Seturile de Criterii si Axele prevazute pentru studii suplimentare Flashcards
Tulburare POSTCONTUZIONALA
CRITERII DE CERCETARE
A. Istoric de traumatism cranian care a cauzat o contuzie cerebrală semnificativă.Notă: Manifestările contuziei inciud pierderea cunoştinţei, amnezia post-traumatică, şi, mai puţin frecvent, debutul posttraurnatic a! crizelor epi-. lepti.ce. Metoda specifică de definire a acestui criteriu trebuie să fie stabilităde cercetări suplimentare.
B. Evidenţierea prin testare neuropsihoSogică sau evaluare cognitivă cantitativăa dificultăţii în atenţie {concentrare, comutarea focarului atenţiei, efectu-area .concomitentă a unor sarcini cognitive) sau memorie (învăţarea saureproducerea informaţiei)
.C. Trei (sau mai multe dintre următoarele survin ia scurt timp după traumatismşi durează cei puţin 3 luni:
(1) fatigabilitate rapidă;
(2) somn perturbat
;(3) cefalee;
(4) vertij sau ameţeală;
(5) iritabiiitate sau agresivitate la cea mai rnică provocare sau fără nici una
;(6) anxietate, depresie sau labilitate afectivă
(7)modificare de personalitate (de ex., inadecvate socială sau.sexuală)
;(8) apatie sau lipsă de spontaneitate.
‘D. Simptomele de la criteriile B şi C îşi au debutul după traumatismul craniansau reprezintă o înrăutăţire substanţială a simpîomelor preexistente.
E. Perturbarea cauzează o deteriorare semnificativă
Tulburare NEUROCOGNITIVA USOARA
Criterii de cercetare
A.
Prezenţa
a două (sau mai multe) dintre următoarele deteriorări în funcţio-narea cognitivă, durând de regulă o perioadă de ce! puţin două săptămâni(după cum relatează individul ori un informator credibil):
(1) deteriorarea memoriei, identificată printr-o capacitate redusa de a. învăţa sau de a evoca Informaţiile
;(2) perturbare în activitatea de execuţie (adică, în planificare, organizare,secvenţiere, abstractizare
;(3) perturbare în atenţie sau în viteza de procesare a informaţiei
;(4) deteriorare în capacităţile perceptual motorii
;(5) deteriorare în limbaj {de ex,, în comprehensiune, în găsirea cuvintelor).
B Din examenul somatic sau datele de laborator (inclusiv tehnicile neuroirnagis-tice) rezultă proba existenţei unei condiţii neuroîogice sau medicale generalecare este considerată a fi etiologic în reîaţie cu perturbarea cognitivă.
C. Din testarea neuropsihologică sau din evaiuarea cognitivă cuantificată.rezultă proba unei anomalii sau declin în performanţă
.D. Deficitele cognitive cauzează o detresă sau deteriorare-marcată în funcţio-narea socială,.profesională sau în alte domenii de funcţionare importante şireprezintă un declin de îa nivelul anterior de funcţionare.
E. Perturbarea cognitivă nu satisface criteriile pentru defiriurrv demenţă, tul-burarea amnestică şi nu este explicată mai bine de altă tulburare mentală(de ex., o tulburare în legătură cu o substanţă, tulburarea depresivă majoră).
Abstinenta de Cafeina
A. Uz zilnic prelungit de cafeina.
B. încetarea bruscă a uzului de cafeina sau reducerea cantităţii de cafeina utili-zate este urmată îndeaproape de cefaiee şi de unul (sau mai multe) dinurmătoarele simptome
:(1) fatigabilitate sau torpoare marcată;
(2) anxietate sau depresie marcată
;(3) greaţă sau vomă.
C. Simptomele de la criteriul B cauzează detresă sau deteriorare semnificativăclinic în funcţionarea socială, profesională sau în alte domenii importantede funcţionare.
D. Simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei condiţiimedicale generale (de ex. migrena, o maladie virală) şi nu sunt explicate maibine de altă tulburare mentală.
Tulburare Depresiva Psihotica a Schizofreniei
A. Sunt satisfăcute criteriile pentru un episod depresiv major.Nota: Episodul depresiv major trebuie să includă criteriul A; dispoziţia de-presivă. A nu se include simptome care sunt explicate mai bine ca efectesecundare ale unui medicament ori ca simptome negative de schizofrenie
.B. Episodul depresiv major este suprapus peste, şi survine numai în cursul fazeireziduale a schizofreniei.
C. Episodul depresiv major nu se datorează efectelor fiziologice directe ale uneisubstanţe ori ale unei condiţii medicale generale
Tulburarea Deteriorativa Simplă(Schizofrenia Simplă)
A. Dezvoltarea progresivă în decursul unei perioade de cel puţin un an aoricăruia dintre ceie ce urmează :(1) declin marcat în funcţionarea profesională sau şcolară apariţia graduaiăşi crescând în intensitate a simptomeior negative, cum ar fi aplatizareaafectivă, alogia şi avoiiţia
(2) raporturi interpersonale reduse, izolare sau retragere socială,
B. Criteriu! A pentru schizofrenie nu a fost satisfăcut niciodată
.C. Simptomele nu sunt explicate mai bine de tulburarea de personalitate schizo-tipaiă sau schizoidă, de o tulburare psihotică, tulburare afectivă, tulburareanxioasă, demenţă sau retardare mentală şi nu se datorează efectelor fizio-logice directe ale unei substanţe sau ale unei condiţii medicale generale
Tulburare Disforica Premenstruala
A. în cele mai multe cicluri menstruale din cursul anului trecut, cinci (sau maimulte) dintre următoarele simptome au fost prezente cea mai mare parte atimpului în cursul ultimei săptămâni a fazei luteale, au început să se remită în decurs de câteva zile după debutul fazei foliculare, şi au fost absente însăptămâna postmenstruală, cu cel puţin unul.dintre simptome fiind fie (1),(2), (3) sau (4):
(1) dispoziţie depresivă, sentimente de disperare sau idei de subestimare marcate;
(2) anxietate, tensiune, sentimentul de stat „ca pe ghimpi” sau „ca pe jeratic” marcate;
(3) labilitate afectivă marcată (de ex., a se simţi brusc tristă sau că îi dau lacri-mile ori sensibilitate crescută la rejecţie;
(4) mânie sau iritabiîitate marcată şi persistentă sau conflicte interpersonaleintense;
(5) scăderea interesului pentru activităţile uzuale (de ex., seryiciu, şcoală,amici, hobby-uri;
(6) senzaţia subiectivă de dificultate în concentrare;(7) letargie, fatigabilitate rapidă sau lipsă marcată de energie;
(8) modificare marcată a apetitului, mâncat excesiv sau dorinţa ardentă deanumite alimente
;(9) hipersomnie sau insomnie;
(10) senzaţia subiectivă că este depăşită sau că a scăpat situaţia de subcontrol;
(11) alte simptome somatice, cum ar fi durerea sau congestia sânilor, cefalee,durere articulară sau musculară, senzaţia de „balonare”, plus ponderal.Notă: La femeile menstruate, faza Iuţeală corespunde perioadei dintre ovula-ţie şi debutul menstruaţiei, iar faza foliculară începe cu menstruaţia. La femeilenonmenstruate, (de ex., la cele care au fost histerectomizate), orariul fazelorluteaiă şi foliculară poate necesita dozarea hormonilor reproductivi circulanţi).
B. Perturbarea interferează considerabil cu activităţile profesională, şcolarăsau socială şi relaţiile cu alţii (de ex., evitarea activităţilor sociale, scădereaproductivităţii şi eficienţei în muncă sau ia şcoală)
.C. Perturbarea nu este pur şi simplu o exacerbare a simptomelor altei tulburări,cum ar fi tulburarea depresivă majoră, panica, distimia sau o tulburare de per-sonalitate (deşi ea poate fi suprapusă peste oricare dintre aceste tulburări).
