grile competenta Flashcards
Normele de competenţă ce reglementează competenţa materială au caracter de ordine privată?
fals
Acţiunea în constatarea nulităţii absolute sau în anularea căsătoriei intră in competenţa materială a Judecătoriei?
adevarat
Cererile evaluabile în bani, ce nu depăşesc plafonul de 200.000 lei sunt de competenţa materială a tribunalului.
fals
Cererile privind partajul judiciar evaluat la sub 200.000 lei, sunt de competenţa materială a judecatoriei
adevarat
Cererile ce au ca obiect evacuare sunt de competena materiala a judecătoriei
adevarat
Cererile evaluabile în bani în valoare de peste 200.000 lei indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti, sunt de competenta materiala a Tribunalului.
adevarat
Dacă se formulează cereri incidentale ce vor modifica valoarea obiectului capătului principal de cerere, instanţa competentă sa judece cauza se va determina după valoarea cumulata a cererii principale cu cea a cererii incidentale?
fals
Dacă mai mulţi reclamanţi formulează o singură cerere de chemare în judecată impotriva aceluiaşi pârât sau chiar împotriva maimultor pârâţi, dar în baza unor raporturi juridice distincte, neaflate într-o legătură care să facă necesară judecarea lor impreună, competenţa se va stabili în funcţie de valoarea cumulată a tuturor pretenţiilor?
fals
Când prin acţiune se cere plata unei părţi dintr-o creanţă, valoarea cererii se calculează în funcţie de întreaga creanţă exigibilă la data formulării cererii
fals
În cazul în care pretenţiile decurg dintr-un contract de întreţinere valoarea cererii de chemare în judecată se va stabili după valoarea prestaţiei anuale datorate?
adevarat
Dacă reclamantul se adresează judecătoriei cu un litigiu a cărui valoare este de până la 200.000 lei inclusiv, şi ulterior, acesta maăreşte cuantumul pretenţiilor la peste 200.000 lei, cu motivarea că pe măsura desfăşurării procesului s-a mărit şi datoria pârâtului faţă de el, ca urmare a procesului inflaţionist, se va dispune declinarea competenţei în favoarea tribunalului?
fals
Dacă domiciliul sau sediul pârâtului este necunoscut, instanţa competentă să judece cererea
de chemare în judecata este instanţa în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul, sediul reşedinţa ori reprezentanţa, după caz.
adevarat
In cazul competentei teritoriale alternative instanta de judecată se poate dezînvesti prin declinarea competentei de soluţionare a cauzei din oficiu sau la cererea pârâtului.
fals
Dacă sunt chemaţi în judecată, alături de debitorii principali, şi garanţi, reclamantul se poate adresa instanţei domiciliului vreunuia dintre obligaţii accesoriu?
fals
Cererile privitoare la drepturi de creanţă în legătură cu un imobil pot fi formulate numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul?
fals
Cererea de chemare în judecată se poate introduce:
a) la instanţa domiciliului sau sediului pârâtului, dacă acesta are domiciliul cunoscut;
b) la instanţa domiciliului sau reşedinţei din ţară a pârâtului, dacă pârâtul nu are domiciliul cunoscut;
c) la instanţa domiciliului sau reşedinţei reclamantului, dacă pârătul are domiciliul în străinătate, chiar dacă are reşedinţa în ţară cunoscută;
d) la instanţa domiciliului sau reşedinţei reclamantului, dacă domiciliul, sediul, reşedinţa ori reprezentanţa pârâtului din ţară nu sunt cunoscute.
a) la instanţa domiciliului sau sediului pârâtului, dacă acesta are domiciliul cunoscut;
d) la instanţa domiciliului sau reşedinţei reclamantului, dacă domiciliul, sediul, reşedinţa ori reprezentanţa pârâtului din ţară nu sunt cunoscute
Schimbarea ulterioară a domiciliului pârâtului:
a) determină modificarea competenţei teritoriale a instanţei sesizate, dacă pârătul a adus la cunoştinţa instanţei schimbarea;
b) nu determină modificarea competenţei teritoriale;
c) determină modificarea competenţei teritoriale numai dacă reclamantul cere acest lucru
b) nu determină modificarea competenţei teritoriale;
Cererea îndreptată împotriva unei asociaţii sau societăţi fără personalitate juridică se introduce:
a) la instanţa sediului ei principal;
b) la instanţa domiciliului persoanei căreia, potrivit înţelegerii dintre asociaţi, i s-a încredinţat preşedenţia sau direcţia asociaţiei ori societăţii;
c) la instanţa domiciliului reclamantului, în lipsa existenţei persoanei prevăzute la litera b)
b) la instanţa domiciliului persoanei căreia, potrivit înţelegerii dintre asociaţi, i s-a încredinţat preşedenţia sau direcţia asociaţiei ori societăţii;
Reclamantul introduce o cerere de reziliere a unui contract de prestări servicii.
