procedura in fata primei instante: judecata

Question 1

Dispoziţii generale

Answer 1

Jud pr-zisă începe la primul term (cu părţile legal citate) şi durează până la închiderea dezb pe fond
Etapa jud cuprinde: cercetarea si dezb în fond a procesului.
În această fază se întocmesc acte procesuale (ex: cereri de intervenţie, citaţii, înch de şedinţă)
În cadrul ei se admin probe şi au loc dezb asupra fondului cauzei
Regula: acestă fază se desf pe parcursul mai multor term (ex: e posibil şi jud pricinii la un singur term de jud)
Dispoziţiile generale de procedură ce urmează a fi prez se aplică la cercetarea procesului şi la dezb în fond a cauzei

Scopul procesului civil: soluţionarea legală şi temeinică a cauzei (art. 211):
- compl de jud, constituit potrivit legii, efectuează
activ de cercetare şi dezb fondului procesului, cu resp tuturor principiilor şi garanţiilor procesuale, în vederea soluţionării legale şi temeinice a acestuia

Principiile aplicabile în faza judecăţii (art. 212-214):
- resp principiilor prev în art. 5-23, în special,
contradictorialitatea;
- locul judecării procesului, principiul publicităţii, principiul continuităţii

Judecarea procesului are loc la sediul instanţei, dacă prin lege nu se dispune altfel (art 212)

Exc de la principiul publicităţii:
- în cazurile în care dezb fondului în şedinţă publică ar aduce atingere moralităţii, ordinii publice, intereselor minorilor, vieţii private a părţilor/intereselor
justiţiei, la cerere / din oficiu, se poate disp ca jud să se desf în întregime/în parte fără prezenţa publicului => accesul în camera de consiliu / în sala de şedinţă este permis părţilor, repr acestora, celor care îi asistă pe minori, apărătorilor părţilor, martorilor,
experţilor, traducătorilor, interpreţilor, precum şi altor pers cărora instanţa le permite să asiste la proces;
- cercetarea la faţa locului, comisia rogatorie, administrarea probelor prin avocaţi/consilieri juridici.

Principiului continuităţii:
- jud membri ai compl trb să fie aceiaşi în tot cursul judecăţii;
- numai pt motive temeinice, dacă un jud este împiedicat să participe la soluţionarea cauzei va fi înlocuit;
- jud în faţa căruia au loc dezb trb să fie cel care pronunţă hot; dacă înlocuirea unui jud se face după ce s-a dat cuv în fond părţilor (în ipoteza în
care dezb continuă în altă zi), cauza se va repune pe rol în vederea reluării dezb

Principiul contradictorialităţii: inst este obl să pună în discuţia părţilor toate cererile, exc, împrejurările de fapt/temeiurile de dr prez de ele, potrivit
legii / inv din oficiu (art. 224)

Alte dispoziţii în aplicarea unor principii (art. 225-226):
- când una din părţi / dintre pers care urmează să fie ascultate nu cunoaşte lb română, inst va folosi un traducător autorizat; dacă părţile sunt de acord, traducerea poate fi asig de jud / grefier, cu condiţia ca aceştia să cunoască lb străină respectivă;
- daca una din părţi / dintre pers care urmează să fie ascultate e mută/surdă / surdo mută ori, din orice altă cauză, nu se poate exprima, comunicarea cu
ea se va face în scris, iar dacă nu poate citi / scrie, se va folosi un interpret;
- daca în proces urmează să fie ascultat un minor, ascultarea se va face în camera de consiliu;
- în procesele în care urmează să fie ascultată o pers care beneficiază de consiliere judiciară / tutelă specială, ascultarea se va face în camera de consiliu, dacă inst
apreciază că este în interesul acesteia;
- în rap de împrejurările cauzei, inst hot dacă părinţii, tutorele / alte pers vor fi de faţă la ascultarea minorului / a pers care beneficiază de consiliere judiciară / tutelă specială.

