definirea, continutul si caracterele dr de proprietate

Question 1

temeiul legal al definirii proprietatii

Answer 1

art 555(1) cod civil

Question 2

definitia dr de prop

Answer 2

In acceptiunea sa de drept de proprietate privata, proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de bun in mod absolut, exclusiv si perpetuu, in limitele stabilite de lege.

Question 3

ce justifica ap la dr reale?

Answer 3

opozabilitatea fata de toti tertii, este cel mai important dr real

Question 4

care sunt elementele dr de proprietate?

Answer 4

elementul substantial si procesual

Question 5

care sunt componentele elementului substantial?

Answer 5

1. Ius posidendi: corespunde posesiei ca stare de drept;
2. Ius utendi si ius fruendi, care impreuna alcatuiesc folosinta, inteleasa si ca atribut prin care titularul culege fructele bunului respectiv;
3. Ius disponendi/ius abutendi=dispozitia, care se subdivide in doua categorii:
    Dispozitie materiala;
    Dispozitie juridical;

Dpdv al reglementarii, art. 555 se intoarce la modelul roman al definitiei dreptului de proprietate, pentru ca aminteste de atributul posesiei ca stare de drept.
Pe vechiul cod civil, dreptul de proprietate era definit doar prin atributele sale-dispozitia si folosinta;
In noua codificare, se mentioneaza expres despre existenta lui ius posidendi, in ipostaza sa de stare de drept, nu stare de fapt.

putem spune ca dr de prop reprezinta puterea asupra bunului

Question 6

elementul procesual

Answer 6

consta in dr. material la actiune , dreptul de a exercita actiunea in revendicare

Question 7

ce reprezinta posesia

Answer 7

Reprezinta aptitudinea unui subiect de drept de a apropria sau de a stapani un bun.

Question 8

cum se manifesta posesia

Answer 8

Reprezinta aptitudinea unui subiect de drept de a apropria sau de a stapani un bun.

Question 9

componentele folosintei

Answer 9

ius utendi si ius fruendi

Question 10

cum se manifesta aspectul pozitiv al ius utendi

Answer 10

dreptul de a utiliza bunul, de a se servi personal de lucru in acord cu natura si destinatia bunului, in mod repetat si dupa modalitatea in care prop doreste, fara a face abuz de drept

Question 11

cum se manifesta aspectul negativ al ius utendi

Answer 11

prop are posibilitaea de a nu utiliza bunul in conditiile prevazute de lege, in lipsa unor ob propte in rem.Neuzul duce la neexercitarea prop. ce poate duce la pierderea bunului. bunuri consumptibile duce la consumare

Question 12

ius fruendi

Answer 12

capacitatea prop de a dobandi fructele naturale si industriale prin separatiune si a celor civile prin contract
! Ius fruendi nu cuprinde si culegerea productelor, care consuma substanta lucrului.

Question 13

cum se manifesta pasivitatea prop in ius frundi

Answer 13

prin neculegerea fructelor civile si industriale sau prin pasvitatea procesuala in cazul fructelor civile

Question 14

ce forme imbraca ius abutendi

Answer 14

dispozitia materiala si dispozitia juridica

Question 15

in ce consta dispozitia materiala a lui ius abutendi

Answer 15

a. Dispozitie materiala: posibilitatea titularului dreptului de a altera sau modifica structura materiala a bunului,a transforma, a distruge sau a consuma substanta bunului, obiect al dreptului.
 La modul absolut, aceasta permite titularului sa distruga bunul in materialitatea sa.
 Exemple: cultivarea unui teren agricol, efectuarea de lucrari asupra terenului-putem muta bucati de teren dintr-o parte intr-alta pentru a-l face fertil;
acest aspect diferentiaza dr de prop de celelate dr reale pentru ca permite ca titularii sa actioneze a i sa conserve subtanta lucrului

