Lp7

Question 1

Tahicardia SINUSALĂ

Answer 1

Definiție: creșterea automatismului nodului SA
care descarcă impulsuri cu o frecvenţă peste
100 bătăi/minut nelegată de nivelul de stres
fizic sau emoțional sau disproporționată în
raport cu acesta.
 Cauze:
 Acute: efortul fizic, emoțiile, durerea, febra,
infecţiile, insuficienţa cardiacă acută,
embolia pulmonară acută, hipovolemia
 Cronice: sarcina, anemia, hipertiroidismul
 Modificări ECG (Fig.1):
 toate criteriile ritmului sinusal, cu excepția
FC= 100-160 b/minut (maximum 180 b/min)
 FC poate fi scăzută treptat prin manevre
vagale: compresiunea globilor oculari,
masajul sinusului carotidian

Question 2

Bradicardia SINUSALĂ

Answer 2

Definiție: scăderea automatismului nodului SA
care descarcă impulsuri cu o frecvență sub 60
b/min (sau sub 50 b/min, nocturn)
 Cauze:
 Extrinseci: hipotermia, hipotiroidismul,
tratamentul cu beta-blocante, digitală,
medicamente antiaritmice
 Intrinseci: ischemia acută și infarctul
nodului sinusal (complicație a IMA),
modificări degenerative cronice, ex. fibroza
nodului sinusal (boala nodului sinusal)
 Modificări ECG (Fig.2):
 toate criteriile ritmului sinusal, cu excepția
FC ≤ 60 b/minut.

Question 3

Aritmia SINUSALĂ RESPIRATORIE

Answer 3

Definiție: variația FC în raport cu fazele
respirației  este singura aritmie fiziologică și
apare frecvent la tineri
 Modificări ECG (Fig.3):
 toate criteriile ritmului sinusal, cu excepția
FC care crește în inspir (scurtarea
intervalelor R-R) și scade în expir
(alungirea intervalelor R-R), prin mecanism
vagal

Question 4

Boala NODULUI SINUSAL

Answer 4

Definiție: disfuncție intrinsecă (ischemie,
necroză, fibroză) a nodului SA ce apare
frecvent la vârstnici și care determină o
susceptibilitate crescută pentru aritmii
supraventriculare: tahicardie, flutter, fibrilație
atrială.
 Modificări ECG: bradicardie sinusală
persistentă, pauză sinusală, bloc sino-atrial și
sindrom bradicardie-tahicardie, care se
manifestă succesiv la același pacient:
 pauza sinusală  încetarea bruscă a
activității nodului SA pentru o perioadă
variabilă care NU se corelează cu ritmul de
bază (intervalul P-P NU este multiplu întreg
al ritmului de bază)
 blocul sino-atrial  blocarea intermitentă a
transmiterii excitației de la nodul SA la atrii
care se corelează cu ritmul de bază
(intervalul P-P este multiplu întreg al ritmului
de bază)
 sindromul bradicardie - tahicardie 
bradicardie sinusală severă care succede
și/sau precede un scurt acces de tahicardie
supraventriculară. Pacienții cu bradiaritmie
sinusală simptomatică necesită implant
permanent de pacemaker, în absența unei
cauze reversibile/corectabile

Question 5

Extrasistolele ATRIALE (ESA)

Answer 5

Definiție: depolarizarea prematură a inimii
produsă de un stimul generat de un focar
ectopic atrial (pot fi prezente la 60% din
adulţii normali)
 Cauze:
 Pe cord indemn, în diferite condiții: abuz de
cafea, tutun, alcool, efort excesiv, stări
febrile
 Pe cord patologic: valvulopatii,
cardiomiopatii, insuficiență cardiacă
Modificări ECG (Fig.5):
 apariţia precoce a unei unde P’ (unda P
ectopică) cu morfologie diferită de unda P
a ritmului sinusal:
o unda P’ ectopică este urmată de un
complex QRS când impulsul ectopic
găseşte nodul A-V și fasciculul His în
perioada excitabilă = ESA condusă
o unda P’ ectopică nu este urmată de un
complex QRS când stimulul ectopic
găsește nodul A-V sau fasciculul His
în perioada refractară = ESA blocată
 complexul QRS al ESA conduse este
subțire când conducerea este normală
(impulsul extrasistolic este condus la
ventriculi simultan prin ramurile fasciculului
His) sau lărgit când conducerea este
aberantă (impulsul extrasistolic se propagă
prin nodul A-V, dar găsește o ramură a
fasciculului His în perioada refractară)
 pauza post-extrasistolică este, de regulă
decalantă  distanța dintre unda P preextrasistolică și unda P post-extrasistolică
este mai mică decât două intervale P-P ale
ritmului de bază (P-P’ + P’-P < 2 P-P)

