Tratamentul cariei simple

Question 1

Instrumentar pentru exereza dentinei necrotice

Answer 1

manual
mecanic rotativ clasic
mecanic rotativ modern
mecanic nerotativ(sonoabraziunea, aer abraziunea)
laser

Question 2

Instrumentar necesar pentru finisarea cavitatilor

Answer 2

manual
mecanic rotativ clasic taietor(freze extradure cu lamele dese)
abraziv(instrumente diamantate/nediamantate)
mecanic nerotativ(sonoabraziunea)

Question 3

Cavitatile se obtin dupa urmatoarele tehnici

Answer 3

indepartarea neselectiva=NU SE FOLOSESTE
indepartare selectiva
pana in dentina necrotica
step-wise in trepte in 2 etape

Question 4

Bizotarea se realizeaza doar in cazurile clinice fara forte mari asupra zonei de inchidere marginala si unde exista zone cu pierdere mare de structura dentara in suprafata sau exigente fizionomice

Question 5

Cavitatile de clasa I modificate pentru materiale aderente

Formele clinice ale acestor carii pot avea orificiul de deschidere mic si mediu/mare

Answer 5

La cavitatile cu orificiu mic=configuratie interna rotunjita, unghiuri externe rotunjite, margini netede, fara anfractuozitati, NU SE BIZOTEAZA in zonele supuse direct fortelor mecanice

La cavitatile cu orificiu mediu/mare=configuratie interna denivelata/nu, aspect rotunjit, unghiuri externe rotunjite, margini netede, unghiurile dintre peretii interni si suprafata 90 grade sau mai mari, latimea minima a crestelor marginale de 1,5 la PM si 2mm la Molari

Question 6

Formele clinice ale cariilor de clasa II

Answer 6

Carie cavitara in proximitatea punctului de contact(fara subminarea crestei marginale) cu dinte vecin prezent/absent cu localizare corecta/modificari de pozitie/inclinatie+ carie cavitara cu subminarea/intreruperea crestei marginale si evolutie supragingivala/juxta/subgingivala

Question 7

Cavitatile de clasa a II-a pot fi

Answer 7

Doar proximale(caseta, galerie)
Pot avea si deschidere ocluzala(picatura, slot-cutie)

Question 8

In cazul cariilor fara subminarea crestei marginale

Answer 8

Acces direct: configuratie interna rotunjita cu pereti V,O, gingival si parapulpar, avand profunzime superficiala/rar medie, marginile pot fi bizotate

Acces Indirect: cavitate tunel sau galerie

Question 9

In cazul cariilor cu subminarea crestei marginale

Answer 9

Peretele gingival poate fi plan sau usor concav
Pragul gingival(muchia de intersectie a peretelui gingival si cel proximal) in general nu se bizoteaza
Peretii V si O au pozitii variabile in plan vertical(usor convergenti/paraleli)

Se aplica sisteme suplimentare de retentie in cazul cavitatilor modificate pentru materiale aderente extinse de tipul pinurilor, stifturilor dentinare/parapulpare si pot fi confectionate din metal/fibra de sticla, iar dupa modalitatea de fixare(autofiletante/cimentare)
Ca regula de preparare (freze speciale la turatii reduse) locasurile se realizeaza in dentina peretelui gingival la minim 1mm in interiorul JAD, iar daca se aplica mai multe pinuri trebuie respectata o distanta de 2mm intre ele.

Question 10

In cavitatile de clasa a III-a si a IV-a prezinta urmatoarele particularitati:

Answer 10

Primeaza fizionomia
Accesul se realizeaza dinspre oral, exceptie cand creasta V este afectata sau cand exista modificari de pozitie/inclinatie/rotatie care impiedica acest acces sau exista acces direct
Smaltul vestibular nesustinut este pastrat si bizotat(nu si cel oral nesustinut) deoarece nu exista forte directe care se exercita V
Se utilizeaza turatia redusa(conventionala)

Question 11

Cavitatile de clasa IV pot prezenta urmatoarele forme de retentie

Answer 11

Bizou(cu cat este mai mare pierderea V cu atat trebuie sa fie mai lat Bizoul V minim 2mm, O-maxim 1mm)