Question 16

in ce consta dispozitia juridica a lui ius abutendi

Answer 16

b. Dispozitia juridica: se manifesta prin incheierea de acte juridice, cu privire la bunul respectiv.
 Cum ar fi cele cu caracter translativ: vanzare, intretinere, schimb, renta viagera, dare in plata, etc.;
 Constituirea de garantii reale asupra bunului respectiv- fie ipoteca (mobiliara sau imobiliara), fie gajul (in materia bunurilor imobile.
Acesta este cel mai important atribut al dreptului de proprietate (dispozitia). Este atat de important incat are doua consecinte:
1. Dispozitia este evaluata, ex lege, la 80% din valoarea bunului (in Codul Fiscal); evident, restul de 20% reprezinta dezmembramintele asupra bunului care au fost sau nu constituite, dupa caz.
2. Dispozitia, ca atribut al dreptului de proprietate, este singurul atribut care pastreaza posibilitatea reintregirii dreptului. (daca se constituie un dezmembramant al dreptului de proprietate, inseamna ca dreptul de proprietate se scindeaza, pe cele 3 elemente-posesie, folosinta si dispozitie, intre doua persoane-nudul proprietar si titularului de dezmembramant.
• Fiecare va exercita posesia, folosinta si dispozitia corespunzatoare dreptului sau, adica corespunzatoare nudei proprietati, respectiv dezmembramantului
• In clipa in care dezmembramantul a incetat, uzufructul se intoarce la nudul proprietare, fiindca nuda proprietate (dispozitia) este singurul atribut care pastreaza posibilitatea intregirii (este ca un magnet juridic).
• Dispozitia intotdeauna va atrage dezmembramintele, a.c. acestea inceteaza.

Question 17

este posibila inalienabilitatea legala?

Answer 17

curtea constitutionala s-a pronuntat in favoarea acestei posibilitati atat timp cat limitarea este facuta prin lege organica

Question 18

caracterele dre pro

Answer 18

absolut, exclusiv, perpetuu

Question 19

caracterul absolut

Answer 19

a. Dreptul de proprietate are o sfera de atribute care-i permit titularului sau sa exercite dreptul in putere proprie si interes propriu.
 A nu se confunda cu opozabilitatea erga omnes!
 El este opozabil erga omnes tocmai pentru ca titularul sau sa exercite atributele in putere proprie si interes propriu;

b. Dreptul de proprietate este un drept absolut, fiindca ofera titularului sau plenitudinea atributelor dreptului de proprietate: posesia, folosinta si dispozitia;

c. Dreptul de proprietate nu cunoaste diferente calitative sau cantitative de la un subiect de drept la altul, in ceea ce priveste exercitarea sa, NU in ceea ce priveste obiectul sau material;
ma ramane spus ca fiind absoult reprezinta temeiul dezmembramintelor, astfel exista nuda prop ce are valoare juridica
acest caracter spune ca prop are libertatea oricarei actiuni sau inactiuni asupra obiectului

Question 20

caract exclusiv

a) monopolul titularului dreptului de proprietate privata asupra bunului sau - monopolul

Answer 20

monopolul exercitarii celor 3 atribute, pe care le poate exercita singur, fara interventia altei persoane

• monopolul ramane, in general, intact si in ipoteza proprietatii rezolubile sau anulabile, intrucat proprietarul sub conditie rezolutorie/dobanditorul din actul juridic anulabil se comporta ca un proprietar pur si simplu
• in cazul proprietatii comune, monopolul este exercitat in comun, in conditii specifice, de catre coproprietari/proprietarii devalmasi
• monopolul asupra bunului este spart in ipoteza dezmembrarii dreptului de proprietate privata, atributele proprietatii fiind impartite intre titularii dezmembramintelor (nuda proprietate pastreaza vocatia reunirii tuturor atributelor initiale dupa incetarea dezmembramintelor)

Question 21

caract exclusiv
b) excluderea tertilor, inclusiv a autoritatilor publice, de la exercitarea prerogativelor proprietatii (in mod complementar, din monopol decurge ideea ca toate celelalte persoane trebuie sa respecte dreptul titularului)

