Limitele dr. prop

Question 1

consideratii asupra limitelor materiale

Answer 1

exiista numai asupra bunurilor corporale, sunt reprezentate chiar de corporalitatea bunului, ex suprafata terenului cu subsil si spatiu aerian
uneori, legiuitorul restrange exercitarea dreptului de proprietate cu privire la o anumita parte din bunul care formeaza obiectul acestui drept, ceea ce echivaleaza cu suspendarea prerogativei folosintei in relatie cu acea parte din bun (ex. art. 44 alin. 5 Const. – folosirea de catre o autoritate publica a subsolului unui imobil pentru lucrari de interes general)
!! desi izvorul nu este dimensiunea corporala a bunului, ci vointa legiuitorului, limita ramane materiala – vointa juridica are un rol subsidiar in raport cu corporalitatea bunului
este posibil sa fie modificate prin vointa judecatorului sau prin vointa proprietarului

Question 2

suprafata terenului

Answer 2

terenurile trebuie sa fie delimitate sub aspectul intinderii lor(art 559 c civ)
actiunea in granituire art.560 este temei pentru stabilirea limitelor materiale, suprafata delimitatea prin granituire are prioritatea in fata celei matematice.prop are dreptul sa si ingradeasca terenul 561
daca nu exista o servitute legala de trecere sau o servitute de trecere prin fapta omului.

Question 3

spatiul suprapus terenului

Answer 3

dr. de prop se intinde pana la limita spatiului aerian, limita stabilita conform codului aerian
limita este coborata si mai mult daca pe terenul privatului se instituie o servitute aeronautica, conform codului aerian
limita de inaltime-reglementari urbanism
aspect pozitiv-poate art 559(2) c civ. exercita prop asupra suprapunerii in cond legii
aspect negativ-poate sa interzica tertilor sa invadeze acel spatiu
Pe langa aceste limite materiale stabilite de legiuitor in interes public, dreptul asupra spatiului suprapus terenului poate fi restrans chiar prin vointa proprietarului (ex. consimtirea unei servituti de a nu construi).
In aceste limite, proprietarul isi poate exercita dreptul asupra spatiului suprapus terenului sub aspect pozitiv (ex. construi/planta), cu respectarea servitutilor stabilite de legiuitor in materia raporturilor de vecinatate. Sub aspect negativ, proprietarul poate interzice oricarei alte persoane sa incalce dreptul sau.

Question 4

subsolul terenului

Answer 4

teoretic-art 559(1) c.civ pana in centrul pamantului
practic-limitat de art 136(3) const, bogatiile de interes public a subsolului sunt in prop statului plu art 559(2) c atemei
iar pt lucrari de ordine publica, statul poate folosui subsolul unui individ cu despagubirile aferente

Question 5

terenurile cu ape

Answer 5

art 559(3) apele de suprafata si albiile apartin prop terenului pe care se formeaza, izvoare,lacuri, apa freatica etc.

Question 6

limite​ juridice ​(se refera la prerogative)

Answer 6

vizeaza continutul juridic al dreptului de proprietate
restrang exercitarea atributelor proprietatii, fara a echivala insa cu o suspendare a acestora in raport cu o parte din obiectul dreptulului – art. 556 alin. 2
isi au temeiul in vointa juridica – a legiuitorului, a judecatorului sau a proprietarului (art. 556 alin. 3)
clauza de inalienabilitate, limite juridice stabilite in interes privat, in materie imobiliara, in cadrul raporturilor de vecinatate, reg. jur. al terenurilor/constructiilor

Question 7

limitele juridice se impart in limite legale, limite judiciare si limite voluntare

Answer 7

Dupa izvorul​ limitarii:
limite legale​ (legiuitorul) – art. 602: pot fi modificate sau desfiintate temporar prin acordul partilor
limite​ judiciare ​(judecatorul)​
limite voluntare​ (proprietarul)
Dupa interesul​ ocrotit​ (in masura in care isi au izvorul in vointa juridica):
limite instituite in interes​ privat
limite instituite in interes public​
Limitele exercitarii dreptului de proprietate privata nu se confunda cu insasi suprimarea acestui drept. Exproprierea si confiscarea sunt singurele ipoteze in care Const. ingaduie chiar lipsirea unei persoane de dreptul de proprietate privata asupra unui bun, prin masurile luare de autoritatile publice in raporturile pe verticala. In raporturile pe orizontala, lipsirea unei persoane de dreptul de proprietate privata va fi analizata in contextul modurilor de dobandire a acestui drept.

