Clasificarea drepturilor patrimoniale

Question 1

Drepturile reale sunt

Answer 1

repturile reale sunt acele drepturi patrimoniale care permit titularului lor sa exercite atributele acestui drept, in putere proprie si interes propriu, fara ca pentru exercitiul acestui drept sa fie nevoie de concursul sau de actiunea/inactiunea unui tert.

Question 2

Drepturile de creanta

Answer 2

Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale, care permit titularului lor, denumit creditor sau subiect activ, sa ceara altei persoane, denumita debitor sau subiect pasiv, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

Question 3

Drepturile reale si drepturile de creanta sunt

Answer 3

Drepturile reale si drepturile de creanta sunt niste abstractiuni juridice.

Question 4

asemanari notabile

Answer 4

Avem doua asemanari notabile intre cele doua drepturi patrimoniale:
Ambele sunt drepturi patrimoniale, adica ambele au un continut pecuniar;
Ambele au titularul/subiectul activ determinat;

Question 5

In materia deosebirilor:

Subiectele raporturilor juridice

Answer 5

In ceea ce priveste drepturile reale, subiectul pasiv este nedeterminat, in aceasta categorie intrand notiunea clasica de “tert”, anume toti cei care, prin comportamentul lor, nu trebuie sa stanjeneasca exercitarea dreptului real de catre titular.

In ceea ce priveste drepturile de creanta, subiectul pasiv este determinat.
De indeplinirea dreptului de creanta, depinde conduita pe care o are subiectul pasiv.
! Cand o persoana cauzeaza un prejudiciu prin atingerea exercitiului prerogativelor unui drept real de catre titularul sau, subiectul pasiv general si nedeterminat nu se intrasforma intr-un subiect pasiv determinat: individualizarea priveste alt raport juridic, raportul juridic obligational in continutul caruia intra un drept de creanta avand ca obiect repararea prejudiciului.

Question 6

In mOpozabilitatea

ateria deosebirilor:

Answer 6

ntre cine se stabilesc relatiile dintre aceste drepturi?
In ceea ce priveste drepturile de creanta, relatia se stabileste intre persoane. De asta se si numesc “ius ad personam”;
In ceea ce priveste drepturile reale, esential este raportul dintre persoana si bun, adica obiectul material/derivat al dreptului respectiv.
Toate drepturile reale au un atribut important, care se numeste “ius posidendi”, care reprezinta posesia ca stare de drept = atributul bazal al dreptului de proprietate prin definitie si al drepturilor reale prin extensie, adica reprezinta prerogativa prin care o persoana poate apropria/stapani un bun.
Drepturile reale apar ca o relatie intre oameni si bunuri.
! Pentru a asigura opozabilitatea fata de toate categoriile de terti a drepturilor reale principale imobiliare si a drepturilor reale de garantie, este necesara indeplinirea mai multor formalitati de publicitate. Cat priveste drepturile reale principale mobiliare, se considera ca posesia asigura prin ea insasi publicitatea.

Question 7

In materia deosebirilor:

Obiectul

Answer 7

La drepturile reale, obiectul il reprezinta bunurile, mobile sau imobile, dupa caz.
La drepturile de creanta, obiectul este o conduita, adica o prestatie (a da, a face sau a nu face).
!Atat drepturile reale, cat si cele de creanta trebuie sa fie respectate de terti ca situatii
juridice.

Question 8

Elementul esential al notiunii de contract este acordul de vointa.