Sisteme suplimentare de retentie(stifturile metalice sunt acoperite cu opacifianti)

Santuri dentinare sunt de evitat dar se pot realiza cu freze sferice mici la turatii reduse la nivelul muchiei incizale sau la intalnirea peretilor laterali cu peretele parapulpar

Tehnic vorbind latimea bizoului depinde unghiul cu verticala sub care se face bizotarea(cu cat unghiul e mai mare=latimea bizoului e mare)

Question 12

Realizarea cavitatilor de clasa V

Answer 12

Peretii laterali sunt usor divergenti spre exterior
Peretele axial este denivelat
Bizotarea se face pe marginea incizala/ocluzala pentru retentie si fizionomie(de evitat pe marginea gingivala care are smaltul prea subtire)
Marginile de cement Nu se bizoteaza si formeaza unghiuri de 90 de grade cu suprafata dintelui

Question 13

Protectia pulpara poate fi

Answer 13

pasiva(chimica, termica, mecanica, electrica)

activa(antiinflamatorie, dezinfectanta, neodentinogenetica)

Question 14

Denumirea stratului de protectie in functie de denumirea lui:

Answer 14

liner=0,2-1mm
baza=>1mm

Acestea se aplica pe peretii pulpar/parapulpar in functie configuratia cavitatii

Question 15

Linerii

Answer 15

materiale care se aplica in strat subtire 0,2-1mm si protejeaza pasiv, iar unii au si efect activ suplimentar(neodentinogenetic, antimicrobian, antiinflamator, sedativ)
Hidroxidul de calciu si silicatii de calciu

Question 16

Clasele de lineri

Answer 16

lineri tip solutie=varnish- se folosesc la amalgam/desensibilizant dentinari/sisteme de adeziune

lineri suspensie=20-30 microni

lineri din ciment sau materiale cu rasini

Question 17

Bazele

Answer 17

se aplica in strat mai gros, au rezistenta mai crescuta si protejeaza pasiv

Pot fi:
CIS/ciment fosfat de zinc FOZ(cu precautie in cavitati profunde deoarece pot inactiva produsii de calciu)

Cimenturi policarboxilat de zinc PCZ

CIMR

Question 18

Materialele biologic active se pot clasifica dupa

Answer 18

priza= auto si fotopolimerizabile

Rezistenta mecanica=cele auto sunt mai slabe decat cele foto

Question 19

Materialele autopolimerizabile cu rezistenta scazuta 0,2-1mm grosime

Answer 19

Au capacitate redusa de sigilare a plagii dentinare,
 se dizolva usor,
 au efecte biologice crescute, 
au cost rezonabil 
 timp de priza convenabil

Question 20

Materiale autopolimerizabile cu rezistenta crescuta se aplica in straturi mai groase

Answer 20

Materiale pe baza de silicati de calciu,
au capacitate de sigilare mai buna,
nu se dizolva usor,
au efecte biologice comparabile si chiar mai bune,
cost crescut si timp de priza crescut

Question 21

Materialele fotopolimerizabile sunt variante modificate ale materialelor pe baza de hidroxid de calciu si silicati de calciu

Answer 21

Au rezistenta mecanica crescuta
capacitate buna de sigilare a plagii dentinare
EFECTE BIOLOGICE REDUSE

Question 22

Adeziunea CIS/CIMR este mai puternica la smalt decat la dentina iar conditionarea se realizeaza cu acid poliacrilica 10%

Answer 22

Dentinar are rolul principal de a curata detritusul dentinar remanent de pe suprafata dentinara fara a dizolva dopurile intratubulare, iar la nivelul smaltului are rol secundar de curatare.