Question 6

Extrasistolele JONCŢIONALE (ESJ)

Answer 6

Definiție: depolarizarea prematură a inimii
produsă de un stimul generat de un focar
ectopic nodal (joncțional): supranodal (nodal
superior), centronodal (nodal mediu) sau
infranodal (nodal inferior).
 Modificări ECG (Fig.6): apariţia prematură a
unei unde P´ (unda P ectopică) negativă în
majoritatea derivațiilor (activarea atriilor se face
retrograd) care:
 precede complexul QRS (intervalul P´R al
extrasistolei  0,12 sec) în cazul focarului
supranodal
 coincide cu QRS (unda P´ este mascată de
complexul QRS) în cazul focarului
centronodal
 succede complexul QRS în cazul focarului
infranodal

Question 7

Tahicardia SUPRAVENTRICULARĂ

Answer 7

Definiţie  succesiune regulată de cel puţin 6
extrasistole atriale sau joncţionale, ce poate
avea debut şi sfârşit:
 brusc  tahicardie paroxistică
supraventriculară (TPSV)
 gradual (TSV neparoxistică)
 Modificări ECG (Fig.7):
 FC = 150 - 250 b/min (maximum 300 b/min)
 complexe QRS subțiri (deoarece activarea
ventriculară este sincronă)
 termenul de supraventricular este utilizat
deoarece sediul, atrial sau joncțional, al
tahicardiei NU poate fi precizat
 la FC mari undele P’ sunt absente deoarece
coincid cu undele T ale complexului
precedent, cu apariția undelor T+P
Observație!
 TSV paroxistice sunt:
 atriale - ex., tahicardia prin reintrare
atrială
 joncționale - ex., tahicardia prin reintrare
nodală și cea prin reintrare atrioventriculară din sindromul WPW
 TSV neparoxistice sunt:
 atriale - ex., tahicardia atrială multifocală
 joncționale - ex., tahicardia joncțională
(ritm joncțional accelerat)

Question 8

Flutterul ATRIAL

Answer 8

Definiție: aritmie cu frecvență atrială regulată
cuprinsă între 250 - 350 b/minut.
 Cauze:
 Cardiace: boală coronariană, cardiomiopatii, valvulopatii mitrale
 Extracardiace: BPOC, hipertiroidism
 Modificări ECG
undele P sunt absente, fiind înlocuite cu
undele “F” cu aspect de „dinţi de ferăstrău”,
vizibile cel mai bine în DII, DIII şi aVF
 există un bloc atrio-ventricular funcțional,
de regulă, sistematizat, cu raportul
conducerii atrio-ventriculare 2/1, 3/1 sau 4/1,
responsabil de FC (ventriculară) regulată şi
invers proporţională cu gradul blocului:
o stimularea simpatică (efortul fizic) are
efect dromotrop pozitiv: crește
conducerea atrio-ventriculară și scade
gradul blocului
o stimularea parasimpatică (manevrele
vagale) are efect dromotrop negativ:
scade conducerea atrio-ventriculară și
crește gradul blocului.

Question 9

Fibrilaţia ATRIALĂ

Answer 9

Definiție  aritmie cu frecvență atrială
neregulată cuprinsă între 400 - 600 b/minut.
 Cauze:
 Cardiace: HTA, insuficiența cardiacă
(congestivă), valvulopatii mitrale,
cardiomiopatii, boală coronariană, postchirurgie cardiacă
 Extracardiace: hipertiroidism (poate fi
singura manifestare a bolii, testarea funcției
tiroidiene fiind obligatorie), obezitate, diabet,
BPOC
 Modificări ECG (Fig.9):
 undele P sunt absente, fiind înlocuite cu
undele “f” de fibrilaţie (oscilația neregulată a
liniei izoelectrice), vizibile cel mai bine în V1
şi V2
 există un bloc atrio-ventricular funcțional
nesistematizat ce determină:
 tahiaritmie neregulată  FC
(ventriculară) variabilă, între 120–180
b/min (fibrilație cu alură ventriculară
rapidă) dar care se reduce în prezența
tratamentului, când se poate constata FC
normală sau bradiaritmie (fibrilație cu
alură ventriculară lentă)
 „deficit de puls”  neconcordanţa dintre
pulsul central şi cel periferic (acesta din
urmă fiind mai mic), aspect întâlnit tipic în fibrilația atrială cu alură ventriculară
rapidă ca urmare a deficitului de umplere
ventriculară ce determină intermitent
contracții ineficiente hemodinamic (cu un
volum sistolic prea redus pentru a putea
fi detectat în periferie ca undă de puls).