Answer 8

Daca respectivul contract este sinalagmatic (obligatii reciproce si interdependente), asta inseamna ca o obligatie a unei parti isi are cauza in obligatia celeilalte parti. “Ma oblig pentru ca si tu te obligi”-acesta este mecanismul interdependentei.
Astfel, vanzatorul poate sa-i ceara cumparatorului transferul dreptului asupra bunului pe baza unui mecanism contractual. In situatia asta, vanzatorul are un drept de creanta.
Vanzarea este un contract translativ de proprietate de indata ce acordul de vointa s-a produs.
Obligatia de “a da” este de esenta acordului de vointa, iar efectul translativ este imediat-urmator, instantaneu.
In situatia asta, vanzatorul poate sa-i ceara cumparatorului predarea bunului si pe baza unui drept real. El poate sa introduca impotriva cumparatorului actiunea in revendicare (intentata de proprietarul neposesor impotriva posesorului neproprietar.)
Asadar, obiectul dreptului de creanta este reprezentat de o conduita pe care o are debitorul, dar uneori aceasta conduita poate sa aiba ca obiect derivat inclusiv drepturi reale.

Question 9

Din punctul de vedere al obligatiei corelative:

Answer 9

De opozabilitate trebuie sa se bucure ambele drepturi.
Opozabilitatea drepturilor reale este erga omnes;
Opozabilitatea drepturilor de creanta este inter partes.
Baza ambelor drepturi este aceeasi-ambele drepturi trebuie sa fie facute opozabile, astfel incat tertii sa nu ajunga sa stanjeneasca exercitiul acestor drepturi.
In cazul ambelor categorii de drepturi, tertilor le revin anumite obligatii.

Question 10

Obligatia corelativa unui drept real

Answer 10

Obligatia corelativa unui drept real este o obligatie generala si nedeterminata de non-facere, care reprezinta obligatia care cade in sarcina tertilor, de abstentiune, adica de a se abtine de la orice act sau fapt, omisiv sau comisiv, dupa caz, prin care ar putea stanjeni exercitarea dreptului real respectiv.

Question 11

Motivul pentru care se prefera a stapani ca proprietar e

Answer 11

Motivul pentru care se prefera a stapani ca proprietar este acela ca avem o libertate mai mare, suntem obligati intr-o masura mai mica fata de altii, depindem, lato sensu, mai putin fata de altii.

Question 12

La drepturile de creanta, opozabilitatea este mult mai restransa

Answer 12

La drepturile de creanta, opozabilitatea este mult mai restransa, intre subiectul activ si subiectul pasiv. Si acolo, tertilor le incuba o obligatie.
La drepturile reale, avem o obligatie generala de abstentiune.
La drepturile de creanta, avem o obligatie specifica.

Question 13

Continutul juridic al drepturilor reale si de creanta-

Answer 13

Continutul juridic al drepturilor reale si de creanta-discutam la seminar
Singura diferenta care exista, din acest punct de vedere, intre drepturile reale si drepturile de creanta, este cea care vizeaza prerogativa urmaririi-urmarirea, din punct de vedere procesual.
Fiecare drept are doua fatete-o fateta materiala si o fateta procesuala.

Question 14

Numarul:

Answer 14

Drepturile reale sunt limitate ca numar-sediul materiei-art. 551 NCC.
In ceea ce priveste fiducia, legiuitorul nu s-a hotarat care este natura juridica a drepturilor pe care fiduciarul le are asupra ceea ce primeste de la constituitor in ceea ce priveste masa patrimoniala de afectatiune.
Cu alte cuvinte: fiduciarul este proprietar sau nu? Exercita el un drept real sau nu? Acestei intrebari nu i s-a dat inca un raspuns.

Question 15

Durata:

Answer 15

Durata drepturilor reale principale este direct proportionala cu timpul in care obiectul lor derivat exista (adica bunul).
In materia dezmembramintelor, ele sunt limitate in timp.

Uzufructul este temporar sau cel mult viager.
Superficia poate sa dureze pe o perioada de pana la 33 de ani ori mai mult (99 de ani).
Servitutea, ca dezmembramant, nu ca limita, va dura atat timp cat exista situatia care a generat-o (un fond este dominant, altul este aservit).
In ceea ce priveste drepturile de garantie (ipoteca, gajul) ele dureaza atat timp cat exista dreptul de creanta (ele sunt drepturi accesorii)

Question 16

Obligatiile reale

Answer 16

Obligatii propter rem si scriptae in rem;
Pe vechiul cod civil nu aveau o reglementare, dar aveau suficient de multe aplicatii practice, motiv pentru care ele au si suscitat atentia doctrinei.
In NCC, sediul materiei este art. 1282;