Situaţia semnării unor acte procedurale, altele decât crererile (declaraţie de martor, interogatoriu etc.):
- dacă cel obl să semneze un act de procedură nu poate / refuză să semneze, se face menţiunea coresp în acel act, sub semnătura preşedintelui şi a grefierului

Question 2

sedinta de judecata: pregatirea sedintei de judecata

Answer 2

• Activ de preg a şedinţei de jud e regl de CPC şi de Regulamentul de ordine interioară al inst jud.
• Depunerea cererii de chemare în jud, urmată de procedura de fixare a primului term au ca rezultat întocmirea dosarului cauzei, care va cuprinde cererile procedurale ale părţilor, înscrisurile depuse etc.
• După parcurgerea procedurii de înreg şi constituire a dosarului se întocmesc citaţiile de către grefierul de şedinţă, iar dovezile de comunicare se ataşează la dosar şi se evidenţiază în sistemul ECRIS.
• După întocmirea şi expedierea citaţiilor, dosarul este păstrat în arhivă.
• Atribuţiile grefierului în această fază:
• grefierul de şedinţă va ridica din arhivă dosarele cu cel puţin două zile înaintea term de jud pt pregătirea şedinţei de judecată;
• grefierul de şedinţă verifică modul de îndepl al procedurii de citare în fiecare dosar, făcându-şi menţiunile necesare şi aduce la cunoştinţa preşedintelui compl deficienţele constatate.
• Pt fiecare şedinţă de jud se va întocmi o listă cu procesele ce se dezb în acea zi.
• Lista va fi afişată pe portalul inst şi la uşa sălii de şedinţă cu cel puţin o oră înainte de începerea acesteia. * Lista va cuprinde şi intervalele orare orientative fixate pt strigarea cauzelor (art. 215).
• Regulă: dosarele se strigă în ordinea de pe listă.
• Nuanţări:
• la cererea părţii interesate, pt motive temeinice, jud poate schimba ordinea de pe listă; ( !!! luarea unei cauze peste ordinea din listă, în lipsa părţii adverse,
  aduce atingere dr la apărare);
• la începutul şedinţei, părţile pot cere inst amânarea cauzelor care nu sunt în stare de jud, dacă aceste cereri nu provoacă dezb, cu condiţia ca toate părţile să fie
  prez şi să fie de acord cu amânarea / să se fi solicitat judecata în lipsă;
• cauzele în care partea / părţile sunt reprez / asistate de avocat, respectiv consilier juridic se vor dezbate cu prioritate;
• procesele declarate urgente, cele rămase în divergenţă şi cele care au primit term în
  continuare se vor dezb înaintea celorlalte.

Question 3

conducerea sedintei de judecata

Answer 3

• Conducerea şedinţei de jud e încredinţată preşedintelui compl.
• Tot preşedintele deschide, suspendă şi ridică şedinţa (art. 216)
• Ceilalţi membrii ai compl pot interv în dezb numai prin intermediul preşedintelui compl.
• Preşedintele compl de jud exercită poliţia şedinţei, putând lua măsuri pentru păstrarea ordinii şi solemnităţii şedinţei de jud.
• Situaţii care impun înlăt unor pers / părţi din sala de jud:
• dacă nu mai e loc în sala de şedinţă, preşedintele le poate cere celor care ar veni mai târziu / care depăşesc nr locurilor existente să părăsească sala;
• nimeni nu poate fi lăsat să intre cu arme în sala de şedinţă, cu exc cazului în care le poartă în exercitarea serviciului pe care îl îndepl în faţa inst;
• preşedintele poate disp îndepărtarea din sală a minorilor, a celor ce tulbură şedinţa de jud / a celor cu o ţinută necuviincioasă (art. 217) .
• În aceste cazuri, pt resp dr la apărare:
• dacă înainte de închiderea dezb chiar una din părţile din procesul ce se dezb a fost îndepărtată din sală, aceasta va fi chemată în sală pt a i se pune în vedere
  actele efectuate în lipsa ei; măsura nu se aplică daca partea îndepărtată este asistată de un apărător care a rămas în sală;
• daca cel care tulbură liniştea şedinţei este însuşi apărătorul părţii, preşedintele îl va chema la ordine şi, dacă, din cauza atitudinii lui, continuarea dezb nu
  mai este cu putinţă, procesul se va amâna, aplicându-i-se o amendă, iar cheltuielile ocazionate
  de amânare vor fi trecute în sarcina sa, prin înch executorie.
• Alte reguli:
• pers care se adresează inst în şedinţă publică trb să stea în picioare, însă preşedintele poate încuviinţa, atunci când apreciază că este necesar, exc de la această
  îndatorire;
• dacă în cursul şedinţei se săv o infr de audienţă (adică o faptă penală), preşedintele compl o constată şi îl identif pe făptuitor. Cu privire la cele constatate se
  va întocmi un proces-verbal care se va trimite procurorului. Instanţa poate, în condiţiile legii penale, să dispună şi reţinerea făptuitorului (art. 218 C.proc.civ.).

