grile tema nr 3 Flashcards
Constituie elemente ale acţiunii civile:
a) afirmarea unui drept, interesul, calitatea procesuală, capacitatea procesuală;
b) părţile, obiectul, cauza;
c) capacitatea procesuală.
b) părţile, obiectul, cauza
Obiectul acţiunii civile trebuie să fie:
a) licit, posibil, determinat;
b) posibil, real, licit, moral;
c) determinat
a) licit, posibil, determinat
În funcţie de scopul material urmărit de reclamant,
acţiunile civile se împart în:
a) acţiuni petitorii şi acţiuni posesorii;
b) acţiuni personale, reale şi mixte;
c) acţiuni în constatare, acţiuni în constituire de drepturi şi acţiuni în realizarea drepturilor
c) acţiuni în constatare, acţiuni în constituire de drepturi şi acţiuni în realizarea drepturilo
Constituie acţiuni în realizarea dreptului:
a) acţiunile prin care reclamantul, pretinzându-se titularul unui drept subiectiv civil, solicită instanţei de judecată să-l oblige pe pârât la respectarea acestui drept, iar dacă acest lucru nu mai este posibil, la despăgubiri pentru prejudiciul suferit;
b) acţiunea în revendicare, acţiunea pentru predarea unei sume de bani sau predarea unui legat, acţiunea pentru plata de daune interese în urma săvârşirii unui fapt ilicit;
c) acţiunea de divorţ, acţiunea pentru punerea sub interdicţie
a) acţiunile prin care reclamantul, pretinzându-se titularul unui drept subiectiv civil, solicită instanţei de judecată să-l oblige pe pârât la respectarea acestui drept, iar dacă acest lucru nu mai este posibil, la despăgubiri pentru prejudiciul suferit;
b) acţiunea în revendicare, acţiunea pentru predarea unei sume de bani sau predarea unui legat, acţiunea pentru plata de daune interese în urma săvârşirii unui fapt ilicit
Potrivit art. 35 C.proc.civ, acţiunea în constatare poate avea ca obiect:
a) constatarea existenţei unui drept al reclamantului împotriva pârâtului;
b) constatarea existenţei unui drept al pârâtului împotriva reclamantului;
c) constatarea existenţei sau inexistenţei unei situaţii de fapt
a) constatarea existenţei unui drept al reclamantului împotriva pârâtului
Acţiunea în constatare:
a) este inadmisibilă în cazul în care partea poate cere realizarea dreptului;
b) dacă se admite constituie titlu executoriu;
c) constatarea faptului că reclamantul nu are niciun fel de datorie către pârât.
a) este inadmisibilă în cazul în care partea poate cere realizarea dreptului
Sunt acţiuni în constituire de drepturi:
a) acţiunea de divorţ, acţiunea de stabilire a filiaţiei faţă de tatăl din afara căsătoriei;
b) acţiunea prin care se cere evacuarea dintr-un imobil, acţiunea pentru desfacerea adopţiei;
c) acţiunea pentru punerea sub interdicţie, acţiunea de tăgadă a paternităţii
a) acţiunea de divorţ, acţiunea de stabilire a filiaţiei faţă de tatăl din afara căsătoriei;
c) acţiunea pentru punerea sub interdicţie, acţiunea de tăgadă a paternităţii
În funcţie de natura drepturilor patrimoniale ce se valorifică prin
acţiune, acţiunile se împart în:
a) personale, reale şi mixte;
b) acţiuni în constatare, acţiuni în constituire de drepturi şi acţiuni în realizarea drepturilor;
c) principale, accesorii, adiţionale şi incidentale
a) personale, reale şi mixte
Constituie acţiuni reale imobiliare:
a) acţiunea confesorie având ca obiect dreptul de servitute asupra unui teren;
b) acţiunea în revendicare a bunului mobil de la hoţ sau găsitor;
c) acţiunile posesorii.