Question 8

a) Limitele legale stabilite in interes privat, in materie imobiliara, in cadrul raporturilor de vecinatate

Answer 8

Limitele legale sunt limite normale de exercitare a dreptului de proprietate stabilite de legiuitor in raporturile de vecinatate, fiind deci compatibile si cu dreptul de proprietate publica. Trebuie sa se tina cont si de prevederile legilor speciale privind regimul juridic al anumitor bunuri (art. 625).
Limitele legale in raporturile de vecinatate sunt reglementate in NCC fie sub forma dreptului de granituire si a dreptului​ de ingradire​, drepturi care sunt expres precizate in art​. 560 si art​. 561 NCC, fie sub forma​ unor restrictii privind distanta plantatiilor si constructiilor fata de granita dintre proprietati​.
In acest sens, in NCC, de la art​. 612 la 613 sunt reglementate distanta minima in constructii si distanta minima pentru arbori. De asmenea, in art​. 611 sunt prevazute obligatiile proprietarilor vecini in legatura cu scurgerea apelor din ploi, de pe acoperisul casei lor (titlul marginal poarta numele elocvent “Picatura stresinii”). De asemnea, in art​. 614­616 sunt reglementate obligatiile vecinilor in legatura cu vederea asupra proprietatii celuilalt.

Question 9

Zidul, santul sau alta ingarditura comuna

i) Obligatia (dreptul) de a ingradi fondurile vecine

Answer 9

• toate imobilele, indiferent de locul unde sunt situate
• art. 561 reglementeaza „dreptul”, dar precizeaza ca vor fi suportate cheltuielile ocazionate
• art. 662 alin. 1: vecinii pot obliga proprietarii fondului invecinat sa contribuie la construirea unei despartituri comune
• art. 662 alin. 2 – inaltimea zidului <= legi/urbanism/cutuma, iar in absenta lor, prin acordul partilor (< 2 m cu tot cu coama)
• este o obligatie propter rem => opozabila dobanditorilor ulteriori si succesivi, iar dreptul corelativ este imprescriptibil
• obligatia de ingradire e accesorie dreptului de a dobandi coproprietatea => daca unul din vecini renunta la acest drept, obligatia se stinge: celalalt vecin devine proprietar exclusiv al despartiturii si nu mai poate sa ceara obligarea renuntatorului la plata cheltuielilor (art. 663 => poti renunta la dreptul de coproprietate => a fortiori: poti renunta la dreptul de a dobandi coproprietatea)