Question 4

desfasurarea sedintei

Answer 4

• După desch şedinţei de jud şi stabilirea ordinii strigării dosarelor, grefierul va face apelul părţilor şi va face un referat oral al cauzei, prezentând:
• obiectul, modul în care s-a îndepl procedura de citare şi stadiul judecăţii.
• Instanţa verifică în mod direct:
• plata taxelor de timbru
• identitatea părţilor, iar dacă ele sunt repr / asistate, verifică şi împuternicirea / calitatea celor care le repr / le asistă
• dacă procedura de citare a fost îndepl, daca părţile nu răsp la apel (şi va proceda, în condiţiile legii, la amânarea, suspendarea / la jud procesului).
• Amânarea procesului se va putea disp de către inst în unul din următoarele cazuri:
• dacă procedura de citare nu este legal îndeplinită (art. 219);
• dacă ambele părţi o cer, care însă poate fi încuviinţată o singură dată în cursul procesului (art. 221);
• pt lipsă de apărare motivată temeinic (art. 222);
• dacă există un alt motiv de amânare (acordarea unui term pt plata taxei de timbru, pt depunerea unui înscris etc).
• Amânarea în temeiul învoielii părţilor nu se poate încuv decât o singură dată în cursul procesului.
• După amânare, dacă părţile nu stăruiesc în judecată, inst va disp suspendarea jud cauzei, iar repunerea pe rol se va face doar după plata taxelor de
  timbru.
• Inst e obl să cerceteze dacă amânarea cerută de părţi pt un motiv anumit nu tinde la o amânare prin învoiala părţilor.
• Amânarea jud pt lipsă de apărare poate fi dispusă, la cererea părţii interesate, doar în mod excepţional, pt motive temeinice şi care nu sunt imputabile părţii /
  repr ei.
• Dacă inst respinge o asemenea cerere de amânare şi dosarul se află în etapa dezb pe fond, la cererea părţii, va amâna pronunţarea în vederea depunerii de
  concluzii scrise.
• Situaţii:
• dacă partea nelegal citată se prez totuşi în inst, nelegala citare se acoperă, dar respectiva parte va putea cere amânare cauzei;
• daca niciuna din părţi nu se prez la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la sf şedinţei, când se va efectua o nouă strigare, în ordinea listei;
• după acest moment, dacă părţile lipsesc, inst va verifica dacă procedura de citare a fost îndepl şi, după caz, va proceda la amânarea cauzei (dacă procedura de citare nu este legal îndeplinită), va disp susp procesului (dacă părţile legal citate nu se prez şi nu s-a cerut jud în lipsă) / va trece la jud procesului (dacă cel puţin o parte a cerut jud în lipsă)
• lipsa părţii legal citate nu împiedică jud cauzei, cu exc cazurilor în legea impune prez părţilor (ex: cazul divorţului);
• dacă la un term este prez doar una din părţi, inst va cerceta toate lucrările din dosar şi va asculta susţinerile părţii prez, iar apoi se va pronunţa pe temeiul
  probelor admin, examinând şi exc şi apărările părţii care lipseşte (art. 223).