Question 23

Daca materiall de durata ce urmeaza a fi aplicat este:
rasina compozita diacrilica
polisticla
ormocer
giomer
compomer
Structura dentara este pregatita in prealabil cu ajutorul unui sistem adeziv

Question 24

Sisteme adezive:

Answer 24

GEN IV-primer, adeziv, acid

GEN V-acid separat, primer+adeziv

GEN VI-adeziv separat, primer+acid

GEN VII-toate intr-un singur flacon

GEN VIII-contine nanoumplutura

Question 25

Sistemul adeziv de generatia IV

Answer 25

Acid demineralizant=acid ortofosforic 35-37%

Pe SMALT min 10-15s si max 15-30s
Pe DENTINA max 10-15s

Indeparteaza smear layerul dentinar+smear plugs+crearea de microretentii inter si peritubulara, dezvelind fibrele de colagen

Creaza microretentii la nivelul smaltului

Question 26

Sistem adeziv generatia IV Primerul se aplica timp de 10-15s pe ambele structuri

Answer 26

Primerul=monomer hidrofilic HEMA+SOLVENTI acetone, etanol, apa
Rol fundamental la nivel dentinar prin transformarea suprafetei hidrofile in suprafata HIDROFOBA

Apa rehidrateaza reteaua de colagen colabata dupa uscare
Alcoolul si acetona indeparteaza apa in exces
Combinatiile dintre cele de mai sus indeplinesc ambele functii.

Question 27

Sitemul adeziv generatia IV Adezivul se polimerizeaza 15-20s

Answer 27

Adezivul este o combinatie de monomeri, creeaza un strat uniform(preferabil cat mai gros) si lucios

Stratul gros de adeziv are rol important in sigilarea dentinara, absoarbe tensiunea cauzata de contractia de polimerizare, elasticitatea redusa a materialului de durata aplicat intr-o zona supusa deformarilor mecanice(ex. zona de colet)

Stratul dentinar rezultat prin intrepatrunderea tesutului dentinar cu primerul+adezivul=STRAT HIBRID

Question 28

Sisteme ETCH&RINSE

Answer 28

GEN IV si V in care acidul se aplica si apoi spala intr-un timp separat

Question 29

Sisteme ETCH&RINSE OFF

Answer 29

GEN VI si VII aplicarea stratului in care se afla acidul demineralizant nu este urmata de spalare

Aceste sisteme nu ofera o inchidere marginala foarte buna la nivelul smaltului

Question 30

Intr-o cavitate medie variantele de tratament sunt

Answer 30

clasica=liner pasiv/baza+sistem adeziv daca s-au folosit CIS/CIMR sau materiale pe baza de silicati de calciu

moderna=nu se aplica lineri ci direct sistemul adeziv

Question 31

Intr-o cavitate profunda variantele de tratament sunt:

Answer 31

Coafaj Indirect indiferent de aspectul dentinei juxtapulpare care asigura dezinfectarea plagii dentinare, sigilarea acesteia, stimularea neodentinogenezei, tratamentul medicamentos antiinflamator, protectia pulpei fata de agentii fizici sau chimici.

Coafaj indirect varianta clasica=liner activ si baza
Coafaj indirect varianta moderna=daca stratul de dentina este intre 0,5 si <2mm se aplica liner rezistent mecanic(CIMR), iar daca stratul de dentina este <0,5mm se aplica liner activ+liner rezistent mecanic(grosimea totala cu tot cu stratul remanent de dentina sa fie de 2mm)

Question 32

TEHNICI 
                    step-wise(2 sedinte de indepartare a dentinei necrotice)
                    indepartare selectiva(1 sedinta)

Answer 32

Tehnica step-wise in a doua sedinta(la 6-9 luni) se indeparteaza toate straturile de materiale aplicate initial, se indeparteaza din dentina necrotica reziduala apoi se aplica din nou material neodentinogenetic+strat nou de baza+obturatia coronara de durata

Question 33

In functie de consistenta materialelor de durata si grosimea permisa pentru 1 strat de material Tehnicile de aplicare pot fi:

Answer 33

stratificate a materialelor vascoase/fluide
Condensabile
bulk

Question 34

Tehnica stratificata cu aplicarea materialelor vascoase

Avantaje si dezavantaje

Answer 34

Avantaje= reducerea contractiei de polimerizare prin aplicarea straturilor de max 2mm si capacitatea de realizare a restaurarilor estetice

Dezavantaje=consum mare de timp, aparitia golurilor intre straturi si contaminarea straturilor

REGULA IMPORTANTA= in reducerea Factorului C, NU se vor uni 2 pereti opusi printr-un singur strat!!!

