Lp2 Flashcards
Tipuri
Tipul I: Reacţia anafilactică
− Tipul II: Reacţia citotoxică
− Tipul III: HS mediată de complexe imune
− Tipul IV: Reacţia mediată celular
Caracteristici
− primele 3 tipuri aparțin de HS de tip imediat
- se declanşează în minute-ore după
expunerea la antigenul sensibilizant și sunt
mediate de un RI umoral exagerat.
− cel de-al 4-lea tip este cunoscut sub numele
de HS de tip întârziat − se declanşează
după o perioadă de latenţă de 48-72 ore de
la expunerea la antigenul sensibilizant și
este mediată de un RI celular exagerat.
HS de tip I: Reacția ANAFILACTICĂ
Definiție: reacția de HS mediată de anticorpi
(Ac) din clasa IgE ca răspuns la acțiunea unor
antigeni (Ag) numiți alergeni și caracterizată
prin degranulare mastocitară
− Alergenii pot fi introduși în organism pe 4 căi:
o inhalatorie: polen, praf de casă
(conține acarieni), mucegai, produse
animale (păr, pene, salivă, urină),
substanțe chimice (spray-uri de
cameră, bețișoare parfumate) etc.
o digestivă: ouă, lapte, alune/arahide,
migdale, crustacee și fructe de mare,
piersici, căpșuni, medicamente
(antibiotice) etc.
o injectabilă: înțepături de insecte,
medicamente etc.
o dermică: substanțe chimice
(cosmetice), produse animale etc.
* Apare la persoane atopice care prezintă
predispoziţia ereditară pentru manifestări
alergice
* Forme CLINICE: în funcţie de locul desfăşurării
reacţiei alergice distingem 2 forme:
a. Forme locale - la nivel tisular:
− Rinita alergică
− Astmul bronșic alergic sau extrinsec
− Dermatita atopică (eczema)
− Gastro-enterita alergică
b. Forme sistemice - la nivel intravascular:
− Angioedemul − edem subcutanat
(palpebral, la nivelul buzelor, etc.)
− Urticaria
− Șocul anafilactic − colaps vascular,
deces prin edem glotic cu asfixie (este
o urgență medicală!)
* Teste de EXPLORARE:
1. Teste multialergenice (testul Phadiatop
și Phadiatop Infant)
2. Dozarea IgE totale
3. Determinarea IgE specifice în ser
4. Teste cutanate de tip înțepătură
(”Prick-Tests”)
5. Teste de provocare specifice
6. Formula leucocitară: eozinofilie (poate
lipsi la 1/3 din cazuri)
Teste MULTIALERGENICE (testul
Phadiatop și Phadiatop Infant)
Definiție: tehnică de dozare a IgE serice
îndreptate împotriva unui amestec echilibrat de
alergeni (inhalatori și alimentari) relevanți
pentru vârsta pacientului
* Valoare CLINICĂ: test screening pentru
diagnosticul atopiei (predispoziția organismului
pentru declanșarea reacției anafilactice) (Fig.1):
− un rezultat pozitiv indică prezența atopiei și
impune dozarea IgE totale, efectuarea
testelor cutanate de tip înțepătură și
determinarea IgE specifice pentru alergeni
obișnuiți (alergia tipică)
− un rezultat negativ indică faptul că
simptomele clinice sunt produse de alergeni
neobișnuiți (alergia atipică) sau NU se
datorează alergiei
Dozarea IgE TOTALE din SER
Indicație: teste multialergen NEGATIVE
* Valori NORMALE: IgE totale 100 UI/mL
* Valoare CLINICĂ: un nivel al IgE totale 150
UI/mL este sugestiv pentru prezența atopiei
respectiv, a predispoziției pentru afecțiuni
alergice.
IgE total poate fi crescut în absența atopiei, în
cazul parazitozelor și la pacienții fumători.
Pe de altă parte, IgE total este normal la 20-
30% din pacienții cu alergie documentată.
Determinarea IgE SPECIFICE în SER
Indicație: teste multialergen POZITIVE
- copii cu istoric familial pozitiv de afecțiuni
alergice
- copii și adulți suspectați de afecțiuni
alergice
* Valoare NORMALĂ: 0,35 UI/mL
* Valoare CLINICĂ:
− Diagnostică − identificarea alergenului
responsabil de reacția anafilactică de tip:
astm bronșic, dermatită atopică, angioedem
− Prognostică − prezența în primul an de
viață de IgE specifice față de alergeni
alimentari și de contact se asociază cu un
risc crescut de sensibilizare față de alergeni
inhalatori cu dezvoltarea astmului alergic în
copilărie (7-10 ani)
Teste cutanate de tip înţepătură (”Pricktests”)
Definiție: teste care evidenţiază prezența IgE
specifice la nivelul mastocitelor cutanate prin
expunerea acestora la alergenul suspectat
* Principiu: alergenul este introdus în epiderm,
la nivelul feţei interne a antebraţului, prin
înţeparea pielii cu un ac foarte fin pe care
există o picătură din soluţia de alergen diluată
* Interpretare: testul este pozitiv dacă după 15
min la locul înţepăturii apare o papulă a cărei
diametru este 3 mm
! De reținut: Prick-testarea se efectuează
numai după întreruperea, cu 48 de ore
înainte, a oricărui tratament antialergic.