Question 10

Zidul, santul sau alta ingarditura comuna

ii) Prezumtia de coproprietate si prezumtiile de proprietate exclusiva

Answer 10

• art. 660: zidul, santul sau orice alta despartitura se socoteste a fi in coproprietate, daca nu exista titlu sau semn care sa faca proba contrara, sau daca nu a operat prescriptia achizitiva in favoarea unuia dintre proprietarii vecini
• semnul de necomunitate:
  zidul are culmea dreapta si perpendiculara pe unul dintre pereti, coborand sub forma unui plan inclinat spre celalalt perete => prezumtia ca zidul apartine proprietarului spre al carui fond coboara planul inclinat (art. 661 alin. 1)
  art. 661 alin. 3 – semne de necomunitate: orice semne care fac sa se prezume ca zidul a fost construit exclusiv de unul dintre proprietari
  santul – daca pamantul e inaltat sau aruncat numai de o parte a santului => prezumtie de proprietate exclusiva in favoarea preoprietarului pe al carui fond e inaltat sau aruncat pamantul (art. 661 alin. 2)
  gardul: daca doar una dintre cele doua proprietati este ingradita => prezumtia de proprietate exclusiva in favoarea proprietarului fondului ingradit
  In toate cazurile, prezumtia de comunitate este inlaturata daca se prezinta un titlu care face dovada ca unul dintre vecini este proprietar exclusiv al zidului, santului sau al altei ingradituri despartitoare, respectiv dovada faptului juridic in sens larg care intemeiaza aceasta exclusivitate.
  Daca opereaza prezumtia de comunitate:
• fiecare cota-parte din dreptul de proprietate asupra despartiturii comune are caracter accesoriu in raport cu dreptul de proprietate asupra imobilului ingradit => instrainarea/ipotecarea cotei-parti se poate face numai odata cu dreptul asupra bunului principal. (art. 660 alin. 2 🡪 art. 651)
• opereaza prezumtia simpla cu privire la cotele egale din dreptul de proprietate asupra despartiturii comune care revin vecinilor (poate fi rasturnata prin dovada contrara)

Question 11

Zidul, santul sau alta ingarditura comuna
iii) Drepturile si obligatiile proprietarilor vecini
daca opereaza prezumtia de comunitate

Answer 11

• cheltuielile pentru intretinerea si repararea despartiturilor comune sunt suportate de coproprietari, proportional cu cota-parte din drept ce revine fiecaruia (art. 663 alin. 1)
• fiecare coproprietar poate cere in justitie obligarea celuilalt la suportarea cheltuielilor corespunzatoare cotelor sale parti
• este eliberat de obligatia de a contribui la aceste cheltuieli cel care renunta la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra despartiturilor comune – exceptie: zidul sprijina o cladire a sa/trage alt folos din exploatarea despartiturii comune (art. 663 alin. 2)
• ! renuntarea (act unilateral, nu acord de vointa) trebuie sa fie expresa
• efectele renuntarii (ca fapt juridic in sens restrans):
  celalalt coproprietar devine proprietar exclusiv
  dobandirea dreptului de superficie asupra partii din terenul vecinului ocupate de despartitura comuna
• art. 664 – dreptul de a instala grinzi in zidul comun
• art. 665 alin. 1 – fiecare coproprietar poate inalta zidul comun, avand obligatia de a suporta cheltuielile pentru inaltare, pentru intretinerea partii inaltate si pentru pagubele cauzate de inaltarea zidului (daca se darama, trebuie sa il refaca in intregime)
• daca se recladeste zidul, servitutile care apasau asupra sa se transfera asupra noului zid

Question 12

Zidul, santul sau alta ingarditura comuna
iii) Drepturile si obligatiile proprietarilor vecini
daca nu opereaza prezumtia de comunitate (art. 665 alin. 3 si art. 666)

Answer 12

• despartitura este proprietatea exclusiva a unuia dintre vecini
• celalalt vecin poate dobandi ½ daca plateste jumatate din valoarea ei si din valoarea locului pe care a fost facuta (la fel poate castiga si dreptul de comunitate asupra partii inaltate din zid)
• dreptul de a dobandi comunitatea este un drept potestativ, imprescriptibil

Question 13

Distanta plantatiilor

Answer 13

• exercitarea atributului folosintei care imbraca forma unor plantatii este limitata
• proprietarul nu poate planta pe terenul sau la d < 2 m de linia despartitoare fata de terenul vecinului sau arbori > 2 m (art. 613), respectiv < 60 cm, pentru celelalte plantatii (art. 612)
• orice derogare conventionala este posibila numai prin inscris autentic
• incalcarea regulii permite vecinului sa ceara in justitie obligarea la scoaterea plantatiilor sau taierea lor la inaltimea cuvenita, pe cheltuiala proprietarului (art. 613 alin. 2)
• art. 613 alin. 3 – proprietarul fondului peste care se intind radacinile/ramurile le poate taia si poate pastra fructele cazute natural pe fondul sau
• o servitute contrara acestei servituti legale (sa se poata planta la o distanta mai mica) se poate obtine prin titlu sau prin uzucapiune

