui al doilea subdobanditor de buna-credinta, acesta din urma va putea opune modul de dobandire intemeiat pe art. 937:
daca s-ar anula contractul de instrainare incheiat de persoana tinuta de clauza de inalienabilitate cu primul tert dobanditor
daca s-ar anula prin rezolutiune contractul de dobandire al persoanei tinute de clauza de inalienabilitate

Question 22

B2) Inalienabilitatea voluntara

f) Opozabilitatea clauzei de inalienabilitate
ii) Efectele publicitatii

Answer 22

Art. 628 alin.1 => efectul indeplinirii conditiilor de opozabilitate este realizarea fata de terti a opozabilitatii clauzei de inalienabilitate => consecinte:
creditorii proprietarului nu vor putea executa bunul indisponibilizat
tertii care ar dobani bunul respectiv vor ramane sub amenintarea anularii contractului lor de dobandire
Indiferent de indeplinirea formalitatilor de publicitate, clauza produce efecte intre beneficiarul acesteia si persoana tinuta de clauza - beneficiarul (cel care a instituit clauza/tert) va putea sa pretinda daune-interese de la proprietarul care a incalcat clauza (art. 628 alin. 5), fara a fi necesar:
sa fi fost mentionat in cuprinsul clauzei
sa faca dovada interesului serios si legitim (proba necesara numai daca este atacat actul juridic in care este prevazuta/la care se refera clauza)
Chiar daca beneficiarul este un tert, persoana care a instituit clauza va avea dreptul sa ceara, odata cu rezolutiunea contractului in care a fost stipulata sau la care se refera clauza de inalienabilitate, si daune-interese de la dobanditor.
DAR cand beneficiarul este un tert, temeiul actiunii sale in daune nu mai este contractual (ca la stipulatia pentru altul), ci delictual: el nu are un drept subiectiv nascut dintr-un contract, ci are un interes conturat prin vointa dispunatorului.

Question 23

B2) Inalienabilitatea voluntara

f) Opozabilitatea clauzei de inalienabilitate
iii) Sfera tertilor fata de care este necesara indeplinirea formalitatilor de publicitate

Answer 23

Regula (fata de cea mai mare parte a tertilor) – opozabilitatea actelor juridice si a drepturilor nascute din acestea se realizeaza fara niciun fel de formalitate de publicitate.
Exceptia – indeplinirea formalitatilor este necesara numai in raport cu anumiti terti, care au drepturi si interese proprii in legatura cu un anumit act juridic si cu drepturile transmise prin acesta.

Question 24

B2) Inalienabilitatea voluntara
f) Opozabilitatea clauzei de inalienabilitate
iii) Sfera tertilor fata de care este necesara indeplinirea formalitatilor de publicitate
In legatura cu clauza de inalienabilitate, in sfera tertilor intra:
dobanditorii ulteriori si succesivi ai dreptului real principal care formeaza obliectul clauzei de inalienabilitate

Answer 24

= tertul care a dobandit dreptul respectiv de la o persoana care a incalcat interdictia de a instraina si tot sirul subdobanditorilor acestuia) – daca NU au fost indeplinite formalitatile de publicitate, clauza nu le va fi opozabila, iar actul lor de dobandire va ramane valabil

Question 25

B2) Inalienabilitatea voluntara

g) Sanctiuni pentru incalcarea clauzei de inalienabilitate

Answer 25

Instrainarea bunului care formeaza obiectul clauzei de inalienabilitate de catre persoana tinuta de aceasta clauza => efecte in doua planuri:
planul contractului de instrainare incheiat intre aceasta persoana si un tert dobanditor
planul contractului incheiat intre aceasta persoana si instrainatorul care a stipulat clauza de inalienabilitate

Question 26

B2) Inalienabilitatea voluntara
f) Opozabilitatea clauzei de inalienabilitate
iii) Sfera tertilor fata de care este necesara indeplinirea formalitatilor de publicitate
In legatura cu clauza de inalienabilitate, in sfera tertilor intra:
creditorii proprietarului