* Valoare CLINICĂ:
− confirmarea atopiei și identificarea
alergenului responsabil de reacția
anafilactică și simptomatologie
− pentru majoritatea alergenilor există o
bună corelaţie între diametrul papulei şi
nivelul IgE specifice din ser
Testele de provocare SPECIFICE
Definiție: teste care evidențiază prezența IgE
specifice la nivelul mastocitelor din mucoase
prin expunerea acestora la alergenul suspectat.
* Tipuri:
− Nazal pentru diagnosticul rinitei alergice
− Bronșic pentru diagnosticul astmului
bronșic alergic sau extrinsec
− Conjunctival pentru diagnosticul
conjunctivitei alergice
* Valoarea CLINICĂ: testele sunt utile în cazul
suspiciunii de alergie profesională.
HS tip II: Reacția CITOTOXICĂ
Definiție: reacția de HS declanșată față de
antigeni fixați pe suprafața „celulelor țintă”, cu
formarea de anticorpi din clasa IgG sau IgM
* Forme CLINICE:
− accidentele posttransfuzionale
− anemii hemolitice
− eritroblastoza fetală
− boli autoimune: boala Basedow-Graves,
anemia pernicioasă Addison-Biermer,
miastenia gravis
* Teste de EXPLORARE:
1. Testul Coombs - autoAc anti-eritrocitari
2. Dozarea auto-Ac - în bolile autoimune
1. Testul Coombs
* Definiție: test care demonstrează prezența Ac
anti-eritrocitari prin declanșarea unor reacții
de aglutinare în prezența Ag specific exprimat
de suprafața membranei eritrocitare („celulă
țintă”)
* Clasificare:
− Test Coombs DIRECT
− Test Coombs INDIRECT
a. Testul Coombs DIRECT
* Principiu: identificarea Ac anti-eritrocitari
fixați pe Ag de la nivelul membranei
eritrocitare. Contactul eritrocitelor pacientului
cu serul antiglobulinic (anti-IgG) determină
aglutinarea eritrocitelor dacă pe acestea sunt
fixaţi Ac antieritrocitari din clasa IgG (prezenți în
ser) (Fig.2 stânga)
* Valoare CLINICĂ: diagnosticul pozitiv al
anemiilor imuno-hemolitice.
b. Testul Coombs INDIRECT
* Principiu: identificarea Ac anti-eritrocitari
liberi în ser. După incubarea eritrocitelor cu
serul pacientului, Ac antieritrocitari liberi care sau fixat pe eritrocite determină aglutinarea
acestora la contactul cu serul antiglobulinic
(Fig.2 dreapta)
* Valoare CLINICĂ: evidențierea Ac anti-Rh la
gravidele Rh (-) cu sarcină Rh (+) responsabili
de eritroblastoza fetală.
Dozarea auto-Ac
Valoare clinică: este utilă în diagnosticul bolilor
autoimune (vezi Explorarea bolilor autoimune).
HS tip III: Reacția mediată prin
COMPLEXE IMUNE
Definiție: reacția de HS în care leziunile
tisulare sunt determinate de formarea și
depozitarea de complexe imune (CI) la nivelul
membranelor bazale (vasculară, glomerulară,
sinovială) din organism.
* Forme CLINICE:
a. Forme SISTEMICE: depozitarea CI
afectează unul sau mai multe ţesuturi sau
organe în:
− glomerulonefrita poststreptococică
− boli autoimune: lupus eritematos
sistemic, artrita reumatoidă (+HS tip IV)
b. Forme LOCALE: depozitarea CI are loc la
nivelul locului de pătrundere a Ag în:
― alveolita alergică extrinsecă: ex.,
plămânul crescătorilor de păsări
* Teste de EXPLORARE:
1. Determinarea CI circulante în ser
2. Detectarea complexelor Ag-Ac în
preparate tisulare obținute prin puncțiebiopsie - de ex., pentru diagnosticul
glomerulonefritelor (prin metoda
imunofluorescenței)
3. Determinarea auto-Ac în ser pentru
diagnosticul bolilor autoimune asociate
cu reacția de HS de tip III:
− Ac anti–nucleari (Antinuclear
antibodies, ANA) în lupusul
eritematos sistemic (LES) - Tab. 2
− Factorul reumatoid (auto-Ac din
clasa IgM anti-IgG) și Ac antipeptide ciclic citrulinate (anti-Cyclic
Citrullinated Peptides, anti-CCP) în
artrita reumatoidă (AR)
HS de tip IV: Reacţia mediată
CELULAR
Definiție: reacție de HS declanșată la 48-72
ore de la contactul cu Ag caracterizată prin: i)
distrugerea celulelor țintă purtătoare de Ag de
către limfocitele T citotoxice și ii) declanșarea
unei inflamații cronice de către macrofage
(frecvent de tip granulomatos).