Question 14

Distanta minima dintre constructii

Answer 14

• art. 612: distanta minima de 60 cm fata de linia de hotar pentru orice constructii/lucrari
• orice derogare se poate face prin acordul partilor exprimat prin inscris autentic

Question 15

Vederea asupra proprietatii vecinului („servitutea de vedere”)

Answer 15

• niciunul dintre vecini nu poate face o deschidere de vedere in zidul comun fara consimtamantul celuilalt vecin
• in cazul constructiilor distincte de zidul comun:
  paralele cu linia de hotar, nu sunt ingaduite deschiderile de vedere sau balcoanele spre proprietatea vecinului la o distanta < 2 m de aceasta linie
  oblice – 1 m
• servitutea de vedere este o restrangere legala, cu caracer reciproc, a exercitarii dreptului de proprietate imobiliara in raporturile dintre vecini
• este posibila constituirea unei servituti contrare prin consimtamantul vecinilor/prin uzucapiune (deschiderile de vedere/balcoanele sa fie facute la distanta mai mica) sau vecinii pot conveni unilateral/bilateral sa mareasca aceasta distanta
  ! deschiderile de vedere ≠ deschiderile de lumina, posibile fara limita de distanta (art. 616 – acestea trebuie sa impiedice vederea spre fondul invecinat)

Question 16

Dreptul legal de trecere

a) Dreptul legal de trecere si servitutea legala de trecere

Answer 16

NU​ se confunda dreptul​ legal de trecere cu servitutea legala de trecere​, chiar daca aceste doua notiuni se intrepatrund.
Dupa cum vom intelege, servitutea​ legala de trecere este o forma​ de manifestare a dreptului legal de trecere​, fara​ a epuiza, insa, ea singura, toate modalitatile de obiectivare a acestui drept legal de trecere.
Uneori, insa, in vorbirea mai putin riguroasa, sintagma “servitute legala de trecere” are o acceptie mai generala, care este sinonima cu dreptul legal de trecere. In functie de context, trebuie sa vedem daca sintagma “servitute legala de trecere” are sensul propriu, restrans, sau sensul larg.

Question 17

Dreptul legal de trecere

b) Servitutea legala de trecere si servitutea de trecere stabilita prin fapta omului

Answer 17

Servitutea legala de trecere stricto sensu (art. 617-619) nu trebuie confundata cu servitutea stabilita prin fapta omului.
Servitutea stabilita prin fapta omului este, de regula, un veritabil dezmembramant al dreptului de proprietate privata. Servitutea legala de trecere, spre deosebire de celelalte servituti naturale si legale, este mai mult decat o simpla restrangere a exercitarii dreptului de prorprietate privata. Aceasta se comporta ca un dezmembramant, fara a se confunda cu acesta. In cazul ambelor servituti este posibila exercitarea in comun a unor atribute ale dreptului de proprietate asupra terenului pe care se realizeaza trecerea.
Distinctia principala consta in faptul ca servitutea legala de trecere nu se poate stabili prin fapta omului, fiind necesara situatia obiectiva a locului infundat de care legea leaga nasterea acesteia. In cazul servitutii stabilite prin fapta omului, chiar daca nu exista un asemenea loc infundat, partile, adica proprietarul fondului aservit si proprietarul celui dominant pot sa stabileasca o servitute voluntara de trecere.
In plus, fiind vorba de o situatie obiectiva, servitutea legala se poate exercita asupra oricarui teren (chiar si proprietate publica sau cu regim juridic de inalienabilitate).
!Nu se aplica servitutii legale de trecere dispozitiile art. 755-772 ce reglementeaza servitutile stabilite prin fapta omului.