Answer 26

(persoanei tinute de clauza de inalienabilitate) – daca au fost indeplinite conditiile de opozabilitate, opozabilitatea clauzei de inalienabilitate se apreciaza dupa cum contractul in care este prevazuta sau la care se refera este un:
contract cu titlu oneros – interpretarea per a contrario a art. 628 alin. 4 => clauza este opozabila numai creditorilor ulteriori ai dobanditorului (creditorii ulteriori nu pot urmari silit dreptul)
! creditorii anteriori, inclusiv cei chirografari, vor putea urmari silit dreptul real principal care formeaza obiectul clauzei => nu intra sub incidenta art. 629 alin. 3
Echitabil: fiind vorba de un contract cu titlu oneros creditorii chirografari anteriori ar fi prejudiciati, garantia lor comuna fiind restransa ca efect al diminuarii patrimoniului debitorului lor cu contraprestatia executata de dobanditor in schimbul transferului bunului
contract cu titlu gratuit – clauza este opozabila SI creditorilor chirografari anteriori ai dobanditorului (art. 628 alin. 4) (nici creditorii ulteriori, nici creditorii chirografari anteriori nu pot urmari silit dreptul)
Echitabil: creditorii nu mai sunt prejudiciati prin imposibilitatea de urmarire, intrucat patrimoniul debitorului lor nu s-a diminuat prin plata unei contraprestatii
! desi textul nu distinge, numai creditorii chirografari anteriori vor fi impiedicati sa urmareasca bunul, daca este vorba de un bun imobil
Situatia creditorilor anteriori cu garantii reale:
Cand creditorii oricarei persoane au dobandit anterior, cu respectarea formalitatilor de publicitate, o garantie reala chiar asupra bunului imobil care formeaza obiectul clauzei, ei vor putea sa-si execute garantia, chiar daca actul juridic in care a fost cuprinsa sau la care se refera clauza este cu titlu gratuit <= anterior inscrierii clauzei se realizase opozabilitatea erga omnes a garantiei reale.
In situatia bunurilor mobile care intra in sfera de aplicare a art. 2393, chiar daca au fost ipotecate anterior, ipoteca se stramura asupra pretului/altor bune rezultate din instrainarea lor => desi este vorba despre creditori anteriori ipotecari, nu vor mai putea fi urmarite bunurile in patrimoniul dobanditorului.
Rezulta ca numai creditorii chirografari ulteriori ai persoanei tinute de clauza de inalienabilitate mai fac parte din categoria tertilor interesati.

Question 27

B2) Inalienabilitatea voluntara
f) Opozabilitatea clauzei de inalienabilitate
iii) Sfera tertilor fata de care este necesara indeplinirea formalitatilor de publicitate
In legatura cu clauza de inalienabilitate, in sfera tertilor intra:
Creditorii chirografari ai stipulantului

Answer 27

Creditorii chirografari ai stipulantului nu intra in categoria tertilor interesati, intrucat ei nu au un drept de urmarire a bunului dupa instrainarea acestuia de catre stipulant. Ar putea avea un interes numai in masura in care instrainarea ar fi frauduloasa, dar in acest caz vor recurge la actiunea pauliana (art. 1562).
Poate un creditor chirografar anterior al persoanei tinute de clauza de inalienabilitate sa foloseasca actiunea pauliana pentru a revoca clauza de inalienabilitate?
act juridic cu titlu oneros – irelevant: clauza nu ii este oricum opozabila
act juridic cu titlu gratuit – clauza le este opzabila, dar nu pot face dovada unui prejudiciu (nu li s-a micsorat intinderea dreptului de gaj general)
Creditorii chirografari ulteriori ai persoanei tinute de clauza vor avea interesul de a utiliza actiunea pauliana pentru revocarea acesteia, dar numai cand clauza a fost inclusa sau se refera la un act juridic cu titlu oneros. In cazul unui act juridic cu titlu gratuit nu ar putea dovedi un prejudiciu.
Precizari:
- anterioritatea se stabileste in raport cu momentul indeplinirii publicitatii clauzei si cu data certa a creantei
- problema opozabilitatii se pune numai daca creantele au ajuns la scadenta inainte de expirarea inalienabilitatii

Question 28

B2) Inalienabilitatea voluntara
g) Sanctiuni pentru incalcarea clauzei de inalienabilitate
daca clauza a fost stipulata prin contract

Answer 28

instrainatorul poate alege intre:
sanctiunea anularii contractului subsecvent – daca instrainatorul are interesul sa mentina dreptul real principal care formeaza obiectul clauzei in patrimoniul dobanditorului
sanctiunea rezolutiunii contractului initial – daca are interesul sa ceara desfiintarea contractului initial incheiat cu dobanditorul, inclusiv a clauzei de inalienabilitate, cu consecinta reintoarcerii dreptului in patrimoniul sau
! daca se opteaza pentru si se obtine a), nu se mai pune problema b) <= anularea contractului initial duce la anularea contractului subsecvent