Instanţa competentă sa judece această cerere este:
a) instanţa domiciliului pârâtului;
b) instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei;
c) la instanţa locului unde s-a încheiat contractul
a) instanţa domiciliului pârâtului;
b) instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei;
Cererile ce izvorăsc dintr-un raport de locaţiune a unui imobil, acţiunile în prestaţie tabulară, justificare sau rectificare tabulară se pot introduce la:
a) instanţa domiciliului pârâtului;
b) instanţa locului unde se află imobilul;
c) instanţa domiciliului reclamantului
a) instanţa domiciliului pârâtului;
b) instanţa locului unde se află imobilul
Cererile ce izvorăsc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin pot fi judecate:
a) la instanţa domiciliului pârâtului;
b) la instanţa locului de plată;
c) la instanţa locului unde obligaţia a luat naştere.
a) la instanţa domiciliului pârâtului;
b) la instanţa locului de plată;
Cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se introduce:
a) la instanţa domiciliului persoanei căreia i s-a încredinţat administrarea;
b) la instanţa sediului ei principal;
c) la instanţa domiciliului reclamantului;
d) numai la instanţa locului unde ea are reprezentanţă, pentru obligaţiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentant sau prin fapte săvârşite de acesta.
d) numai la instanţa locului unde ea are reprezentanţă, pentru obligaţiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentant sau prin fapte săvârşite de acesta.
Când pârătul, în afară de domiciliul său, are în chip statornic o îndeletnicire profesională ori una sau mai multe aşezări agricole, comerciale sau industriale, cererea de chemare în judecată se poate face:
a) la instanţa domiciliului pârâtului;
b) numai la instanţa locului acelor aşezări sau îndeletniciri, pentru obligaţii patrimoniale şi care
sunt născute sau care urmează a se executa în acel loc;
c) la instanţa locului acelor aşezări sau îndeletniciri, pentru obligaţii patrimoniale sau nepatrimoniale care sunt născute sau care urmează a se executa în acel loc.
b) numai la instanţa locului acelor aşezări sau îndeletniciri, pentru obligaţii patrimoniale şi care
sunt născute sau care urmează a se executa în acel loc
Cereile în materie de tutelă şi familie sunt guvernate de norme de competenţă:
a) teritorială exclisivă,
b) teritoriala alternativă;
c) teritorială de drept comun
c) teritorială de drept comun
Sunt de competenţa instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului:
a) cererile pentru constatarea validităţii unui testament,
b) cererea pentru anularea certificatului de moştenitor;
c) cererea formulată între moştenitori pentru reducerea liberalităţilor;
d) cererea pentru raportul donaţiilor introdusă de moştenitori împotriva unui terţ, debitor al moştenirii;
a) cererile pentru constatarea validităţii unui testament,
Competenta in a soluţiona o acţiune in revendicare:
a) este instanţa domiciliului pârâtului;
b) la instanţa domiciliului reclamantului;
c) la instanţa în circumscripţia căreia este situat imobilul acărui revendicare se cere
c) la instanţa în circumscripţia căreia este situat imobilul acărui revendicare se cere
Cererile având ca obiect încuviinţarea, nulitatea sau desfacerea adopţiei sunt de competenţa:
a) judecătoriei;
b) tribunalului;
c) curţii de apel
a) judecătoriei;
Cererile privind declararea dispariţiei şi declararea morţii unei persoane sunt de competenţa:
a) judecătoriei;
b) tribunalului;
c) Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
a) judecătoriei;
Revizuirea exercitată împotriva unei hotărâri pronunţate de judecătorie se judecă de către:
a) Tribunal;
b) Curtea de Apel;
c) Judecătoria ce a pronunţat hotararea a cărei revizuire se solicită
c) Judecătoria ce a pronunţat hotararea a cărei revizuire se solicită
Procesele şi cererile în materie de expropiere sunt de competenţa:
a) tribunalului
b) judecătoriei
c) Curţii de Apel
a) tribunalului
Tribunalul poate judeca:
a) în primă instanţă;
b) numai în apel;
c) numai în recurs.