* Forme CLINICE:
a. Forme SISTEMICE
− Infecții bacteriene cronice intracelulare - ex,
infecția cu bacilul Koch în TBC
− Boli autoimune:
cu afectare multiorgan: LES, AR (+
HS de tip III)
cu specificitate de organ:
− DZ tip 1
− Tiroidita Hashimoto
− Anemia pernicioasă (+HS de tip II)
b. Forme LOCALE:
− Dermatita de contact − indusă de:
rășini de plante (iederă, stejar)
parafenilendiamin (vopsele de păr,
prelucrarea pielii)
compușii de nichel (bijuterii)
parabeni (conservanți din produse
cosmetice)
etilendiamina (conservant din
cremele pentru piele şi din soluţiile
oftalmice)
formaldehida (coloranți pentru
imprimeuri textile)
antibiotice (bacitracină, neomicină)
− Alveolita alergică extrinsecă (+ HS de tip III)
− Intradermoreacția la tuberculină
* Teste de EXPLORARE:
1. QuantiFERON-TB Gold
2. Intradermoreacția la tuberculină sau
testul Mantoux în TBC
3. Teste de contact (testele ”Patch”) în
dermatita de contact
. QuantiFERON-TB Gold
Principiu: testul considerat „standardul de
aur” în diagnosticul TBC, bazat pe stimularea
proteinelor micobacteriene cu inducerea
răspunsului LfT şi eliberarea în consecință a
IFN-γ.
* Interpretare:
a. Testul este pozitiv atât la pacienții cu
infecție cu M. tubercolsis, cât şi la cei cu
infecție latentă tuberculoasă
b. Testul este neconcludent (echivalentul unui
răspuns negativ la proteinele micobacteriene)
în următoarele situații: activitate redusă a LfT,
număr de LfT insuficiente, incapacitatea LfT
de a produce IFN-γ, manipularea
necorespunzătoare a probelor.
Intradermoreacția (IDR) la tuberculină
PPD sau testul Mantoux
Principiu: injectarea intradermică a 5 UI de
tuberculină sau PPD (Purified Protein
Derivative) pe fața anterioară a antebrațului
determină, după 72 de ore de la administrare,
apariția la locul injectării a unei papule
indurate și posibil, a unor vezicule.
* Interpretare:
a. Test pozitiv, care semnifică infecție naturală
tuberculoasă, dacă diametrul papulei este:
- ≥ 15 mm la o persoană cu risc scăzut
(persoană fără factori de risc cunoscuți
pentru infecția TB);
- ≥ 10 mm la o persoană cu risc mediu de
infecție TB (pacienții ce prezintă patologii
cronice de tipul DZ, insuficienţă renală
cronică, neoplasme, personalul
laboratoarelor de microbiologie) sau la cei
vaccinați BCG > 15 ani în antecedente;
− ≥ 5 mm la pacienții imuno-compromiși sau
la o persoană cu risc înalt de infecție TB.
b. Virajul tuberculinic constă în pozitivarea unei
testări care succede uneia cu rezultat negativ
şi indică o infecţie tuberculoasă de dată
recentă, în situația în care nu este consecinţa unei
vaccinări BCG.
c. Reacția negativă nu exclude neapărat
infecția tuberculoasă, existând și posibilitatea ca
un organism infectat să se afle în fază antealergică sau în contextul unei boli anergizante.
Testele de CONTACT (testele ”patch”)
- Principiu: reproducerea în miniatură a reacției
HS de tip IV față de o varietate largă de
antigene de contact, după aplicarea acestora
sub forma unor plasturi preimpregnați pe pielea
intactă a persoanelor suspecte de dermatită
de contact. Alergenii suspectaţi („Trusa
standard europeană de alergeni”) sunt plasaţi
pe suprafaţa pielii cu ajutorul plasturelui Finn,
îndepărtat apoi după 48 h. - Interpretare:
− negativă (nici o reacţie)
− echivocă/iritativă (doar eritem)
− pozitivă (eritem şi vezicule)
− intens pozitivă (eritem cu vezicule şi edem) - Valoare CLINICĂ:
− reprezintă „standardul de aur în
identificarea antigenilor de contact
− permite diagnosticul diferențial al dermatitei
de contact prin reexaminarea reacției după
alte 48 ore:
o dispariția manifestărilor semnifică
dermatita inflamatorie/iritativă
o persistența manifestărilor semnifică
dermatita de contact propriu-zisă