 De la drepturile reale, aceste obligatii reale imprumuta opozabilitatea usor extinsa, care insa nu este la fel de extinsa cum este cea a drepturilor reale. 
 Aceste doua tipuri de obligatii vor putea fi facute opozabile oricarui subiect de drept care va avea la un moment dat calitatea de succesor cu titlu particular. 
 In afara de aceasta trasatura, obligatiile reale se comporta ca drepturile de creanta. Opozabilitatea este doar intre parti-subiectul activ si subiectul pasiv.

Question 17

Obligatia propter rem reprezinta acel tip de obligatie(obligatie reala de a face)

Answer 17

Obligatia propter rem reprezinta acel tip de obligatie care este atat de strans legata de un bun, incat ea se transmite odata cu bunul oricarui dobanditor care va avea calitatea de succesor cu titlu particular al uneia dintre parti.
Obligatiile propter rem exista din cauza bunului.
Cu alte cuvinte, elementul esential care reclama existenta obligatiilor propter rem este BUNUL privit ca obiect derivat al raportului obligational si nu creditorul.

Question 18

obligatiile scriptae

Answer 18

La obligatiile scriptae in rem, definitia e quasiidentica, adica reprezinta acele obligatii atat de strans legate de bun, incat se transmit odata cu acesta, succesorilor cu titlu particular, doar ca aceasta transmisiune se face pentru a se asigura executarea creantei creditorului.

Question 19

Scurta comparatie intre cele doua tipuri de obligatii reale:

Answer 19

Ca izvor:
Obligatiile propter rem au doua surse din care izvorasc-fie legea, fie conventia partilor.
Obligatiile scriptae in rem, singurul izvor este conventia partilor. Ele sunt reglementate de lege, dar rolul fundamental este acordul de vointa al partilor.

Ca obiect al obligatiei corelative:
La obligatiile propter rem exista una singura-doar obligatia de a face; de asta, obligatiilor propter rem li se mai spunea si “obligatii reale de a face”;
La obligatiile scripate in rem, obiectul derivat poate sa fie orice fel de obligatie- a da, a face sau a nu face.

Utilitatea lor practica:
Obligatiile propter rem rezulta din situatia juridica a bunurilor;
Obligatiile scriptae in rem au ca obiectiv principal asigurarea exercitarii creantei creditorului;

 In rest, cele doua tipuri de obligatii sunt identice. De aceea, in practica, este dificil de spus ca o obligatie este scriptae in rem ori propter rem.

Question 20

Drepturile reale asupra bunurilor incorporale;

Answer 20

Titlurile de valoare si titlurile de credit.
In inscrisul care constata titlul de valoare sau, dupa caz, titlul de credit, se incorporeaza atat de bine dreptul respectiv, care, pentru titlurile de valoare este un drept de proprietate, in timp ce pentru titlurile de credit este un drept de creanta, incat hartia in care se incorporeaza inscrisul si dreptul asupra inscrisului devin unul si acelasi lucru.
Titlurile de valoare au ca exemple particulare conosamentele si warrantele.
Au denumiri specifice, dar in esenta sunt unul si acelasi lucru.

Question 21

conosamentele si warrantele.

Answer 21

Conosamentul reprezinta un titlu de valoare care atesta dreptul de proprietate asupra unui bun care se afla la bordul unei nave. Dreptul de proprietate asupra elefantului (exemplul cu elefantul imbarcat pe o nava) si asupra inscrisului devin unul si acelasi lucru.
In cazul warrantului, idem, doar ca vorbim despre un depozit, un siloz. (exemplul cu recolta). Si in acest caz se realizeaza incorporarea- dreptul de proprietate se incorporeaza in inscrisul care-l constata.
In ambele cazuri este posibil sa avem un drept de proprietate asupra altui drept de proprietate.
In clipa in care am transmis warrantul sau conosamentul pentru un tert, tertul dobandeste practic dreptul de proprietate cu totul.