a) în primă instanţă;
Este absolută întotdeauna:
a) competenţa generală;
b) competenţa materială;
c) competenţa teritorială
a) competenţa generală;
Judecătoriile judecă:
a) în primă instanţă, toate procesele şi cererile, în afară de cele date de lege în competenţa altor instanţe;
b) irevocabil procesele şi cererile privind creanţele ce au ca obiect plata unei sume de bani de până la 200.000 lei inclusiv;
c) în primă instanţă procesele şi cererile privind creanţele ce au ca obiect plata unei sume de bani de până la 200.000 lei inclusiv
c) în primă instanţă procesele şi cererile privind creanţele ce au ca obiect plata unei sume de bani de până la 200.000 lei inclusiv
Tribunalul judecă:
a) în primă instanţă conflictele individuale şi colective de muncă;
b) cereile de împărţeală judiciară de peste 200.000 lei;
c) în primă instanţă, cererile de împărţeala judiciară, precum şi orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de peste 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti, cu excepţia celor date de lege in competenta judecatoriei
c) în primă instanţă, cererile de împărţeala judiciară, precum şi orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de peste 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti, cu excepţia celor date de lege in competenta judecatoriei
Curtea de apel judecă:
a) ca instanţă de drept comun cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal;
b) cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal anume atribuite de lege specială;
c) toate cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal
b) cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal anume atribuite de lege specială;
Recursul declarat împotriva unei hotărâri pronunţată în primă instanţă de
judecătorie, dacă hotărârea respectivă este susceptibilă numai de recurs, se judecă de către:
a) tribunal;
b) curtea de apel;
c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
a) tribunal
Apelul declarat, în condiţiile legii, împotriva unei hotărâri pronunţate de judecătorie în primă instanţă, se judecă de către:
a) tribunal;
b) curtea de apel;
c) curtea de apel, dacă prin lege nu se prevede altfel.
a) tribunal;
Instanţa învestită potrivit dispoziţiilor referitoare la competenţa după valoarea obiectului cererii:
a) rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior învestirii, cuantumul valorii aceluiaşi obiect se diminuează, atrăgând competenţa altei instanţe;
b) declină competenţa în cazul în care, ulterior învestirii, cuantumul valorii aceluiaşi obiect se
majorează, atrăgând competenţa unei instanţe superioare în grad;
c) rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior învestirii, cuantumul valorii aceluiaşi obiect se majorează, atrăgând competenţa unei instanţe superioare în grad.
a) rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior învestirii, cuantumul valorii aceluiaşi obiect se diminuează, atrăgând competenţa altei instanţe;
c) rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior învestirii, cuantumul valorii aceluiaşi obiect se majorează, atrăgând competenţa unei instanţe superioare în grad
În cazul în care mai mulţi reclamanţi formulează o singură cerere de chemare în judecată împotriva aceluiaşi pârât sau maimultor pârâţi, dar în baza unor raporturi juridice distincte, neaflate într-o legătură care să facă necesară judecarea lor împreună, determinarea instanţei competente se va face:
a) în funcţie de valoarea cumulată a tuturor pretenţiilor;
b) în funcţie de valoarea fiecărei pretenţii în parte;
c) în funcţie de pretenţia care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt
b) în funcţie de valoarea fiecărei pretenţii în parte
În cererile ce au ca obiect executarea obligaţiei de plată a chiriei se va stabili valoarea obiectului cererii în funcţie de:
a) contravaloarea chiriei prevăzute în contract şi aferente unui singur an;
b) rezultatul îmnulţirii cuantumul chiriei contractate cu perioada de timp pentru care obligaţia nu a fost îndeplinită;
b) valoarea pe care o indică în cererea de chemare în judecată reclamantul
a) contravaloarea chiriei prevăzute în contract şi aferente unui singur an
Cererile pentru recunoaşterea, precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite a hotărârilor date în ţări străine sunt de competenţa:
a) Judecătoriei;
b) Tribunalului;
c) Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
a) Judecătoriei
Competenţa materială (ratione materiae):
a) presupune o delimitare între instanţe de grad egal sau diferit;
b) presupune o delimitare numai între instanţe de grad diferit;
c) este reglementată de norme de la care părţile pot conveni şi deroge numai cu autorizarea expresă
a instanţei
a) presupune o delimitare între instanţe de grad egal sau diferit
Procesele şi cererile în materie civilă având ca obiect obligaţiile de a nu face neevaluabile in bani sunt de competenţa în primă instanţă a:
a) judecătoriei, în toate cazurile;
b) judecătoriei, dacă legea nu prevede altfel;
c) tribunalului.