Question 18

Dreptul legal de trecere
c) Distinctia intre servitutea legala de trecere, servitutea administrativa de trecerepentru efectuarea unor lucrari si servitutea de trecere pentru reintrarea in posesie

Answer 18

Nu trebuie sa confundam servitutea legala de trecere cu asa­numita servitute administrativa – art​. 621​: proprietarul este obligat sa permita trecerea pe fondul sau a retelelor edilitare ce deservesc fonduri invecinate, daca​ ele se afla deja pe terenul lor. Obligatia aceasta presupune ca trecerea prin alta parte, ar fi, cum spune art​. 621 alin. (2) “imposibila, periculoasa sau foarte costisitoare”. Mai mult decat atat, proprietarii au dreptul sa permita construirea acestor retele pe terenul lor, cu plata a juste despagubiri (pentru lucrarile noi, si prealabila). De la aceasta obligatie sunt exceptate cladirile, curtile si gradinile acestora, in masura in care retelele nu sunt deja instalate acolo. Servitutea administrativa este instituita de lege, dar interes public.
Nu trebuie sa punem semnul egalitatii intre servitutea legala de trecere (art​. 617­620​) si servitutea de trecere pentru efectuarea unor lucrari (art. 622), care se refera la obligatia vecinilor de a­si permite reciproc accesul pentru efectuarea lucrarilor de reparatii (ex. pentru a repara propria casa e nevoie de o schela pe terenul vecinului). Daca se cauzeaza pagube, se platesc despagubiri proportionale. Acest drept se naste daca trecerea prin alta parte ar fi imposibila, periculoasa sau foarte costisitoare.
Servitutea legala de trecere se deosebeste si de servitutea de trecere pentru reintrarea in posesie (art. 623). Textul are in vedere dreptul de trecere pe terenul vecinului pentru a relua posesia unor bunuri care au ajuns, intr­un fel sau altul, pe acel teren. ex: animale, pasari. Este necesara instiintarea prelabila si, in caz de prejudicii create de bun sau de reintrarea in posesie, se platesc despagubiri.

Question 19

Dreptul legal de trecere

Notiunea de loc infundat

Answer 19

teren care, fiind inconjurat de terenurile altor proprietari, nu permite proprietarului sau o iesire suficienta la drumul public.

• daca exista o cale temporara de acces la drumul public nu inseamna ca nu e un loc infundat
• finalitatile dreptului de trecere sunt multiple, in functie de locul infundat si vointa proprietarului sau
• ! inchiderea accesului la calea publica nu trebuie sa fie absoluta: exista un loc infundat si daca accesul este posbil, dar ar fi foarte costisitor sau foarte periculos. Daca calea de acces periculoasa sau insuficienta poate deveni practicabila cu cheltuieli rezonabile, terenul nu mai are caracter de loc infundat.
• infundarea nu trebuie sa fie rezultatul faptei, intentionate sau din neglijenta, a proprietarului care solicita dreptul de trecere => cauza infundarii trebuie sa fie un caz fortuit sau un caz de forta majora. Art. 618 alin. 2 cuprinde o exceptie: dreptul de trecre se poate obtine de catre proprietarul vinovat de infundare cu consimtamantul proprietarului fondului cu acces la calea publica si cu plata dublului despagubirilor.
• lipsa accesului <= instrainarea partii din teren cu acces la calea publica: trecerea se poate cere numai celor care au dobandit partea de teren pe care se facea anterior trecerea (art. 618 alin. 1)

Question 20

Dreptul legal de trecere

Notiunea de drum public/cale publica

Answer 20

rostul dreptului de trecere este sa permita proprietarului fondului infundat ajungerea la calea publica.

• drumul trebuie sa fie deschis circulatiei publice pentru pietoni si autovehicule => un drum privat nu intruneste aceasta trasatura de a fi deschis circulatiei publice si ​nu intra in continutul juridic al dreptului de trecere
• „drum deschis circulatiei publice” – orice drum public, precum si orice drum de utilitate privata (zone rezidentiale) care asigura accesul nediscriminatoriu al vehiculelor si pietonilor