Question 10

Extrasistolele VENTRICULARE (ESV)

Answer 10

Definiție: depolarizări premature ale
ventriculilor produse de un stimul generat de
un focar ectopic ventricular
 Modificări ECG (Fig.10): apariţia prematură a
unui complex QRS lărgit > 0,12 sec cu
următoarele caracteristici:
 nu este precedat de undă P
 sunt prezente modificările secundare
de fază terminală (opoziția de fază)
 axul electric al ESV este deviat de
partea opusă sediului focarului ectopic
 pauza post-extrasistolică este de regulă
compensatorie  distanța dintre unda R
pre-extrasistolică și cea post-extrasistolică
este egală cu două intervale R-R ale
ritmului de bază (R-R’ + R’-R = 2 R-R)
Figura 10. Extrasistolă VENTRICULARĂ.
 Clasificare:
 După incidență și relația cu bătăile
precedente:
 izolate
 sistematizate  bigeminism (alternanța
repetitivă între un QRS normal și o
ESV), trigeminism (alternanța repetitivă
între 2 QRS normale și o ESV), cuplete
(2 ESV consecutive), triplete (3 ESV
consecutive)
 După morfologie (nr. de focare ectopice):
 ESV monomorfe
 După origine:
 ESV stângi  axul electric al ESV este
deviat la dreapta
 ESV drepte  axul electric al ESV este
deviat la stânga
 După semnificație:
 ESV benigne  izolate, pe cord indemn
 ESV potențial maligne  frecvente
(10/oră), polimorfe, precoce cu
fenomen R/T, cuplate, sistematizate
 ESV maligne  declanșează un acces de
tahicardie sau fibrilație ventriculară și
risc de moarte subită (mai ales la
pacienții cu insuficiență cardiacă) ESV polimorfe

Question 11

Tahicardia VENTRICULARĂ (TV)

Answer 11

Definiție: succesiune de minimum 3 ESV
ventriculare cu FC = 120 - 220 b/min
 Cauze:
 TV apare într-o zonă de miocard patologic
(mai mult sau mai puțin întinsă)
caracterizată de ischemie, fibroză,
hipertrofie, displazie - ex, boala
coronariană, cardiomiopatii, prolapsul de
valvă mitrală, displazia aritmogenă de
ventricul drept
 tulburări electrolitice: hipoK, hipoMg,
hipoCa.
 Modificări ECG (Fig.11):
 complexele QRS largi  0,14 sec, cu aceeași
polaritate în V1-V6
 disociație atrioventriculară (la cca. 1/2 din
cazuri)
 prezența complexelor QRS de captură și
fuziune:
o complexul QRS de captură apare atunci
când activitatea atrială se transmite în
totalitate la ventriculi (morfologie QRS
similară cu cea a ritmului sinusal)
o complexul QRS de fuziune este rezultatul
activării ventriculului din 2 focare, cel
supraventricular ectopic și cel ventricular,
(morfologie QRS intermediară între aspectul
sinusal și cel din TV) (Fig.11b).
 Clasificare:
 după apariție: paroxistică (FC  100 b/min)
și neparoxistică (ritm idio-ventricular
accelerat cu FC = 60-100 b/min)
 după persistență: susținută (minim 30 sec),
nesusținută ( 30 sec)
 după morfologie: monomorfă, polimorfă

Question 12

Torsada vârfurilor (”torsade de
pointes”)

Answer 12

Definiție: formă particulară de tahicardie
ventriculară polimorfă, asociată frecvent cu
interval QT alungit
 Modificări ECG (Fig.12): succesiune rapidă de
complexe QRS aberante care își inversează
secvențial polaritatea și dau un aspect de
panglică răsucită în jurul liniei izoelectrice

Question 13

Flutterul şi fibrilaţia VENTRICULARĂ

Answer 13

Definiție: aritmii în care frecvenţa ventriculară
este 130 - 300 b/min și care reprezintă cauza
cea mai frecventă a morții subite cardiace.
 Modificări ECG
 dispariţia complexelor QRS care sunt
înlocuite cu unde sinusoidale cu frecvenţă
mare dar regulată în flutter-ul ventricular
sau cu unde neregulate cu frecvenţă mare
și variabilă în fibrilaţia ventriculară
 sunt considerate, împreună cu TV,
tahiaritmii maligne deoarece induc stop
cardiorespirator prin absența contracției
ventriculare și/sau contracții ineficiente
imposibilitatea ejecției unui volum sanguin
sistolic compatibil cu menținerea funcțiilor
vitale).