Question 22

titlurile de credit

Answer 22

Exemple titluri de credit: Cecul, cambia si biletul la ordin;
In esenta, mecanismul este acelasi.
La cec, eu dau ordin bancii mele, ca in momentul in care un tert se afla in posesia cecului, banca trebuie sa-l plateasca pe tert.
Diferenta este ca la titlurile de credit se incorporeaza un drept de creanta.
Daca am in proprietate un titlu de credit, am in proprietate un drept de creanta. Transmiterea inscrisului doveditor asupra unui titlu de credit echivaleaza cu transmiterea dreptului de creanta.

Question 23

drepturile de proprietate intelectuala (

Answer 23

Din aceasta a doua categoria mai fac parte si drepturile de proprietate intelectuala (D.P.I.).
Ele pot avea o latura patrimoniala si o latura nepatrimoniala. Dreptul de autor are si o latura nepatrimoniala, a.c. autorul cere tertilor sa-i recunoasca paternitatea asupra creatiei respective.

Question 24

Drepturile potestative

Answer 24

Drepturile potestative
Teoria drepturilor potestative a fost dezvoltata de profesorul Nicolae Titulescu in perioada interbelica.
Drepturile potestative sunt acelea prin care un subiect, numit potentiores, poate, prin manifestarea sa unilaterala de vointa, sa modifice o situatie juridica preexistenta.
Exemplu de drept potestativ-dreptul de optiune succesorala:
Un succesibil poate sa accepte sau sa repudieze succesiunea.
In functie de manifestarea sa de vointa, situatia juridica se poate schimba-daca el accepta, este posibil ca el sa inlature de la mostenirea defunctului pe alti mostenitori.

 In ceea ce priveste drepturile potestative, trebuie facuta urmatoarea precizare:  obiectul lor este foarte atipic-este o situatie juridica, care, daca este patrimoniala, dreptul este potestativ patrimonial si daca este nepatrimoniala, dreptul este potestativ nepatrimonial. pot fi exercitate in mod direct, dar nu asupra unui bun, ca in cazul drepturilor reale, ci asupra unor situatii juridice efectul exercitarii lor este suportat numai de persoanele ale caror drepturi sau interese fac parte dintr-o sau sunt legate de o anumita situatie juridica pentru exercitarea lor titularii nu au nevoie de interventia (actiune/inactiune) subiectelor pasive, ca in cazul drepturilor de creanta

Question 25

Drepturile reale principale:

Answer 25

Proprietatea (publica sau privata);
Dezmembramintele proprietarii private (uzul, uzufructul, abitatia, superficia si servitutea);
Modurile de exercitare pentru drepturile de proprietate publica-administrarea, concesiunea si folosinta cu titlu gratuit.

Inchirierea este un drept de creanta, nu un drept real!

Dreptul real complet, absolut este dreptul de proprietate, deoarece el se bucură de toate cele 3 prerogativele : dreptul de posesie, de dispoziție și atributul folosinței.

Question 26

Drepturile reale accesorii:

Answer 26

Ipoteca;
Gajul.
Drepturile reale principale au o existenta autonoma si acorda titularului lor atribute depline.
Drepturile reale accesorii traiesc pe langa drepturi de creanta, carora le asigura executarea, in cazul in care debitorul nu face acest lucru.

Question 27

deosebiri intre drepturile reale si de creanta

F. Modul de exercitare

Answer 27

prerogativele drepturilor reale se exercita in mod direct si nemijlocit de catre titularii acestor drepturi, fara a fi necesara interventia unei alte persoane
prerogativelele drepturilor de creanta se exercita de catre titularii acestor drepturi numai prin intermediul unui prestatii din partea debitorului