Question 5

termenul in cunostinta

Answer 5

art 229
* Se consideră că are term în cunoştinţă şi nu va mai fi citată în cursul jud la respectiva inst, partea care se află în una din următoarele situaţii:
- a depus cererea personal / prin mandatar şi a luat term în cunoştinţă;
- a fost prez la un term de jud, personal / printr-un repr legal/convenţional, chiar neîmputernicit cu dr de a cunoaşte termenul;
- i s-a înmânat citaţia pt un term de jud, personal / prin repr legal/convenţional / prin funcţionarul / persoana însărcinată cu primirea corespondenţei.

• Dispoziţiile privind term în cunoştinţă nu se aplică:
• în cazul reluării jud, după ce a fost susp (în acest caz se va fixa term şi vor fi citate părţile - art. 415);
• cand procesul se repune pe rol (situaţia este aceea a repunerii pe rol după luarea în pronunţare a dosarului - art. 400 C.proc.civ.);
• când partea e chemată la interogatoriu, în afară de cazul în care a fost prez la încuviinţarea lui, când s a stabilit şi term pt luarea acestuia;
• când, pt motive temeinice, inst a dispus ca partea să fie citată la fiecare term;
• cand inst de apel / de recurs fixează term pt rejudecarea fondului procesului după anularea hot primei inst/după casarea cu reţinere.
• în cazul militarii încazarmaţi şi al deţinuţilor (aceştia sunt citaţi la fiecare term);
• când termenul a fost preschimbat.

Question 6

preschimbarea termenului

Answer 6

• Term nu poate fi preschimb decât pt motive temeinice, iar schimbarea se
  face din oficiu / la cererea uneia dintre părţi
• Comp de a preschimb term aparţine compl de jud învestit cu jud cauzei, care hot în camera de consiliu, fără citarea părţilor.
• Pentru noul termen fixat părţile vor fi citate.

Împăcare. Mediere
* În tot cursul procesului, jud va încerca împăcarea părţilor.
* În acest scop, el va solicita înfăţişarea personală a părţilor, chiar dacă acestea sunt repr (art. 227)
* În litigiile care, potrivit legii, pot face ob procedurii de mediere (Legea 192/2006), jud poate invita părţile să participe la o şedinţă de informare cu privire la
avantajele medierii, iar când consideră necesar va recomanda părţilor să recurgă la mediere, în
vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă, în orice fază a jud.
* Medierea nu e obl pt părţi
* Daca jud recomandă medierea, părţile se vor prez la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii.
* După informare, părţile decid dacă acceptă / nu soluţionarea litigiului prin mediere.
* Până la term fixat de inst, care nu poate fi < de 15 zile, părţile depun procesul verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul şedinţei de informare
* Refuzul părţii de a se prez la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, în situaţiile în care a acceptat, se sancţ cu amendă judiciară (art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. f)

Question 7

ordinea in care se da cuvantul partilor

Answer 7

• Art. 216 C.proc.civ. regl ord în care se dă cuv părţilor.
• Preşedintele dă cuv mai întâi reclamantului, apoi pârâtului, precum şi celorlalte părţi din proces, în fct de poziţia lor procesuală.
• Daca este necesar, preşedintele poate da cuv părţilor şi celorlalţi participanţi, din nou, de mai multe ori (în replică şi duplică) cu resp ordinii stabilite de
  lege, a.i pârâtul să aibă ultimul cuv
• Repr Ministerului Public va vorbi cel din urmă, în afară de cazul când a pornit acţiunea.
• Altor pers / org care participă la proces li se va da cuv în limita dr pe care le au în proces.
• Potrivit art. 249, cel care face o susţinere în cursul procesului trb să o dovedească (actori incumbit probatio) şi acesta este, de regulă, recl iniţial.
• Pârâtul devine recl în propria sa cerere reconvenţională.
• De asemenea, dacă pârâtul invocă o exc procesuală va trb să demonstreze ipoteza de aplicare a acesteia