D. Criteriile A, B şi C trebuie să fie confirmate de evaluările zilnice ulterioaredin cursul a cei puţin două cicluri simptomatologice consecutive. (Diag-nosticul poate fi pus provizoriu înaintea acestei confirmări)
Criteriul B alternativ pentru Tulburarea DISTIMICA
B. Prezenţa, în timp ce este depresiv, a trei (sau mai muite) dintre următoarele:
(1) stimă de sine sau încredere în sine redusă sau sentimente de insuficienţă;
(2) sentimente de pesimism , disperare sau demoralizare
;(3) pierderea generalizată a interesului sau plăcerii;(4) retragere socială
;(5) fatigabilitate sau extenuare cronică;
(6) sentimente de*culpă, ruminaţii despre trecut
;(7) sentimente subiective de iritabilitate mânie excesivă;
(8) reducerea activităţii, eficienţei sau productivităţii;(9) dificultate în gândire, reflectată prin concentrare insuficientă, memoriedeficitară sau indecizie
Tulburare DEPRESIVA MINORA
A. O perturbare afectivă definită după cum urmează:
(1) ce! puţin două (dar mai puţin decât cinci) dintre următoarele simptomeau fost prezente în cursui aceleiaşi perioade de două săptămâni şireprezintă o modificare de la funcţionarea anterioară; cel puţin unu!dintre simptome este fie (a) sau (b):
(a) dispoziţie depresivă cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi,după cum este indicat fie de relatarea subiectului (trist), fie deobservaţia făcută de alţii (de ex,, este înlăcrimat). Notă: ia copii şiadolescenţi, dispoziţia poate fi iritabilă;
(b) diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproapetoate activităţile, cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi(după cum este indicat fie de relatarea subiectului, fie de observaţiiilefăcute de alţii)
(c) pierdere semnificativă în greutate când nu ţine dietă sau plus pon-deral (de ex., o modificare cu mai mult de 5% din greutatea corpului în decurs de o lună) ori scăderea sau creşterea apetitului aproape înfiecare zi. Notă: ia copii se ia în consideraţie incapacitatea de a lua îngreutate plusul aşteptat;
(d) insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi;(e) agitaţie sau.lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi (observabilăde către alţii şi nu simpla senzaţie de nelinişte sau de a fi mai lent);
(f) fatigabilitate sau lipsă de energie aproape în fiecare zi
(g)sentimente de devalorizare ori de culpă excesivă sau inadecvată (carepoate fi delirantă) aproape în fiecare zi ( nu simplul autoreproş sauculpă referitoare la faptul de a fi suferind);
(h) diminuarea capacităţii de a gândi sau de a se concentra sau indecizieaproape în fiecare zi (fie relatată de subiect ori observată de alţii);
(i) gânduri recurente de moarte (nu doar frica de a nu muri), ideaţiesuicidară recurentă fără
un
plan specific anume ori o tentativă desuicid sau un plan anume de a comite suicidul;
(2)sîmptome!e cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic înfuncţionarea socială, profesională sau în alte domenii de funcţionareimportante;
(3)simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale uneisubstanţe (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau unei condiţiimedicale generale (de ex., hipotiroidismul);
(4) simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu (adică, de reacţianormală la moartea unei fiinţe iubite.
