grile tema nr 4 Flashcards
Greşita compunere a instanţei:
a) nu poate fi invocată de instanţă din oficiu;
b) se poate invoca pe cale de excepţie sau prin intermediul căilor de atac;
c) nu se poate invoca prin intermediul apelului sau recursului
b) se poate invoca pe cale de excepţie sau prin intermediul căilor de atac
Se află în caz de incompatibilitate absolută:
a) judecătorul care a pronunţat o încheiere preparatorie în faţa primei instanţe și nu mai poate judeca aceeași pricină în apel sau recurs;
b) cel care a fost martor, expert, avocat sau interpret în aceeaşi pricină;
c) judecătorul care a făcut parte din completul care a pronunţat hotărârea în primă instanţă nu poate soluţiona contestaţia în anulare împotriva aceleiaşi hotărâri
b) cel care a fost martor, expert, avocat sau interpret în aceeaşi pricină;
c) judecătorul care a făcut parte din completul care a pronunţat hotărârea în primă instanţă nu poate soluţiona contestaţia în anulare împotriva aceleiaşi hotărâri
Sunt corecte următoarele afirmaţii:
a) există incompatibilitate în cazul contestaţiei la executare, pentru judecătorul ce a participat la soluţionarea litigiului în care s-a pronunţat hotărârea care se execută silit;
b) judecătorii care au soluţionat un recurs nu sunt incompatibili de a judeca aceeaşi cauză în fond după casare;
c) un judecător care a soluţionat un recurs poate să judece, în aceeaşi pricină, un al doilea recurs, declarat fie împotriva hotărârii pronunţate la rejudecarea fondului după casarea cu trimitere, fie chiar împotriva hotărârii ce a fost deja atacată prin intermediul primului recurs
b) judecătorii care au soluţionat un recurs nu sunt incompatibili de a judeca aceeaşi cauză în fond după casare;
c) un judecător care a soluţionat un recurs poate să judece, în aceeaşi pricină, un al doilea recurs, declarat fie împotriva hotărârii pronunţate la rejudecarea fondului după casarea cu trimitere, fie chiar împotriva hotărârii ce a fost deja atacată prin intermediul primului recurs
Dacă judecatorul care a soluţionat cauza în primă instanţă a anulat cererea de chemare în judecată constatând lipsa calităţii de reprezentant a avocatului care a semnat-o, iar instanţa de
control apreciează că soluţia pe care a dat-o este nelegală şi, în urma reexaminării, retrimite cauza spre judecare la completul iniţial învestit:
a) judecătorul care a anulat cererea pentru lipsa calităţii de rerezentant este incompatibil să rejudece cauza;
b) judecătorul care a anulat cererea pentru lipsa calităţii de reprezentant nu este incompatibil să rejudece cauza;
c) judecătorul care a anulat cererea pentru lipsa calităţii de reprezentant poate soluţiona cauza în rejudecare doar dacă instanţa de control judiciar a dispus prin hotărârea pronunţată
asupra compatibilităţii judecătorului
b) judecătorul care a anulat cererea pentru lipsa calităţii de reprezentant nu este incompatibil să rejudece cauza
Este incompatibil absolut:
a) judecătorul care a incuviinţat prin incheierea preparatorie probele solicitate de părţi în faţa primei instanţe nu poate soluţiona apelul împotriva hotărârii pronunţate, chiar dacă nu el este cel care a soluţionat cauza în faţa primei instanţe;
b) judecătorul care a pronunţat în cursul procesului o încheiere preparatorie;
c) judecătorul care a pronunţat o încheiere prin care au fost rezolvate unele situaţii juridice care, în urma apelului sau a recursului, se dezbat din nou în faţa instanţei de control judiciar, respectiv, care, prin efectul admiterii recursului şi al casării, se dezbat din nou la instanţa de fond
c) judecătorul care a pronunţat o încheiere prin care au fost rezolvate unele situaţii juridice care, în urma apelului sau a recursului, se dezbat din nou în faţa instanţei de control judiciar, respectiv, care, prin efectul admiterii recursului şi al casării, se dezbat din nou la instanţa de fond
Abţinerea şi recuzarea:
a) sunt mijloace prin intermediul cărora se invoca incompatibilitatea;
b) sunt propuse de părţi;
c) sunt reglementate de norme imperative
a) sunt mijloace prin intermediul cărora se invoca incompatibilitatea
