tesuturi dure dentare implicatii clinice Flashcards

1
Q

GROSIMEA SMALTULUI

A

2.5-3 mm la nivelul cuspizilor molarilor
2.3-2.5 mm la nivelul cuspizilor premolarilor
2 mm la nivelul marginii incizale
0.2 la nivellul coletului incisivilor laterali

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

COMPONENTA CHIMICA A SMALTULUI

A

94-98% volum substanta anorganica si 87-91% greutate
0,4% substanta organica 2% greutate
3,6-4% volum 1% apa 11% greutate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

STRUCTURA SMALTULUI

A

Unitatea structurala este Prisma de Smalt care are un diametru de 4-8 microni
Pe sectiune poate avea forma poligonala, rotunda, ovalara ,solz de peste, gaura de cheie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

CARACTERE FIZICE SMALT

A
Duritate 5-8 scala Mohs
Rezistenta
Izolator fizic chimic si electric foarte bun
Radioopacitate
Transluciditate
Vulnerabilitate la atac acid
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

STRIILE LUI HUNTER-SCHREGER la microscopul cu limina polarizata

A

benzi clare numite parazonii

benzi intunecate diazonii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Modificarile smaltului in raport cu varsta

A

Dupa terminarea amelogenezei smaltul nu prezinta remanieri tisulare, totusi pot sa apara modificari:

de origine traumatica
de natura carioasa
uzura dentara
modificarea permeabilitatii smaltului
modificarea culorii
cresterea concentratiei de fluor
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Caractere topografice ale Dentinei

A
3-7mm in dreptul suprafetei ocluzale la M si PM
3-5mm in dreptul marginii incizale
3-5mm la nivel radicular
3-4mm la nivel cervical colet dentar
1-3mm la nivelul apexului
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Caractere fizice ale Dentinei

A

Culoare alb-galbuie la DT si galben deschis la DP, odata cu varsta va fi galben intens
Semitransparenta
Duritatea 5 scala Mohs >decat osul dar mai < decat Smaltul
Conductibilitatea termica si electrica
Depresibilitate
Radioopacitate
Permeabilitate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Caractere chimice ale Dentinei

A

Componenta anorganica 67% 25% volum si 80% greutate
componenta organica 20%
apa 13%

Raport Ca/F 2/1 pana la 30 ani Ca= 28-34% F= 13-17% carbonati 3% Mg 1%

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Componenta organica Dentina

A

Colagenul dentinar contine de 100x mai multe proteine decat in Smalt si reprezinta 90% din matricea organica a dentinei
10% keratina dentinara implicata in controlul mineralizarii dentinei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Mantaua dentinara sau dentina periferica

A

Strat hipomineralizat depus de Odontoblastii nepolarizati,

NU PREZINTA CANALICULE DENTINARE SI PRELUNGIRI TOMES

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

DENTINA CIRCUMPULPARA SAU PRIMARA

A

Prezinta numerosi Tubuli dentinari cu traiect curb in S cu exceptia 1/3 apicale si coarnele pulpare
Raportul dintre canaliculele dentinare situate profund si cele situate la periferie este < 4/1

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

DENTINA PERICANALICULARA SAU PERITUBULARA

A

Este puternic mineralizata are o grosime 0,4-1,5 microni
are cantitate mica de colagen
cristalele de hidroxiapatita sunt mai fine si bogate in Mg si carbonati

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

DENTINA INTERCANALICULARA SAU INTERTUBULARA

A

Mai putin mineralizata

NU ESTE PREZENTA LA DINTII TINERI

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

DENTINA SECUNDARA- FUNCTIONALA

A

Este depusa de-a lungul vietii de catre Odontoblastii de clasa I in conditii fiziologice, are structura asemanatoare cu DENTINA PRIMARA.
SE ACCENTUEAZA DIRECTIA TUBULILOR DENTINARI
GRADUL DE MINERALIZARE ESTE INFERIOR DENTINEI PRIMARE
NUMARUL DE TUBULI ESTE MAI REDUS DECAT LA DENTINA PRIMARA

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

PREDENTINA

A

Banda ingusta euzinofila ce contine 97% colagen tip V

17
Q

CARACTERE FIZICE ALE CEMENTULUI

A

Duritate mai redusa <2,4 fata de smalt si < 1,4 fata de Dentina
Culoare galbui deschis
Mai putin Radioopac
Permeabilitate superioara celorlalte tesuturi
Mai putin rezistent la atac acid
Aspect mat din cauza lipsei de transluciditate