Question 8

incheierea de sedinta

Answer 8

• Daca jud pe fond se amana (ca si atunci cand se amana pronuntarea), inst pronunta o inch de sedinta
  => pt fiecare sedinta a ins, la fiecare term de jud, se intocmeste o inch (exc: situatia cand dupa sedinta in care au avut loc dezb se pronunta si hot finala - va cuprinde si ceea ce s a petrecut la ultimul term)
• Lipsa unei inch atrage nul actelor de procedura subsecvente
• Inch cuprinde toata activ desf de participantii la proces la un term de jud
• Grefierul redacteaza inch de sedinta pe baza notelor de sedinta si daca e cazul, in baza inreg efectuate
• Inch se redacteaza de grefier in max 3 zile de la data sedintei de jud (art 232); Inch se ataseaza la dosar

Question 9

notele grefierului. inregistrarea sedintei

Answer 9

art 231
* Grefierul e obl sa ia note in leg cu desf procesului
* Notele pot fi citate de parti, care pot solicita corectarea
* Notele pot fi contestate cel mai tarziu la term urmator
* La cerere, participantii la proces pot primi o copie de pe notele grefierului
* Inst va inreg audio sedintele de jud
* La cererea partilor (pe cheltuiala lor) si procurorului, le poate fi eliberata o copie electronica a inreg; Copia poate fi ceruta de inst de control judiciar

Question 10

incheierea de sedinta cuprinde, ca si hotararea finala, 3 parti:

Answer 10

• practicaua / partea introductivă, în care se fac menţiuni privind compunerea şi constituirea inst, părţile prez, concluziile puse de părţi şi procuror, dacă este cazul, + probele ce au fost admin (art. 233 alin. 1 lit. a-i);
• motivarea / considerentele, cuprinzând motivele pentru care s-a luat o anumită soluţie;
• dispozitivul, cuprinzând soluţia şi măsurile adoptate, + menţiunile de la art 233 alin. 1 lit. k-l.
• Cuprinsul încheierii de şedinţă este prevăzut în art. 233 alin. 1 C.proc.civ.:
  a) denumirea inst şi nr dosarului;
  b) data şedinţei de jud;
  c) numele, prenumele şi calitatea membrilor compl de jud, + numele şi prenumele grefierului;
  d) numele şi prenumele / denumirea părţilor, numele şi prenumele pers care le repr / asistă, ale apărătorilor şi celorlalte pers chemate la proces, cu arătarea calităţii lor si dacă au fost prez / au lipsit;
  e) numele, prenumele procurorului şi parchetul de care aparţine, dacă a participat la şedinţă;
  f) dacă procedura de citare a fost legal îndeplinită;
  g) obiectul procesului;
  h) probele care au fost administrate;
  i) cererile, declaraţiile şi prez pe scurt a susţinerilor părţilor şi a concluziilor procurorului, dacă acesta a participat la şedinţă;
  j) soluţia dată şi măsurile luate de inst, cu arătarea motivelor, în fapt şi în drept;
  k) calea de atac şi term de exerc a acesteia, când, potrivit legii, înch poate fi atacată separat;
  l) dacă jud a avut loc în şedinţă publică, fără prez publicului / în camera de consiliu;
  m) semnătura membrilor completului şi a grefierului

Question 11

cazuri:

Answer 11

• cand hot se pronunţă în ziua cand au avut loc dezb, nu se întocmeşte înch de şedinţă, menţiunile făcându-se în partea introductivă a hot.
• dacă se amână pronunţarea, se întocmeşte o înch de amânare a pronunţării (numită şi înch de dezb);
  => partea introductivă a hot finale (practicaua) va cuprinde doar denumirea inst, nr dosarului, data, numele, prenumele şi calitatea membrilor compl de jud, numele şi prenumele grefierului şi apoi menţiunea că celelalte date sunt arătate în înch de amânare a pronunţării, care va face corp comun cu hot / va fi parte integrantă a acesteia (art. 425).
• Înch de la primul term de jud cuprinde o serie de menţiuni specifice:
• cu privire la competenţă (art. 131);
• cu privire la estimarea duratei cercetării procesului (art. 238);
• La primul term de jud la care părţile sunt legal citate, jud, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pt cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într un term optim şi previzibil.
• Durata astfel estimată va fi consemnată în înch.
• Pt motive temeinice, ascultând părţile, jud va putea reconsidera durata estimată iniţial.
• cu privire la alegerea procedurii de admin a probelor (art. 239).
• Jud, la primul term de jud la care părţile sunt legal citate, pune în vedere acestora, dacă sunt repr/asistate de avocat, că pot să convină ca probele să fie admin de către avocaţii lor.
• menţiuni cu privire la cererile / exc care pot fi efectuate/inv până la primul term
• De primul term de jud (la care părţile sunt legal citate), ca moment procesual, se leagă exerc unor dr procesuale / efectuarea unor acte de procedură/cereri, sub sancţiunea decăderii:
• formularea de pârât a cererii de chemare în jud a unei alte pers, a cereii de chemare în garanţie / a cererii privind arătarea titularului dr (art. 68 alin. 3, art. 73
  alin. 3, art. 76);
• cazul în care un pârât a fost chemat în jud numai în scopul sesizării inst comp pt el (art. 112 alin. 2);
• inv necomp materiale şi teritoriale de ordine publică (art. 130 alin. 2 şi 3);
• inv exc conexităţii (art. 139 alin. 2);
• în cazurile în care întâmpinarea nu este obligatorie, în citaţie se va menţiona obl pârâtului de a şi pregăti apărarea pt primul term de jud, propunând probele de care înţelege să se folosească, sub sancţiunea prev de lege, care va fi indicată expres (art. 157 alin. 2);
• orice nulitate relativă pt nereg săvârşite până la începerea jud trb inv prin întâmpinare / dacă întâmpinarea nu este obl, la primul term de jud (art. 178 alin. 3 lit. a);
• modificarea cerererii de chemare în jud (art. 204 alin. 1);
• depunerea cererii reconv (art. 209 alin. 4);
• dacă recl renunţă la jud la primul term la care părţile sunt legal citate / ulterior acestui moment, renunţarea nu se poate face decât cu acordul expres / tacit al
  celeilalte părţi (art. 406 alin. 4);
• pârâtul care recunoaşte, la primul term de jud la care părţile sunt legal citate, pretenţiile recl nu va fi obligat la plata cheltuielilor de jud, cu exc cazului în care, înaintea declanşarii litigiului, a fost pus în întârziere de către recl / se afla de dr în întârziere (art. 454);
• în procesul de divorţ, soţul pârât poate să facă şi el cerere de divorţ, cel mai târziu până la primul term de jud la care a fost citat în mod legal, pt faptele petrecute
  înainte de această dată (art. 916 alin. 1).