În materia recuzarii
a) nu se pot recuza toţi judecătorii unei instanţe;
b) încheierea prin care s-a soluţionat recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul;
c) până la soluţionarea cererii de recuzare, nu se va face niciun act de procedură în litigiul în care s-aivit incidentul
a) nu se pot recuza toţi judecătorii unei instanţe
Cererea de recuzare:
a) se poate face doar verbal;
b) se face şi în scris şi se depune în două exemplare;
c) făcută în scris trebuie să cuprindă cazul de încompatibilitate şi probele pentru dovedirea acestuia
c) făcută în scris trebuie să cuprindă cazul de încompatibilitate şi probele pentru dovedirea acestuia
Judecarea cererii de recuzare sau de abţinere:
a) se face în camera de consiliu, în prezenţa părţilor, dar în lipsa judecătorului recuzat sau care sa abţinut;
b) se face în camera de consiliu, în prezenţa părţilor şi cu participarea judecătorului recuzat sau care s-a abţinut;
c) de regulă, se face în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi în lipsa judecătorului recuzat sau care s-a abţinut
c) de regulă, se face în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi în lipsa judecătorului recuzat sau care s-a abţinut
Judecata cererii de recuzare se caracterizează prin faptul că:
a) nu este admisibil interogatoriul;
b) nu este admisibilă proba cu martori;
c) se citează judecătorul, nu şi părţile
a) nu este admisibil interogatoriul
Actele îndeplinite de judecătorul recuzat:
a) sunt întotdeauna menţinute, spre deosebire de actele judecătorului necompetent, care sunt nule;
b) trebuie refăcute dacă în încheierea de încuviinţare a recuzării nu se face nicio menţiune despre ele;
c) trebuie menţinute dacă încheierea de încuviinţare a recuzării nu se face nicio menţiune despre ele
b) trebuie refăcute dacă în încheierea de încuviinţare a recuzării nu se face nicio menţiune despre ele
Dacă judecarea cererii de recuzare (abţinere) este de competenţa instanţei ierarhic superioare:
a) aceasta va trimite pricina pentru a fi judecată la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, în cazul în care admite recuzarea (abţinerea);
b) aceasta va înapoia pricina primei instanţe în cazul în care respinge cererea de recuzare (abţinere);
c) aceasta va păstra pricina pentru judecare în cazul în care încuviinţează recuzarea (abţinerea)
a) aceasta va trimite pricina pentru a fi judecată la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, în cazul în care admite recuzarea (abţinerea);
b) aceasta va înapoia pricina primei instanţe în cazul în care respinge cererea de recuzare (abţinere)
În cazul în care s-a formulat atât declaraţie de abţinere, cât şi cerere de recuzare:
a) dacă se admite declaraţia de abţinere, prin aceeaşi încheiere, în toate cazurile, se va respinge ca neîntemeiată şi cererea de recuzare;
b) dacă se respinge declaraţia de abţinere, prin aceeaşi încheiere, instanţa se va pronunţa şi asupra cererii de recuzare;
c) dacă se respinge declaraţia de abţinere, prin aceeaşi încheiere, în toate cazurile se va respinge ca rămasă fără obiect şi cerere de recuzare;
b) dacă se respinge declaraţia de abţinere, prin aceeaşi încheiere, instanţa se va pronunţa şi asupra cererii de recuzare
Atunci când cererea de recuzare se respinge ca rămasă fără obiect ca urmare a admiterii declaraţiei de abţinere, încheierea prin care au fost soluţionate cele două cereri:
a) poate fi atacată numai de părţi, impreuna cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza, cu excepţia situaţiei în care aceasta este definitivă, caz în care încheierea prin care s-a respins recuzarea va putea fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii date pe fond;
b) nu este supusă niciunei căi de atac;
c) este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare
a) poate fi atacată numai de părţi, impreuna cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza, cu excepţia situaţiei în care aceasta este definitivă, caz în care încheierea prin care s-a respins recuzarea va putea fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii date pe fond