18
Q

Caracteristici Chimice ale Cementului

A

50-55% substanta organica 90% colagen tip I +5% colagen tip III
45-50% substanta anorganica + apa cristale aciculare de hidroxiapatita

Colagenul cementar contine cantitati ridicate de hidroprolina, glicina , prolina, alanina

19
Q

Cementul dupa BOSSHARDT

A

afibrilar+acelular
acelular+fibre extrinseci
celular+afibrilar+fibre intriseci
celular mixt stratificat

20
Q

Cementul

A

afibrilar=primar

21
Q

Functiile cementului

A

Substrat tisular necesar atasarii ligamentului parodontal
Mentine relatiile ocluzale si permite adaptarea functionala ocluzala
Protejeaza radacina dentara
Permite repararea pierderilor de substanta radiculara aparuta dupa traumatism
Se depune permanent pe suprafata radiculara

22
Q

Hipercementoza

A

Dintii mandubulari prezinta de 4,5x cementoza fata de cei maxilari

23
Q

TIPURI DE HIPERCEMENTOZA

A

Functionala
Infrasolicitarea functionala a dintelui
Fiziologica senila
Localizare la nivelul radacinilor=fuzionarea acestora
Periapicala=consecutiv proceselor cronice periapicale
Traumatica

24
Q

Complexul pulpo-dentinar

A

dentina=tesut mineralizat de origine mezenchimala

pulpa=tesut conjunctiv lax ce provine din papila mezenchimala

25
Q

ODONTOBLASTUL

A

Celula cea mai inalt diferentiata care incepand cu odontogeneza si continuand cu dentinogeneza=cel mai valoros element al pulpei dentare si dentinei;

26
Q

Reparatia pulpo-dentinara

A

celulele pulpei sunt mobile si mobilizabile, avand labilitate functionala;
pot fi inlocuiti si ODONTOBLASTII;
Fibroblastii si Pericitele pot deveni Odontoblaste

27
Q

Agresiuni pulpare majore

A
ATRITIA
ABRAZIUNEA
EROZIUNEA
CARIA DENTARA
TRAUMATISMELE

Tesutul pulpar viu va reactiona pentru mentinerea vitalitatii prin formarea de DENNTINA TERTIARA!!!

28
Q

DENTINA TERTIARA

A

Difera in functie de structura si de celulele care au intrat in alcatuirea ei.
DENTINA DE REACTIE SI REPARATIE

29
Q

DENTINA DE REACTIE

A

Apare la stimuli de intensitate MICA cum ar fi: atritia, atac carios superficial avand evolutie cronica

30
Q

Dupa localizarea depozitului de DENTINA DE REACTIE se deosebesc:

A

DENTINA SCLEROTICA

DENTINA DE REACTIE PERIPULPARA

31
Q

DENTINA DE REACTIE SCLEROTICA

A

Depunere de dentina pe peretii interni ai tubilor dentinari.(obliterare partiala sau totala)

Odontoblastii secreta factori de crestere TGF beta
Aceasta dentina este rezultatul procesului normal de formare a dentinei peritubulare si pe masura avansarii fenomenului, SCADE POROZITATEA si CRESTE DURITATEA= aspect TRANSLUCID

32
Q

DENTINA DE REACTIE PERIPULPARA

A

Apare la interfata dentina/pulpa si se exacerbeaza procesul de DENTINOGENEZA ca urmare a maririi depozitelor de PREDENTINA.
Este formata de Odontoblasti dar are FORMA NEREGULATA.
Este rezulatul accelerarii sintezei de colagen tip I si a FOSFATAZEI ALCALINE si ATP-azei la nivelul ODONTOBLASTILOR.
Aparitia dentinei de reactie este in stransa legatura cu profunzimei cavitatii.

33
Q

DENTINA DE REPARATIE

A

Apare atunci cand se face trecerea de la un proces carios cronic la unul acut=stimul puternic;
In cazul in care degradarea tesutului pulpar nu este completa acesta va reactiona prin formarea dentinei de REPARATIE.
PULPA NU TREBUIE SA AIBE REACTII INFLAMATORII SEVERE.