b) judecătoriei, dacă legea nu prevede altfel
Judecătoriile judecă:
a) plângerile împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională,
în cazurile prevăzute de lege;
b) în primă înstanţă, procesele de împărţeală judiciară, indiferent de valoarea obiectului pricinii;
c) în primă instanţă, litigiile dintre profesionişti doar dacă obiectul acestora nu este evaluabil în bani
b) în primă înstanţă, procesele de împărţeală judiciară, indiferent de valoarea obiectului pricinii
Sunt de competenţa exclusivă a judecătoriei, în primă instanţă:
a) litigiile în materie civilă al căror obiect are o valoare de până la 200.000 lei inclusiv;
b) cererile posesorii, formulate de terţii vătămaţi în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia
fondului funciar, indiferent de valoarea obiectului pricinii;
c) litigiile între profesionişti privind creanţe având ca obiect plata unei sume de peste 200.000 lei
a) litigiile în materie civilă al căror obiect are o valoare de până la 200.000 lei inclusiv;
b) cererile posesorii, formulate de terţii vătămaţi în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia
fondului funciar, indiferent de valoarea obiectului pricinii
Judecătoria:
a) judecă în primă instanţă cererea având ca obiect grăniţuirea indiferent dacă aceasta este formulată pe cale principală sau accesorie;
b) judecă în primă instanţă plângerile împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu
activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege;
c) judecă în primă instanţă cererea de asigurare a dovezilor pe cale principală
a) judecă în primă instanţă cererea având ca obiect grăniţuirea indiferent dacă aceasta este formulată pe cale principală sau accesorie;
c) judecă în primă instanţă cererea de asigurare a dovezilor pe cale principală
Sunt de competenţa judecătoriei în primă instanţă:
a) cererile de declarare judecătorească a morţii unei persoane;
b) plângerile împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de îndreptare a unui act notarial;
c) cererea prin care se solicită îndreptarea greşelilor materiale strecurate în hotărâri sau încheierei,
lămurirea ori completarea hotărârilor, indiferent dacă acestea s-au produs în hotărârea pronunţată în primă instanţă sau în instanţa de apel
a) cererile de declarare judecătorească a morţii unei persoane;
Judecătoria judecă:
a) căile de atac împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională;
b) cererile având ca obiect contestarea de paternitate;
c) cererile având ca obiect anularea autorizaţiei de construire emisă de către si Primărie
a) căile de atac împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională
Cererile de împărţeală judiciară;
a) se soluţionează în primă instanţă de judecătorie, dacă valoarea obiectului cererii nu depăşeşte
200.000 lei inclusiv;
b) pot fi atacate cu apel la curtea de apel;
c) se soluţionează în primă instanţă de către judecătorie
c) se soluţionează în primă instanţă de către judecătorie
Tribunalul judecă:
a) în primă instanţă, toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe;
b) ca instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă;
c) ca instanţe de recurs, toate cererile în materie de expropriere
b) ca instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă;
În recurs, tribunalul:
a) judecă hotărârea prin care se constată renunţarea la judecată de către judecătorie;
b) judecă recursurile declarate împotriva oricăror hotărâri pronunţate de judecătorii, dacă sunt
susceptibile de această cale de atac;
c) nu are competenţă de a soluţiona această cale de atac
b) judecă recursurile declarate împotriva oricăror hotărâri pronunţate de judecătorii, dacă sunt
susceptibile de această cale de atac
Curţile de apel:
a) judecă cererile pentru recunoaşterea hotărârilor date în ţări străine;
b) judecă doar în apel şi recurs;
c) judecă cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal, date în competenţa lor, potrivit
legii speciale
c) judecă cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal, date în competenţa lor, potrivit
legii speciale
Curţile de apel sunt competente să judece:
a) contestaţiile în anulare şi revizuire introduse împotriva hotărârilor date de tribunal;
b) conflictele de competenţă între o judecătorie şi un tribunal din raza lor teritoriala;
c) cererea de recuzare, dacă la tribunal nu se poate constitui completul;
a) contestaţiile în anulare şi revizuire introduse împotriva hotărârilor date de tribuna
Valoarea obiectului cererii:
a) se stabileşte de către reclamant;
b) se determină având în vedere accesoriile pretenţiei principale, precum dobânzile şi penalităţile, potrivit principiului „accesorium sequitur principale”;
c) nu poate fi contestată de către partea adversă
c) nu poate fi contestată de către partea adversă
În cazul în care se contestă valoarea obiectului cererii deduse judecăţii:
a) pentru determinarea valorii, instanţa va dispune efectuarea unei expertize evaluatorii;
b) valoarea se stabileşte exclusiv pe baza sustinerilor reclamantului, el având obligaţia de a evalua obiectul dedus judecăţii;
c) valoarea se stabileşte după înscrisurile prezentate şi explicaţiile date de părţi
c) valoarea se stabileşte după înscrisurile prezentate şi explicaţiile date de părţi
În materia determinării competenţei:
a) aceasta se determină după valoarea obiectului cererii, arătată în capătul principal de cerere;
b) se va avea în vedere valoarea cumulată a obiectelor capetelor principale şi accesorii din cererea principală;
c) în ipoteza sesizării instanţei cu mai multe capete principale de cerere, întemeiate pe fapte diferite, competenţa se stabileşte în raport cu valoarea fiecărei pretenţii în parte
a) aceasta se determină după valoarea obiectului cererii, arătată în capătul principal de cerere;
c) în ipoteza sesizării instanţei cu mai multe capete principale de cerere, întemeiate pe fapte diferite, competenţa se stabileşte în raport cu valoarea fiecărei pretenţii în parte