Answer 21

• proprietarul poate interzice tuturor accesul la bunul sau
• excluderea tertilor de la exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate privata este atenuata in situatii speciale prin lege (prin stabilirea asa-numitelor servituti naturale si legale, fie prin instituirea servitutilor administrative)
  Trebuie sa distingem intre:
  ​raporturile pe verticala ​(de putere)
  Cat priveste raportul cu autoritatile, acestora le este interzisa incalcarea monopolului proprietarului privind exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
  Acest drept se bucura de o protectie speciala: numai in masura in care este vorba de limitari constitutionale, autoritatile pot interveni in sfera dreptului de proprietate, adica numai in caz de expropriere/folosire a subsolului unei proprietati imobiliare/confiscare (art. 44 alin. 3, 4 si 9 din Constitutie), altfel ele sunt obligate sa respecte dreptul de proprietate. Astfel, se impiedica abuzurile autoritatilor.
  ​raporturile pe orizontala (intre particulari).
  Protectia juridica a dreptului de proprietate privata opereaza si cand e vorba de raporturile intre particulari (raporturile cu ceilalti terti sau chiar raporturile cu autoritatile publice, daca acestea actioneaza ca titulare ale dreptului de proprietate privata).
  Prin legi organice este posibil sa fie reglementate cazuri in care proprietarul isi pierde dreptul. Este vorba, in principal, de cazurile reglementate de Codul civil: uzucapiunea, ocupatiunea, dobandirea fructelor prin posesia de buna­credinta. Acestea sunt nu numai moduri de dobandire a dreptului de proprietate privata, ci si exceptii de la regula protectiei juridice a acestui drept. Si sub acest aspect, este nevoie de o lege organica pentru ca un alt particular sa dobandeasca dreptul de proprietate ​fara acordul proprietarului initial. In toate ipotezele enumerate, proprietarul pierde dreptul sau de proprietate si se naste un alt drept al altei peroane asupra aceluiasi bun.
  OBS! Indiferent daca opereaza pe verticala sau pe orizontala, restrangerea caracterului exclusiv se poate face numai prin norme constitutionale sau legi organice, deoarece atributele proprietatii tin de regimul general al proprietatii

Question 22

3. Caracterul perpetuu

Answer 22

Este singurul drept real principal care se bucura de acest caracter: el dureaza cat timp exista si este accesibil bunul care formeaza obiectul sau.
Acest caracter se exprima, in primul rand, prin faptul ca dreptul de proprietate este transmisibil (prin mostenire sau prin acte juridice, asadar prin acte intre vii sau acte pentru cauza de moarte). O asemenea transmisiune nu duce la stingerea dreptului de proprietate, acesta schimbandu-si doar titularul. ! „dreptul de proprietate nu este viager, ci este ereditar”
In al doilea rand, este imprescriptibil sub aspect extinctiv: nu se stinge prin neuz (fara distinctie intre bunurile imobile si cele mobile, in masura in care nu se aplica art. 937). Cu toate acestea, dreptul de proprietate se stinge in masura in care o alta persoana dobandeste prin uzucapiune un nou drept de proprietate asupra aceluiasi bun.
! in ipoteza vanzarii sub conditie, cand dreptul de proprietate este afectat temporar de anumite conditii, nu suntem in prezenta unei proprietati temporare, ci a unui mecanism specific de trasmitere a dreptului de proprietate
! in materia drepturilor patrimoniale de proprietate intelectuala, legea le recunoaste o protectie juridica pe o durata limitata in timp => proprietatea este temporara
De regula, desi este perpetuu, cand piere obiectul proprietatii, in mod normal se stinge si dreptul. In mod exceptional, dreptul de proprietate privata se stinge si in ipoteza in care, desi bunul nu a pierit, el nu mai este accesibil material pentru apropriere.
Mai exista, pe langa stingerea deteterminata de o cauza materiala si cauze juridice de stingere a dreptului de proprietate – corelata cu nasterea dreptului de proprietate publica (ex.: exproprierea / transferul unui bun din domeniul privat in domeniul public al statului sau al unei comunitati locale), cu nasterea unui alt drept de proprietate privata asupra aceluiasi bun (accesiune, uzucapiune, dobandirea fructelor sau a bunurilor mobile ca efect al posesiei de buna-credinta) sau fara a avea ca efect imediat nasterea unui alt drept de proprietate (ex. abandonul bunurilor mobile).