Question 21

Dreptul legal de trecere

a) Dreptul de a cere stabilirea servitutii legale de trecre stricto sensu

Answer 21

Acest drept nu se confunda cu servitutea legala de trecere stricto sensu.
Daca ne aflam in prezenta unui loc influndat, atunci proprietarul, din momentul in care se creeaza situatia de loc infundat, dobandeste un drept potestativ, prin exercitarea caruia poate sa stabileasca efectiv calea de trecere pe terenul vecinului pentru a avea acces la drumul public. Asadar, prima​ ipostaza a dreptului legal de trecere este dreptul​ potestativ de trecere. Intre nasterea lui si momentul identificarii concrete a caii de trecere pe fondul vecinului trece o perioada de timp.
Dreptul potestativ de trecere nu duce, prin simpla sa exercitare, la stabilirea servitutii legale de trecere stricto sensu.
Legea ofera doar criteriul pentru selectarea caii de acces pe un teren vecin, criteriul prejudiciului minim (art. 617 alin. 2) – criteriu legal explicit. Mai exista si un criteriu legal implicit, criteriul necesitatii (servitutea legala de trecre e necesara pentru exercitarea rezonabila a dreptului de proprietate asupra terenului infundat).
Dreptul de a cere stabilirea servitutii este imprescriptibil, dar inceteaza odata ce inceteaza situatia de loc infundat (art. 617 alin. 3).

Question 22

Dreptul legal de trecere

aplicarea criteriului prejudiciului minim sau al necesitatii

Answer 22

1. vointa proprietarului locului infundat
2. 1. vointa proprietarului terenului vecin – nu mai este necesara nicio alta cenzura in legatura cu indeplinirea celor 3 criterii (necesitatea, lungimea minima si prejudiciul minim)
3. 2. vointa judecatorului – in absenta acordului, se poate cere instantei sa stabileasca servitutea legala de trecere, inclusiv sub aspectul locului sau intinderii ei
      - daca dreptul de trecere se exercita deja pe un teren, proprietarul fondului infundat nu mai poate cere exercitarea pe terenul altui vecin
      - alegerea se face in functie de calea cea mai scurta si cea mai putin impovaratoare pentru proprietarul fondului pe care se poate exercita dreptul de trecere (art. 617 alin. 2)
      - recunoasterea dreptului de trecere poate fi ceruta in justitie pe calea unei actiuni petitorii
      - daca s-a obtinut deja exercitarea dreptului de trecere, el poate fi aparat pe calea actiunii posesorii in raport cu locul pe care se exercita
4. 3. posesia indelungata (uzucapiunea) (art. 619)
      - este posibil ca prin folosinta indelungata, fara​ acordul partilor si fara​ judecata,​ proprietarul locului infundat sa stabileasca el calea – uzucapiunea​ servitutii legale de trecere
      - nu se mai pune problema respectarii criteriilor prevazute de lege
      - prescriptia achizitiva nu priveste dreptul de trecere, cu toate componentele sale, intrucat dreptul potestativ isi are izvorul in lege si in situatia locului infundat, indiferent de vointa vecinului, ci numai o comonenta a dreptului de trecere, respectiv servitutea legala de trecere stricto sensu, ceea ce presupune stabilirea locului pe unde se exercita si intinderea ei
      - chiar daca s-a stabilit locul de trecere prin conventie sau hotarare judecaroreasca, servitutea legala de trecere poate fi stabilita, pe temeiul prescriptiei achizitive, in alt loc care a fost utilizat timp de 10 ani
      - servitutea legala de trecere poate fi dobandita, in privinta locului pe care se exercita, prin uzucapiune, chiar daca acel loc e teren proprietate publica sau afectat de un regim juridic de inalineabilitate

Question 23

b) Servitutea legala de trecere stricto sensu

Answer 23

A doua forma de obiectivare​a dreptului legal de trecere ​este servitutea​ legala de trecere, ce se realizeaza chiar in momentul in care se stabileste in concret pe unde se face trecerea pe terenul vecinului.
Proprietarul locului infundat are asupra terenului vecinului sau un drept asemanator unui dezmembramant al proprietatii. Proprietarul terenului asupra caruia apasa servitutea pastreaza toate prerogativele dreptului de proprietate (poate inclusiv sa ingradeasca), atata timp cat nu impiedica in nici un fel exercitarea dreptului de trecere.
Servitutea legala de trecre inceteaza odata ce inceteaza situatia de loc infundat, indiferent de modul in care a fost stabilita.