Question 12

clasificare

Answer 12

• Fiind anterioare hot finale, înch se numesc premergătoare.
• Există însă şi înch cu caracter final (ex: înch de susp a cauzei, înch prin care se soluţionează cererea de reexam în procedura de regularizare / înch dată asupra
  abţinerii şi recuzării)
• Înch premergătoare sunt de 2 feluri:
• înch preparatorii
• înch interlocutorii (art. 235).
• Înch prepar sunt cele prin care nu se anticipează asupra fondului procesului şi nu se soluţionează exc procesuale, incidente procedurale / alte chestiuni litigioase.
• Prin înch preparatorii inst ia măsuri pt cercetarea şi soluţionarea cauzei, fără a rezolva aspecte legate de fond, adică nu leagă şi nu obl inst şi părţile cu privire
  la măsurile luate, putându-se reveni asupra lor (înch prin care se pronunţă asupra unor probe, prin care se amână jud, prin care este respinsă cererea de amânare, prin care se estimează durata procesului etc.).
• Sunt înch interlocutorii acelea prin care, fără a se hot în totul asupra procesului, se soluţionează exc procesuale, incidente procedurale / alte chestiuni litigioase (înch prin care se respinge o exc, prin care se adm în principiu o cerere de interv, înch de adm în principiu în procesul de partaj etc.).
• Acestea infl / anticipează fondul procesului şi leagă inst, care, în principiu, nu mai poate reveni asupra măsurilor dispuse.
• Ca regulă generală:
• înch obişnuite, premergătoare, se atacă numai odată cu fondul (prin exerc căii de atac împotriva hot prin care s-a soluţionat fondul cauzei (art. 466)
• există însă şi înch împotriva cărora legea prevede posibilitatea exerc unei căi de atac (ex: înch de suspendare a procesului - art. 414; înch de respingere a cererii de asigurare a probelor - art. 361 etc.)

Question 13

cercetarea procesului

Answer 13

• jud procesului în primă inst se desf în două etape:
• cercetarea procesului
• dezb în fond.
• În etapa de cercetare a procesului se îndepl, în condiţiile legii, acte de procedură la cererea părţilor/din oficiu, pt pregătirea dezb în fond a procesului
• În vederea realizării acestui scop inst, conform art. 237:
  1. va rezolva exc ce se inv / pe care le poate ridica din oficiu;
  2. va examina cererile de interv formulate de părţi / de terţe pers, în condiţiile legii;
  3. va examina fiecare pretenţie şi apărare în parte, pe baza cererii de chemare în jud, a întâmpinării, a răsp la întâmpinare şi a explicaţiilor părţilor, dacă este cazul;
  4. va constata care dintre pretenţii sunt recunoscute şi care sunt contestate;
  5. la cerere, va disp, în condiţiile legii, măsuri asig, măsuri pt asig dovezilor / pt constatarea unei situaţii de fapt, daca aceste măsuri nu au fost luate, în tot / în parte;
  6. va lua act de renunţarea recl, de achiesarea pârâtului / de tranzacţia părţilor;
  7. va încuv probele solicitate de părţi, pe care le găseşte concludente, precum şi pe cele pe care, din oficiu, le consideră necesare pt jud procesului şi le va administra
  în condiţiile legii;
  8. va decide în leg cu orice alte cereri care se pot formula la primul term de jud la care părţile sunt legal citate;
  9. va disp ca părţile să prez dovada efectuării verif în registrele de evidenţă / publicitate prev de Codul civil / de legi speciale;
  10. va îndepl orice alt act de procedură necesar soluţionării cauzei, inclusiv verificări în registrele prev de legi speciale.
• Cercetarea procesului se def în şedinţă publică.
• În cursul cercetării procesului se soluţionează exc procesuale (art. 245-248) și se admin probele (art. 249-388).
• Potrivit art. 241 alin. 1, inst poate acorda term scurte, chiar de la o zi la alta

Question 14

terminarea cercetarii

Answer 14

• Art. 244 alin. 1:
• când jud se socoteşte lămurit, declară cercetarea
  procesului înch şi trece la dezb fondului
• dezb poate avea loc la term la care s-a terminat cercetarea / la un alt term fixat în acest scop
• Pt dezb fondului la un alt term, jud poate pune în vedere părţilor să redacteze note privind susţinerile lor (concluzii scrise) şi să le depună la dosar cu cel puţin
  5 zile înainte de term stabilit pt dezb (fără a se aduce atingere dr părţilor de a formula concluzii orale)
• Înch cercetării judecătoreşti constituie un mom procesual important pt efectuarea unor acte de procedură/cereri:
• cererea de chemare în jud a altei pers făcută de recl / de intervenientul principal se va depune cel mai târziu până la terminarea cercetării procesului înaintea primei inst (art. 68 alin. 2);
• cererea de chemare în garanţie făcută de recl / de intervenientul principal se va depune cel mai târziu până la terminarea cercetării procesului înaintea primei inst (art 73 alin. 2);
• introducerea forţată în cauză, din oficiu, a altor pers va fi disp, prin înch, până la terminarea cercetării procesului înaintea primei inst (art. 78 alin. 3).