Question 29

B2) Inalienabilitatea voluntara
g) Sanctiuni pentru incalcarea clauzei de inalienabilitate
daca clauza a fost stipulata prin testament – beneficiarul are la dispozitie:

Answer 29

actiunea in anularea contractului subsecvent
posibilitatea revocarii judiciare a legatului <= clauza de inalienabilitate are si semnificatia unei sarcini pentru legatar (art. 1069 alin. 1), dreptul real principal urmand sa revina mostenitorilor legali

Question 30

B2) Inalienabilitatea voluntara

g) Sanctiuni pentru incalcarea clauzei de inalienabilitate
i) Efectele incalcarii clauzei de inalienabilitate cu privire la contractul in care aceasta a fost inclusa sau cu privire la care a fost incheiata

Answer 30

Instrainarea bunului de catre dobanditor are semnificatia incalcarii unei obligatii contractuale.
Sanciunea rezolutiunii este legata de clasificarea contractelor in functie de criteriul reciprocitatii si interdependentei obligatiilor (art. 1171), pe temeiul careia distingem intre contractele unilaterale si contractele sinalagmatice. Sanctiunea rezolutiunii opereaza, in principal, in cazul contractelor sinalagmatice.
Chiar daca este vorba de un contract de donatie, pastrandu-se caracterul gratuit, acest contract nu este unilateral, ci bilateral. Obligatia asumata de donatar de a nu instraina bunul confera donatiei caracter sinalagmatic.
Ca urmare, indiferent daca clauza de inalienabilitate a fost inclusa sau se refera la un contract cu titlu gratuit sau oneros, nerespectarea ei de catre debitorul obligatiei de a nu instraina,
dobanditorul
instrainatorul (in ipoteza primei semnificatii a art. 627 alin.4)
da dreptul creditorului obligatiei de a nu instraina, adica
instrainatorului din contractul initial, cand acesta este si stipulantul clauzei de inalienabilitate:
de a solicita instantei rezolutiunea contractului (art. 1549 alin. 1)
de a emite o declaratie unilaterala de rezolutiune (art. 1552)
de a beneficia de efectele unui pact comisoriu – clauza expresa introdusa in contract prin care partile stipuleaza rezolutiunea de drept a contractului in cazul in care una dintre ele nu-si executa culpabil obligatia asumata (art. 1553)
dobanditorului (in ipoteza art. 627 alin. 4)
firesc, acesta are dreptul de a cere rezolutiunea contractului, deoarece el este creditorul obligatiei de a nu instraina
dar este vorba de o clauza conventionala de inalienabilitate prezumata, nu expresa: partile pot sa includa in contractul de instrainare o clauza expresa pe baza careia creditorul obligatiei de a nu instraina sa poata emite declaratia unilaterala de rezolutiune (art. 1552) sau sa beneficieze de dispozitiile art. 1553

Question 31

B2) Inalienabilitatea voluntara

g) Sanctiuni pentru incalcarea clauzei de inalienabilitate
ii) Efectele incalcarii clauzei de inalienabilitate cu privire la contractul de instrainare sau de grevare subsecvent

Answer 31

Art. 629 alin.2 „Atat instrainatorul, cat si tertul, daca inalienabilitatea s-a stipulat in favoarea acestuia, pot sa ceara anularea actului de instrainare subsecvent incheiat cu nerespectarea clauzei”.
Precizari:
„anulare” => natura sanctiunii nulitatii: nulitatea relativa a contractului subsecvent
sanctiunea opereaza indiferent daca clauza a fost inclusa in sau se refera la un legat ori la un contract
nu are importanta daca actul subsecvent are semnificatia unei instrainari voluntare sau a unei vanzari silite
! creditorii nu pot urmari bunurile care formeaza obiectul clauzei de inalienabilitate, dar daca aceste bunuri sunt vandute silit, vanzarea va fi anulabila
titularii actiunii in anularea actului subsecvent sunt:
instrainatorul din actul juridic initial
tertul in favoarea caruia s-a stipulat clauza
! cand tertul nu este expres prevazut in cuprinsul clauzei, poate dovedi prin orice mijloc de proba ca stipulantul a urmarit sa-i ocroteasca un interes
dobanditorul in ipoteza primei semnificatii a art. 627 alin. 4 – dobanditorul este cel ocrotit de clauza
! art. 629 alin. 2 => persoana care incalca clauza nu poate cere anularea contractului subsecvent
paratii in actiunea in anulare trebuie sa fie:
cel care si-a incalcat obligatia de a nu instraina
subdobanditorul sau, deoarece conteaza buna-credinta a subdobanditorului si trebuie sa fie analizata de instanta