Question 24

c) Dreptul de a cere modificarea servitutilor legale de trecere stricto sensu

Answer 24

Modificarea imprejurarilor care configureaza modul rezonabil de exercitare a dreptului de proprietate asupra locului infundat justifica si modificarea servitutilor legale de trecre. Dreptul de a cere modificarea servitutii este o constinuare a dreptului potestativ de a cere stabilirea servitutii. Acest drept poate fi realizat prin conventia partilor sau in justitie, dar in acest ultim caz numai daca servitutea nu a fost dobandita initial prin uzucapiune.
Propritarul terenului pe care se exercita servitutea este indreptatit sa ceara:
- restrangerea servitutii – poate fi consimtita de titularul ei sau dispusa de judecator. Daca servitutea a fost dobandita prin uzucapiune, restrangerea se poate face numai prin conventia partilor.
- schimbarea continutului ei – conditia: noul loc de trecere sa fie la fel de comod pentru proprietarul locului infundat

Question 25

Titularul dreptului de trecere

Answer 25

• regula: dreptul de trecere apartine proprieatrului locului infundat
• s-a recunoscut ca si titularii celorlalte drepturi reale asupra lucrului au si calitatea de titulari ai dreptului de trecere in toate ipostazele sale (exceptie fac titularii dreptului de servitute)
• daca servitutea legala de trecre s-a stabilit in favoarea titularului dreptului real principal asupra locului infundat, detentorul precar beneficiaza de servitute cu acelasi titlu precar

Question 26

Obligatia de despagubire dr trecere

a) Criteriile si formele despagubirii

Answer 26

In masura in care vecinul nu vrea sa faca o liberalitate proprietarului locului infundat, acesta din urma va avea acces cu plata unei despagubiri => proprietarul pe terenul caruia se exercita servitutea poate cere sa fie despagubit.
Despagubirile sunt proportionale cu pagubele suferite de vecin, nu cu folosul pe care l-ar obtine proprietarul locului infundat ca urmare a exercitarii dreptului de trecere => daca nu cauzeaza o paguba sau daca infundarea este consecinta unui act incheiat de proprietarul vecin, nu datoreaza nicio despagubire. Daca s-a dobandit prin uzucapiune, nu se mai pune problema despagubirilor.

Question 27

Obligatia de despagubire dr trecere

b) Prescriptia dreptului la despagubiri

Answer 27

Actiunea in despagubire este prescriptibila in termenul general de 3 ani, care incepe sa curga de la data la care se recunoaste exercitarea servitutii legale de trecere, nu de la data infundarii terenului (art. 620 alin. 1).

Question 28

Obligatia de despagubire dr trecere

c) Posibilitatea restituirii partiale a despagubirilor

Answer 28

Daca inceteaza servitutea legala de trecere inainte​ de termenul care a fost prevazut cu ocazia stabilirii despagubirii, vecinul care a primit­o va trebui sa restituie o parte din despagubire, proportional cu timpul care a mai ramas din cel stabilit initial (art. 620 alin. 2).

Question 29

b) Limitele judiciare stabilite in interes privat, in materie imobiliara, in cadrul raporturilor de vecinatate