Încheierea prin care s-a respins recuzarea:
a) nu este supusa niciunei cai de atac, indiferent de motivul respingerii recuzării;
b) poate fi atacată odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza, afară de cazul în care recuzarea a fost respinsă ca rămasă fără obiect;
c) in cazul în care hotărârea prin care s-a soluţionat cauza este definitivă, poate fi atacată cu recurs
b) poate fi atacată odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza, afară de cazul în care recuzarea a fost respinsă ca rămasă fără obiect;
c) in cazul în care hotărârea prin care s-a soluţionat cauza este definitivă, poate fi atacată cu recurs
Atunci când cererea de recuzare nu este motivată prin arătarea pentru pentru fiecare judecător a cazului de incompatibilitate şi probelor de care partea înţelege să se folosească:
a) cererea de recuzare se va anula pentru lipsa acestor elemente;
b) cererea de recuzare va fi respinsă ca inadmisibilă;
c) cererea de recuzare va fi respinsă ca neîntemeiată
b) cererea de recuzare va fi respinsă ca inadmisibilă
Dacă în urma casării hotărârii şi trimiterii spre rejudecare a cauzei, aceasta este distribuită aceluiaşi judecător care a soluţionat pe fond hotărârea casată:
a) înainte de primul termen de judecată grefierul de şedinţă va analiza dosarulşi va întocmi un referat despre cazul de incompatibilitate în care se găseşte judecătorul;
b) la primul termen de judecată şi pe parcursul soluţionării cauzei grefierul de şedinţă va întocmi referate cu privire la apariţia sau nu a vreunui motiv de incompatibilitate faţă de judecătorul care
soluţionează pricina;
c) dacă judecătorul nu formulează declaraţie de abţinere, oricare dintre părţi poate solicita recuzarea sa, însă numai până la închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe
a) înainte de primul termen de judecată grefierul de şedinţă va analiza dosarulşi va întocmi un referat despre cazul de incompatibilitate în care se găseşte judecătorul
Până la soluţionarea declaraţiei de abţinere:
a) nu se va face niciun act de procedură în cauză;
b) operează suspendarea de drept a cauzei;
c) operează o amânare a pronunţării soluţiei finale, până la soluţionarea cererii de abţinere
a) nu se va face niciun act de procedură în cauză
Cererea de recuzare a judecătorului de la prima instanţă, pe motiv că pricina a mai fost judecată de acesta într-un alt ciclu procesual în primă instanţă, care este formulată pentru prima oară în faţa instanţei de apel:
a) se va respinge de instanţa de apel ca inadmisibilă;
b) dacă este întemeiată, va fi admisă de instanţa de apel cu consecinţa anulării hotărârii primei instanţe, acesta fiind un motiv de incompatibilitate absolută, ce poate fi invocat în orice stare a
pricinii;
c) se va respinge ca tardivă
a) se va respinge de instanţa de apel ca inadmisibilă
Declaraţia de abţinere a judecătorului împotriva căruia s-a formulat o cerere de recuzare, de către una dintre părţi, pentru acelaşi motiv de incompatibilitate:
a) se pune în discuţia contradictorie a părţilor;
b) se poate formula atât în scris, cât şi verbal în sedinţă, fiind consemnată în încheiere;
c) se judecă după soluţionarea cererii de recuzare, pentru a se putea cerceta dacă declaraţia de abţinere a rămas sau nu fără obiect
a) se pune în discuţia contradictorie a părţilor;
b) se poate formula atât în scris, cât şi verbal în sedinţă, fiind consemnată în încheiere;
c) se judecă după soluţionarea cererii de recuzare, pentru a se putea cerceta dacă declaraţia de abţinere a rămas sau nu fără obiect
În materia recuzării:
a) cererea se soluţionează de instanţa ierarhic superioară, atunci când, din pricina recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată pentru soluţionarea recuzării la instanţa respectivă;
b) încheierea de admitere a recuzării va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecătorul recuzat urmează să fie anulate;
c) încheierea prin care s-a admis recuzarea poate fi atacată odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza
a) cererea se soluţionează de instanţa ierarhic superioară, atunci când, din pricina recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată pentru soluţionarea recuzării la instanţa respectivă
În ceea ce priveşte recuzarea:
a) cererea de recuzare va fi soluţionată de instanţă de îndată, în camera de consiliu, fără prezenta părţilor, cu ascultarea întotdeauna a judecătorului recuzat;
b) formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecăţii cauzei în care s-a formulat această cerere;
c) încheierea prin care a afost admisă recuzarea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecător urmează a fi păstrate
b) formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecăţii cauzei în care s-a formulat această cerere;
c) încheierea prin care a afost admisă recuzarea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecător urmează a fi păstrate
Cererea de recuzare:
a) se soluționează, în toate cazurile, de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat;
b) împotriva expertului trebuie formulată în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul exista la acea dată;
c) formulată înainte de închiderea dezbaterilor nu împiedică pronunțarea soluției în cauză
b) împotriva expertului trebuie formulată în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul exista la acea dată;
Sunt părţi în procesul civil
a) reclamantul şi pârâtul;
b) terţii intervenienţi;
c) martorii, experţii, interpreţii, apărătorii
a) reclamantul şi pârâtul;
b) terţii intervenienţ
Capacitatea procesuală de folosinţă a persoanelor fizice:
a) începe la naşterea lor;
b) încetează la moartea persoanei;
c) începe la vârsta de 14 ani
a) începe la naşterea lor;
b) încetează la moartea persoanei
Persoanele care nu au exerciţiul drepturilor lor procesuale pot sta în judecată:
a) personal;
b) numai dacă sun reprezentate sau asistate;
c) de regulă persoanal, dar este indicat sa fie reprezentate sau asistate
b) numai dacă sun reprezentate sau asistate
Dacă o parte dintre reclamanţi sau pârâţi nu s-au înfăţişat sau nu au îndeplinit un act de
procedură în termen:
a) judecata va înceta cu privire la ei;
b) judecata va continua şi cu privire la ei;
c) acestora li se va aplica sancţiunea decăderii
b) judecata va continua şi cu privire la ei
Actele de procedură ale coparticipanţilor:
a) sunt supuse unei singure taxe judiciare de timbru;
b) se vor plăti atâtea taxe câţi coparticipanţi sunt;
c) instanţa va desemna plata taxelor în sarcina unuia dintre coparticipanţi, urmând ca ceilalţi coparticipanţi să se înţeleagă între ei cu privire la despăgubirea celui care a efectuat plata.
a) sunt supuse unei singure taxe judiciare de timbru
În cazul coparticipării procesuale
a) actele de procedură îndeplinite numai de unii dintre reclamanţi ori pârâţi sau termenele procedurale încuviinţate unora dintre ei pentru îndeplinirea actelor de procedură nu pot profita şi celorlalţi;
b) de regulă, raporturile dintre coparticipanţi sunt guvernate de principiul independenţei procesuale;
c) actele de procedură îndeplinite numai de unii dintre reclamanţi ori pârâţi sau termenele procedurale incuviinţate unora dintre ei pentru îndeplinirea acţelor de procedură vor profita şi celorlalţi dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziţii legale, efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanţilor sau pârâţilor
b) de regulă, raporturile dintre coparticipanţi sunt guvernate de principiul independenţei procesuale;
c) actele de procedură îndeplinite numai de unii dintre reclamanţi ori pârâţi sau termenele procedurale incuviinţate unora dintre ei pentru îndeplinirea acţelor de procedură vor profita şi celorlalţi dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziţii legale, efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanţilor sau pârâţilor
În cazul în care între coparticipanţi există raporturi de solidaritate, iar actele de procedură ale unuia sunt potrivnice actelor efectuate de ceilalţi:
a) nu se va ţine cont de niciunul din actele respective;
b) se aplică principiul independenţei procesuale;
c) se va ţine cont de actele mai favorabile
c) se va ţine cont de actele mai favorabile
