Clasificarea drepturilor patrimoniale Flashcards
Drepturile reale sunt
repturile reale sunt acele drepturi patrimoniale care permit titularului lor sa exercite atributele acestui drept, in putere proprie si interes propriu, fara ca pentru exercitiul acestui drept sa fie nevoie de concursul sau de actiunea/inactiunea unui tert.
Drepturile de creanta
Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale, care permit titularului lor, denumit creditor sau subiect activ, sa ceara altei persoane, denumita debitor sau subiect pasiv, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.
Drepturile reale si drepturile de creanta sunt
Drepturile reale si drepturile de creanta sunt niste abstractiuni juridice.
asemanari notabile
Avem doua asemanari notabile intre cele doua drepturi patrimoniale:
Ambele sunt drepturi patrimoniale, adica ambele au un continut pecuniar;
Ambele au titularul/subiectul activ determinat;
In materia deosebirilor:
Subiectele raporturilor juridice
In ceea ce priveste drepturile reale, subiectul pasiv este nedeterminat, in aceasta categorie intrand notiunea clasica de “tert”, anume toti cei care, prin comportamentul lor, nu trebuie sa stanjeneasca exercitarea dreptului real de catre titular.
In ceea ce priveste drepturile de creanta, subiectul pasiv este determinat.
De indeplinirea dreptului de creanta, depinde conduita pe care o are subiectul pasiv.
! Cand o persoana cauzeaza un prejudiciu prin atingerea exercitiului prerogativelor unui drept real de catre titularul sau, subiectul pasiv general si nedeterminat nu se intrasforma intr-un subiect pasiv determinat: individualizarea priveste alt raport juridic, raportul juridic obligational in continutul caruia intra un drept de creanta avand ca obiect repararea prejudiciului.
In mOpozabilitatea
ateria deosebirilor:
ntre cine se stabilesc relatiile dintre aceste drepturi?
In ceea ce priveste drepturile de creanta, relatia se stabileste intre persoane. De asta se si numesc “ius ad personam”;
In ceea ce priveste drepturile reale, esential este raportul dintre persoana si bun, adica obiectul material/derivat al dreptului respectiv.
Toate drepturile reale au un atribut important, care se numeste “ius posidendi”, care reprezinta posesia ca stare de drept = atributul bazal al dreptului de proprietate prin definitie si al drepturilor reale prin extensie, adica reprezinta prerogativa prin care o persoana poate apropria/stapani un bun.
Drepturile reale apar ca o relatie intre oameni si bunuri.
! Pentru a asigura opozabilitatea fata de toate categoriile de terti a drepturilor reale principale imobiliare si a drepturilor reale de garantie, este necesara indeplinirea mai multor formalitati de publicitate. Cat priveste drepturile reale principale mobiliare, se considera ca posesia asigura prin ea insasi publicitatea.
In materia deosebirilor:
Obiectul
La drepturile reale, obiectul il reprezinta bunurile, mobile sau imobile, dupa caz.
La drepturile de creanta, obiectul este o conduita, adica o prestatie (a da, a face sau a nu face).
!Atat drepturile reale, cat si cele de creanta trebuie sa fie respectate de terti ca situatii
juridice.
Elementul esential al notiunii de contract este acordul de vointa.
Daca respectivul contract este sinalagmatic (obligatii reciproce si interdependente), asta inseamna ca o obligatie a unei parti isi are cauza in obligatia celeilalte parti. “Ma oblig pentru ca si tu te obligi”-acesta este mecanismul interdependentei.
Astfel, vanzatorul poate sa-i ceara cumparatorului transferul dreptului asupra bunului pe baza unui mecanism contractual. In situatia asta, vanzatorul are un drept de creanta.
Vanzarea este un contract translativ de proprietate de indata ce acordul de vointa s-a produs.
Obligatia de “a da” este de esenta acordului de vointa, iar efectul translativ este imediat-urmator, instantaneu.
In situatia asta, vanzatorul poate sa-i ceara cumparatorului predarea bunului si pe baza unui drept real. El poate sa introduca impotriva cumparatorului actiunea in revendicare (intentata de proprietarul neposesor impotriva posesorului neproprietar.)
Asadar, obiectul dreptului de creanta este reprezentat de o conduita pe care o are debitorul, dar uneori aceasta conduita poate sa aiba ca obiect derivat inclusiv drepturi reale.
Din punctul de vedere al obligatiei corelative:
De opozabilitate trebuie sa se bucure ambele drepturi.
Opozabilitatea drepturilor reale este erga omnes;
Opozabilitatea drepturilor de creanta este inter partes.
Baza ambelor drepturi este aceeasi-ambele drepturi trebuie sa fie facute opozabile, astfel incat tertii sa nu ajunga sa stanjeneasca exercitiul acestor drepturi.
In cazul ambelor categorii de drepturi, tertilor le revin anumite obligatii.
Obligatia corelativa unui drept real
Obligatia corelativa unui drept real este o obligatie generala si nedeterminata de non-facere, care reprezinta obligatia care cade in sarcina tertilor, de abstentiune, adica de a se abtine de la orice act sau fapt, omisiv sau comisiv, dupa caz, prin care ar putea stanjeni exercitarea dreptului real respectiv.
Motivul pentru care se prefera a stapani ca proprietar e
Motivul pentru care se prefera a stapani ca proprietar este acela ca avem o libertate mai mare, suntem obligati intr-o masura mai mica fata de altii, depindem, lato sensu, mai putin fata de altii.
La drepturile de creanta, opozabilitatea este mult mai restransa
La drepturile de creanta, opozabilitatea este mult mai restransa, intre subiectul activ si subiectul pasiv. Si acolo, tertilor le incuba o obligatie.
La drepturile reale, avem o obligatie generala de abstentiune.
La drepturile de creanta, avem o obligatie specifica.
Continutul juridic al drepturilor reale si de creanta-
Continutul juridic al drepturilor reale si de creanta-discutam la seminar
Singura diferenta care exista, din acest punct de vedere, intre drepturile reale si drepturile de creanta, este cea care vizeaza prerogativa urmaririi-urmarirea, din punct de vedere procesual.
Fiecare drept are doua fatete-o fateta materiala si o fateta procesuala.
Numarul:
Drepturile reale sunt limitate ca numar-sediul materiei-art. 551 NCC.
In ceea ce priveste fiducia, legiuitorul nu s-a hotarat care este natura juridica a drepturilor pe care fiduciarul le are asupra ceea ce primeste de la constituitor in ceea ce priveste masa patrimoniala de afectatiune.
Cu alte cuvinte: fiduciarul este proprietar sau nu? Exercita el un drept real sau nu? Acestei intrebari nu i s-a dat inca un raspuns.
Durata:
Durata drepturilor reale principale este direct proportionala cu timpul in care obiectul lor derivat exista (adica bunul).
In materia dezmembramintelor, ele sunt limitate in timp.
Uzufructul este temporar sau cel mult viager.
Superficia poate sa dureze pe o perioada de pana la 33 de ani ori mai mult (99 de ani).
Servitutea, ca dezmembramant, nu ca limita, va dura atat timp cat exista situatia care a generat-o (un fond este dominant, altul este aservit).
In ceea ce priveste drepturile de garantie (ipoteca, gajul) ele dureaza atat timp cat exista dreptul de creanta (ele sunt drepturi accesorii)