Question 35

Tehnicile de restaurare ale cavitatilor de clasa I din santuri si fosete sunt

Answer 35

Tehnica orizontala(cea mai nefavorabila pentru factorul C)
Tehnica verticala
Tehnica de refacere oblica
Tehnica de refacere cu straturi orizontale, succesive fiecare fiind impartit in 4 portii triunghiulare de catre 2 diagonale
Tehnica de restaurare cu idex ocluzal(stamp)
Tehnica re refacere anatomic stratificata(succesive cusp buidup technique)

Question 36

Tehnici de restaurare a cavitatilor proximale de pe dintii laterali

Answer 36

Refacere centripeta a cavitatilor proximale
Refacere anatomica a peretelui proximal prin aplicarea de straturi oblice
Bila de compozit prepolimerizat
Inserturi ceramice
Snow plow technique si Injection molded technique
(materiale fluide si vascoase care se aplica simultan)

La snow plow dupa fotopolimerizarea adezivului se aplica material fluid 0,5mm apoi peste se aplica pasta si ulterior se polimerizeaza
La injection molded se aplica pe rand cele 3 straturi si se polimerizeaza la final simultan

Question 37

Tehnici de restaurare a cavitatilor de clasa V

Answer 37

Cea mai utilizata este tehnica cu straturi oblice
Tehnica de refacere cu un strat initial
Refacere anatomic stratificata

Question 38

Factorii favorizanti ai unei inchideri marginale corecte sunt:

Answer 38

Margini de tesut dur sanatos, fara anfractuozitati
Realizarea unui bizou acolo se poate
Utilizarea unui sistem adeziv cu acid separat gen IV si V
Fluiditatea crescuta a materialului de restaurare de durata
Aplicarea, modelarea cu instrumente de mana cu capete active
Utilizarea tehnicii anatomice stratificate

Question 39

Obturatia unei preparatii medii/profunde cu evolutie supragingivala/juxtagingival se realizeaza cu lineri/bare+CIS/CIMR+material de obturatie de durata compozit=acopera in totalitate linerul/baza subiacenta se numeste SANDWICH INCHIS

Answer 39

Obturatia cu preparatie subgingivala se realizeaza din lineri/baze+CIS/CIMR+material de durata subgingival, iar supragingival material de durata aderent care acopera PARTIAL linerul/baza se numeste SANDWICH DESCHIS

Question 40

Brunisare=conformate la nivelul viitoarei arii de contact prin presare cu un instrument cu capul voluminos si rotunjit, fie direct pe suprafata proximala invecinata, fie inainte de aplicarea in gura pe un bloc de hartie

Answer 40

Matricea trebuie sa depaseasca in sens apical 1mm si ocluzal 1mm

Question 41

Materialele de ELECTIE utilizate in restaurarile subgingivale sunt: CIMR

Answer 41

Tehnica alternarii penelor cand exista afectarea ambelor fete proximale

Question 42

Restaurarile de clasa V necesita materiale elastice si mai putin rezistente+fizionomie crescuta daca se realizeaza la nivelul dintilor frontali de

electie sunt CIS si CIMR-in zona laterala unde fizionomia nu primeaza

Answer 42

Rolurile de baza ale matricilor=conformarea morfologice si functionala a materialului de restaurare, retentonarea materialului in cazul in care acesta e fluid

Pentru toate clasele de restaurare situatia in care stratul de compozit nu este acoperit de matrice acesta poate fi protejat cu ajutorul unui gel de glicerina transparent inainte de foto pentru a obtine un strat de compozit NEINHIBAT DE OXIGEN, cu proprietati intrinseci optime

Question 43

Lustruirea obturatiilor la abia 24h
Protectia stratului superficial de material de restaurare de durata

la compozit-sealant( optional) se improspateaza la 6 luni
la CIS-lac protector(obligatoriu)

Answer 43

Nu se aplica compozite pe baza de metacrilat peste silorani si invers