Question 15

dezbaterea in fond a procesului (art 389-394)

Answer 15

• După admin probelor, dacă au fost cercetate toate împrej de fapt şi de dr, se trece la dezb fondului
• Aşa cum arată disp art. 389, ref la ob dezb, acestea poartă asupra împrej de fapt şi temeiurilor de dr, inv de părţi în cererile lor / după caz, ridicate de către inst din oficiu.
• Înainte de a se intra efectiv in dezb asupra fondului, inst, din oficiu / la solicitarea părţilor, pune în discuţie eventualele cereri, exc procesuale şi apărări care nu
  au fost soluţionate în cursul cercetării procesului şi pe acelea care, potrivit legii, pot fi inv în orice stare a procesului.
• Pt a se trece la dezb fondului, jud trb să fie lămurit => poate să pronunţe hot, iar părţile declară că nu mai au de formulat alte cereri, exc / apărări
• După intrarea în dezb asupra fondului, inst poate disp completarea / refacerea unor probe, daca necesitatea acestora rezultă din dezb
• După ce chestioneză părţile asupra existenţei unor alte cereri, dacă părţile declară că nu mai au cereri de formulat şi nu mai sunt alte incidente de soluţionat, preşedintele deschide dezb asupra fondului cauzei, dând cuvântul părţilor, în ordinea şi condiţiile arătate
  mai sus, pt ca fiecare să îşi susţină cererile şi apărările formulate în proces.
• Dezb începute vor continua la acelaşi term până la închiderea lor.
• Există şi posibilitatea ca, pt motive temeinice, dezb să fie lăsate în continuare pt o altă zi, chiar în afara orelor fixate pentru jud pricinilor (term în continuare)
• Pt continuarea dezb în acest fel, părţile nu se mai citează.
• Când consideră că au fost lămurite toate împrej de fapt şi temeiurile de dr ale cauzei, preşedintele închide dezb în fond.
  => sinteza desf procesului e repr de concluziile pe fond. * După acestea, preşedintele va declara dezb închise, iar inst se va retrage pentru deliberare
• Părţile vor putea din proprie iniţiativă / la cererea inst, după închiderea dezb, să depună concluzii scrise.
• Dacă inst a refuzat amânarea jud pt lipsa de apărare inv de parte, va amâna pronunţarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
• După închiderea dezb, părţile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancţ de a nu fi luat în seamă (dacă ar fi primite înscrisuri după acest
  mom, s-ar încălca principiul contradictorialităţii)
• Închiderea dezb constituie un mom procesual imp de care legea leagă posibilitatea efectuării unor acte de procedură/cereri:
• cererea de interv principală poate fi făcută numai în faţa primei inst, înainte de închiderea dezb în fond (art. 62 alin. 2);
• interv accesorie poate fi făcută până la închiderea dezb, în tot cursul jud, chiar şi în căile extraordinare de atac (art. 63 alin. 2);
• dacă motivele de susp de dr a cauzei au interv după închiderea dezb, nu împiedică pronunţarea hot (art. 412 alin. 2);
• cererea de exec provizorie a hot privitoare la bunuri se va putea face în scris şi verbal în inst până la închiderea dezb (art. 449 alin. 3);
• la solicitarea recl, cererea de ordonanţă preşedinţială va putea fi transform într-o cerere de dr comun până la închiderea dezb la prima inst (art. 1000)