a) acţiunea confesorie având ca obiect dreptul de servitute asupra unui teren;
c) actiunile posesorii
În funcţie de obiectul dreptului subiectiv civil apărat prin acţiune, acţiunea civilă se împarte în:
a) acţiunea imobiliară, acţiunea mobiliară, acţiunea petitorie şi acţiunea posesorie;
b) acţiunea negatorie, acţiunea confesorie, acţiunea posesorie;
c) acţiunea declaratorie, acţiunea interogatorie, acţiunea provocatorie.
a) acţiunea imobiliară, acţiunea mobiliară, acţiunea petitorie şi acţiunea posesorie;
În funcţie de calea procedurală aleasă de parte pentru apărarea
drepturilor ei, cererile se împart în:
a) reale, personale şi mixte;
b) patrimoniale şi nepatrimoniale;
c) principale, accesorii şi incidentale
c) principale, accesorii şi incidentale
Sunt acţiuni încidentale:
a) cererea de divorţ
b) cererea reconvenţională,
c) cererea de intervenţie voluntară şi forţată
b) cererea reconvenţională,
c) cererea de intervenţie voluntară şi forţată
Cererile prin care se contestă în justiţie existenţa unui dezmembrământ al dreptului
de proprietate privată se numesc:
a) cereri confesorii;
b) cereri negatorii;
c) cereri interogatorii
b) cereri negatorii
Hotărârile judecătoreşti pronunţate în urma
judecării acţiunilor în constatare:
a) constituie titluri executorii;
b) consfinţesc existenţa sau inexistenţa unei
situaţii de fapt;
c) nu pot fi puse în executare
c) nu pot fi puse în executare
Acţiunea civilă:
a) nu există în lipsa sesizării instanţei de către titularul dreptului subiectiv;
b) reprezintă una dintre formele concrete de manifestare a cererii de chemare în judecată;
c) se pune în mişcare prin cererea de chemare în judecată
c) se pune în mişcare prin cererea de chemare în judecată
Dreptul subiectiv civil protejat pe cale judiciară:
a) trebuie să fie întotdeauna actual, sub sancţiunea respingerii cererii ca neîntemeiată;
b) poate fi chiar şi un drept supus unei condiţii suspensive ori unui termen suspensiv;
c) poate fi exercitat inainte de termen pentru obligatii de intretinere sau alte prestatii periodice.
c) poate fi exercitat inainte de termen pentru obligatii de intretinere sau alte prestatii periodice
Sancţiunea inexistenţei dreptului pretins de reclamant, constatată în urma probelor administrate şi după dezbaterile contradictorii, este:
a) respingerea cererii de chemare în judecată ca prematură, fără a mai fi cercetată pe fondul pretenţiei;
b) respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă;
c) respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată (nefondată)
c) respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată (nefondată)
Va fi respinsă ca prematură cererea de chemare în judecată:
a) chiar dacă data împlinirii termenului suspensiv care afectează dreptul este foarte apropiată momentului formulării cererii;
b) chiar şi atunci când, în momentul în care instanţa urmează a se pronunţa asupra excepţiei condiţia suspensivă s-a realizat;
c) prin care se urmăreşte constatarea unui drept subiectiv afectat de o condiţie suspensivă, dacă nu s-a realizat condiţia
a) chiar dacă data împlinirii termenului suspensiv care afectează dreptul este foarte apropiată momentului formulării cererii
Cererea de chemare în judecată se va respinge ca prematură:
a) ori de câte ori dreptul subiectiv pretins de reclamant este supus unei condiţii suspensive;
b) ca urmare a invocării şi admiterii de către instanţă, în condiţiile legii, a excepţiei de prematuritate, excepţie de fond, peremptorie;
c) chiar şi atunci când la momentul la care cererea de chemare în judecată a fost depusă, termenul suspensiv nu se împlinise, dar la momentul la care excepţia de prematuritate a fost pusă în discuţia părţilor se împlinise
b) ca urmare a invocării şi admiterii de către instanţă, în condiţiile legii, a excepţiei de prematuritate, excepţie de fond, peremptorie;
c) chiar şi atunci când la momentul la care cererea de chemare în judecată a fost depusă, termenul suspensiv nu se împlinise, dar la momentul la care excepţia de prematuritate a fost pusă în discuţia părţilor se împlinise
Pentru a constitui o condiţie de exercitare a acţiunii civile, interesul:
a) trebuie să fie personal, direct, născut, determinabil;
b) trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual;
c) trebuie să existe la momentul formulării cererii indiferent dacă este direct sau indirect.
b) trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual
De principiu, este lipsit de interes apelul prin care:
a) reclamantul invocă citarea nelegală a pârâtului la judecata în primă instanţă;
b) reclamantul atacă o hotărâre prin care prima instanţă a luat act de renunţarea la judecată;
c) reclamantul sau pârâtul formulează recurs împotriva hotărârii de expedient
a) reclamantul invocă citarea nelegală a pârâtului la judecata în primă instanţă
În cursul procesului civil:
a) pot fi transmise drepturile, nu şi obligaţiile procedurale;
b) calitatea de parte se poate transmite legal sau convenţional, ca urmare a transmisiunii, în condiţiile legii, a drepturilor ori situaţiilor juridice deduse judecăţii;
c) partea poate opera transmisiunea calităţii procesuale numai pe cale legală
b) calitatea de parte se poate transmite legal sau convenţional, ca urmare a transmisiunii, în condiţiile legii, a drepturilor ori situaţiilor juridice deduse judecăţii
Acţiunea civilă:
a) se pune în mişcare prin cererea de chemare în judecată;
b) are acelaşi înţeles cu noţiunea de cerere de chemare în judecată;
c) este o formă concretă de manifestare a cererii de chemare în judecată.
a) se pune în mişcare prin cererea de chemare în judecată
Când acţiunea civilă a fost declanşată de procuror în numele persoanei dispărute, iar ulterior sesizării, cel dispărut apare şi se prezintă la proces, instanta:
a) poate lua act de renunţarea acestuia la judecată;
b) nu poate lua act de renunţarea acestuia la judecată;
c) poate lua act de renunţarea acestuia la judecată numai dacă are şi autorizarea Ministerului Public
a) poate lua act de renunţarea acestuia la judecată
Prin punerea în mişcare a acţiunii civile se urmăreşte:
a) numai realizarea unui drept subiectiv civil;
b) protecţia judiciară (recunoaşterea sau, după caz, realizarea) a unui drept subiectiv civil sau, după caz, protecţia judiciară a unei situaţii juridice pentru a cărei realizare calea judecăţii este obligatorie;
c) exclusiv protecţia judiciară a unei situaţii juridice pentru a cărei realizare calea judecăţii este obligatorie (de exemplu, în cazul acţiunilor posesorii)
b) protecţia judiciară (recunoaşterea sau, după caz, realizarea) a unui drept subiectiv civil sau, după caz, protecţia judiciară a unei situaţii juridice pentru a cărei realizare calea judecăţii este obligatorie
Transmisiunea calităţii procesuale:
a) nu se aplică în cazul persoanelor juridice;
b) are ca efect preluarea procesului de către cel care dobândeşte calitatea procesuală în starea în care se găseşte în momentul în care a avut loc transmisiunea, actele procedurale îndeplinite de autorul său fiindu-i opozabile;
c) operează exclusiv pe cale legală.
b) are ca efect preluarea procesului de către cel care dobândeşte calitatea procesuală în starea în care se găseşte în momentul în care a avut loc transmisiunea, actele procedurale îndeplinite de autorul său fiindu-i opozabile
Cererea incidentală:
a) este cererea a cărei rezolvare depinde de soluţia din cererea principală;
b) este formulată într-un proces deja început;
c) nu poate avea o existenţă de sine statătoare
b) este formulată într-un proces deja început