Answer 29

mite stabilite de judecator. Acestea reprezinta o aplicatie particulara in materia dreptului de proprietate a principiului echitatii.
Limitele legale ale exercitarii dreptului de proprietate privata se aplica, in practica, tot de catre judecator. NU trebuie, insa, confundate limitele legale stabilite pe cale judiciara cu limitele judiciare propriu-zise. Asadar, limitele judiciare sunt stabilite de judecator in absenta unei prevederi legale, intr-o situatie de fapt care face necesara stabilirea unor astfel de limite pentru a pastra echilibrul intre sferele de exercitare ale drepturilor de proprietate privata apartinand unor proprietari diferiti.
Limitele legale despart sfera juridica in care dreptul exista si este exercitat potrivit prerogativelor sale de zona inexistentei dreptului, iar limitele judiciare restrang exercitarea dreptului mai mult decat o fac limitele legale.
Ca urmare, judecatorul poate interveni sa stabileascam limite de exercitare numai atunci cand unul dintre proprietari creeaza inconveniente mai mari decat cele normale. Intr­o asemenea situatie, principiul echitatii il indeamna pe judecator sa curme litigiul, stabilind o limita de exercitare.
Diferenta intre aceasta situatie si ipoteza abuzului de drept consta in faptul ca judecatorul nu apreciaza numai asupra limitelor interne ale dreptului de proprietate, ci si asupra caracterului anormal al inconvenientelor (prejudiciilor cauzate). Mai mult, culpa proprietarului nu mai este relevanta: chiar si o activitate neculpabila care cauzeaza prejudicii vecinilor determina nasterea obligatiei de despagubire (si de repunere in situatia anterioara, daca este posibil) – art. 630. Daca unul dintre vecini ar crea pagube prin fapta sa culpabila, nu ne­am mai afla sub incidenta art​. 630, ci am intra pe terenul raspunderii civile delictuale.
Exista 2 categorii de inconveniente:
cauzate prin exercitarea dreptului de proprietate fara depasirea limitelor materiale ale fondului (ex. lucrari => fisuri in constructia vecina) – justifica despagubiri numai daca sunt savarsite cu vinovatie => raspundere civila delictuala
cauzate prin depasirea limitelor propriului fond si introducerea unor elemente materiale in subsolul, solul sau spatiul aerial al fondurilor vecine (fum, miros, zgomot etc.) – numai acestea pot da nastere unei obligatii de reparare a prejudiciului pe temeiul echitatii, daca nu sunt minore si nu poate fi angajata raspunderea delictuala
Criterii de apreciere a limitelor judiciare (judecatorul nu poate fi arbitrar):
- numai prejudiciile de o anumita gravitate pot fi reparate
- este necesara raportarea la timpul si locul in care se desfasoara raporturile de vecinatate
- se tine cont de elementele personale ale celui prejudiciat si ale autorului prejudiciului
Modalitatile de reparare a prejudiciului:
- despagubiri
- incetarea activitatii pagubitoare daca nu se desfasoara pe baza unei autorizatii legal emise si nu e disproportionala in raport cu valoarea prejudiciului (art. 630 alin. 2)
- in functie de situatia concreta, daca se impune prevenirea pagubei posibile prin depasirea inconvenientelor normale ale vecinatatii, judecatorul poate lua masuri pe cale de ordonanta presedintiala pentru a preveni paguba (art. 630 alin. 3)

Question 30

c) Limitele voluntare stabilite in interes privat, in materie imobiliara, in cadrul raporturilor de vecinatate

Answer 30

Cat priveste limitele​ voluntare ale​ exercitarii dreptului de proprietate in raporturile dintre vecini, ele pot fi stabilite prin testament sau conventie (art. 556 alin. 3, art. 626). Proprietarul isi limiteaza el insusi, prin vointa proprie, exercitarea dreptului de proprietate, fie prin consimtirea la constituirea unei servituti ca dezmembramant al dreptului de proprietate, fie obligandu-se sa nu desfasoare anumite activitati, inclusiv sa nu instraineze bunul, fie ingaduind altui proprietar sa isi exercite dreptul dincolo de limitele normale.
Cea​ mai radicala forma de limitare a dreptului de proprietate este clauza​ voluntara de inalienabilitate.
Desi potrivit legii/regulamentelor/obiceiului trebuie sa existe o anumita distanta a constructiilor fata de linia de hotar, proprietarul unui teren isi poate restrange dreptul de a construi, marind aceasta distanta. ! Vecinul nu exercita nici un atribut asupra acestui teren => nu e dezmembramant.
Cat priveste constituirea unor dezmembraminte, in sens larg, si ele sunt limite voluntare de exercitare a proprietatii, dar in sens strict, in acest caz, e vorba de constituirea unor drepturi reale principale autonome, care sunt diferite de nuda proprietat