Question 28

deosebiri intre drepturile reale si de creanta

G. Durata

Answer 28

Drepturile reale = o durată mai lungă; dreptul de proprietate este un drept absolut, perpetuu, adică el nu se stinge prin neuz – excepția este uzucapiunea.
!durata drepturilor reale accesorii este legata de durata drepturilor de creanta pe care le garanteaza
Drepturile de creanță = durată mai scurt
Importanta sub aspectul prescriptiei:
drepturile reale sunt imprescriptibile / prescriptibile in termene foarte lungi (ex. 30 de ani)
drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctiv intr-un termen foarte scurt (de regula, termenul general de 3 ani)

Question 29

deosebiri intre drepturile reale si de creanta

H. Numarul drepturilor

Answer 29

Drepturile reale = sunt enumerate de lege => numar limitat (art.551)
Drepturile de creanță = numărul lor este nelimitat – în ceea ce privește contractele, părțile au posibilitatea de a stabili conținutul convenției, singura limită care le este impusă este respectul bunelor moravuri și ordinii publice

Question 30

b. Drepturile reale asupra fondului de comert

Answer 30

• ca universalitate de fapt si ca bun incorporal, fondul de comert este obiectul unor drepturi reale: dr. de proprietate, dr. de uzufruct, dr, reale de garantie.
• Fondul de comert reprezinta un bun unitar caracterizat prin reunirea elementelor necorporale si a unor elemente corporale ce apartin unui comerciant, permitandu-i acestuia sa-si dezvolte clientela. Fondul de comert = universalitate de fapt
  Este constituit in general din elemente mobiliare, incorporale si corporale. Elementele imobiliare sunt excluse. Elementele incorporale sunt clientela si vadul. Elementele corporale sunt materialele, utilajele si amenajarile ce nu au caracter de imobile prin destinatie, dar care au o anumita stabilitate, si care servesc exploatarii intreprinderii (utilaje industriale, material rulant, masini de scris, mobile de prezentare etc.). Marfurile nu fac parte integranta a fondului de comert.

Question 31

tipuri de obligatii propter in rem

Answer 31

Obligații propter rem legale
În ceea ce privește obligațiile propter rem legale, avem o nouă clasificare :
cele de natură administrativă
au drept specificitate faptul că o instituție a statului este creditor, care urmărește executarea sau nu a obligației
cei care nu execută obligațiile sunt pasibili de a răspunde contravențional și ies din sfera raportului civil
sunt reale pentru că incumbă titularului unui drept real
ex 1. obligația deținătorilor de terenuri agricole de a cultiva terenul – art. 74 din Legea fondului funciar 18/1991
ex 2. obligația deținătorilor de orice titlu al bunurilor culturale de a le păstra și de a se îngriji de ele și mai ales de a nu le distruge
cele de natură civilă
sunt reglementate de Codul Civil în art. 560 (obligația de grănițuire) si 663 (cheltuielile de intretinere si reparare a despartiturilor comune)
pe proprietar nu îl va întreba nimeni dacă este de acord să suporte cheltuielile ocazionate, iar această obligație se va transmite și noului proprietar
!obligatia nu trebuie trecuta in contract – incumba noului proprietar in virtutea legii
Obligații propter rem convenționale
ex. art. 759 – obligatiile in sarcina proprietarului fondului aservit
– părțile pot conveni să-și asume anumite obligații
Atipicitatea vine din faptul că alin. (2) permite ca obligațiile care s-au născut în sarcina unei părți să incumbe și unei alte persoane care nu a fost parte a raportului în momentul încheierii contractului. DAR consimtamantul exista, deoarece este prevazuta obligativitatea inscrierii in cartea funciara !in lipsa publicitatii si-ar pierde caracterul conventional

Question 32

C. Distinctia dintre cele doua tipuri de obligatii reale – exista 2 diferente:

Answer 32

1 - obligatiile propter rem sunt instituite din cauza naturii sau a situatiei juridice a lucrului
- obligatiile scriptae in rem au ca scop asigurarea realizarii creantei creditorului indiferent de posesorul actual al bunului si de natura acestui lucru
2 - obligatiile propter rem – obligatii reale de a face
- obligatiile scriptae in rem – ansamblu de prestatii negative si pozitive