B. Nu a existat niciodată un episod depresiv major (vezi pag. 356) şi nu suntsatisfăcute criteriile pentru tulburarea distimică
.C. Nu a existat niciodată un episod maniacal (vezi pag. 362), un episod mixt(vezi pag. 365) sau un episod hipomaniacai (vezi pag. 368) şi nu suntsatisfăcute criteriile pentru tulburarea cidotimică). Notă : această excluderenu se aplică dacă oricare dintre episoadele similare episoadelor maniacal,mixt sau hipomaniacai sunt induse de o substanţă sau de tratament
.D. Perturbarea afectivă nu survine exclusiv în cursul schizofreniei, tulburăriischizofreniforme, tulburării schizoafective, tulburării delirante sau tulbu-rării psihotice fără altă specificaţie
Tulburarea Depresivă Scurtă Recurentă
Criteriile de cercetare.pentruTulburarea Depresivă Scurtă Recurentă
A. Sunt satisfăcute criteriile pentru episodul depresiv major, cu excepţia duratei(vezi pag. 356)
.B. Perioadele depresive de la criteriu! A durează cel puţin 2 zile, dar mai puţinde 2 săptămâni.
C. Perioadele depresive survin cei puţin odată pe lună, timp de 12 luniconsecutiv şi nu sunt asociate cu ciclul menstrual.
D. Perioadele de depresie cauzează detresă sau deteriorare semnificativă clinic în funcţionarea socială, profesională sau în alte domenii de funcţionareimportante.
E. Simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe(de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condiţii medicalegenerale (de ex., hipotiroidism)
.F. Nu a existat niciodată un episod depresiv major (vezi pag. 356) şi nu satisfacecriteriile pentru tulburarea distimică.
G. Nu a existat niciodată un episod maniacal (vezi pag. 362), un episod mixt (vezipag. 365) sau un episod hipomaniacal (vezi pag. 368) şi nu sunt satisfăcutecriteriile pentru tulburarea cidotimică.
Notă: Această excludere nu se aplicădacă oricare dintre episoadele similare episoadelor maniacale, mixte sauhipornariiacaîe sunt induse de o substanţă sau de tratament
H. Perturbarea afectivă nu survine exclusiv în cursul schizofreniei, tulburăriischizofreniforme, tulburării schizoafective, tulburării delirante sau tulbu-rării psihotice fără altă specificaţie.
Tulburare Depresiv-Anxioasa Mixta
Â. Dispoziţie disforică recurentă sau persistentă durând ce! puţin 1 lună
.B. Dispoziţia disforică este acompaniată timp de ce! puţin 1 lună de patru (saumai multe) dintre următoarele simptome:
(1) dificultate în concentrare sau senzaţia de vid mental;
(2) perturbare de somn (dificultate în a adormi sau în a rămâne adormit, orisomn agitat, nesatisfăcător;
(3) fatigabilitate
sau energie scăzută
;(4)iritabilitate;
(5) aprehensiune;
(6) uşor de mişcat până ia lacrimi
;(7) hipervigiiitate;
(8) se aşteaptă la tot ce este mai rău;
(9) disperare (pesimism pervaziv în legătură cu viitorul;
(10) stimă de sine scăzută sau sentimente de inutilitate
.C. Simptomele cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în funcţio-narea socială, profesională sau în alte domenii de funcţionare importante
.D. Simptomele nu se datorează efecteior fiziologice directe ale unei substanţe(de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condiţii medicalegenerale
.E. Oricare dintre următoarele:
(1) nu au fost satisfăcute niciodată criteriile pentru tulburarea depresivă ma- joră, tulburarea
distimică,
panică sau anxietatea generalizată;
(2) actualmente nu sunt satisfăcute criteriile pentru oricare altă tulburareafectivă sau anxioasă (inclusiv o tulburare afectivă sau anxioasă, înremisiune parţială);
(3) simptomele nu sunt explicate mai bine de oricare altă tulburare mentala
Tulburarea Factice prin procura(proxy)
Criteriile de cercetare pentru Tuibyrarea Factice prin Procură
A. Producerea intenţionată sau simularea de sernne sau simptome somatice• sau psihologice la o altă persoană care se află sub îngrijirea individului.
B. Motivul comportamentului făptuitorului este aceia de asumare a rolului depacient prin procură
.C. Incitaţiile externe pentru comportament (cum ar fi avantajul economic) suntabsente. -
D. Comportamentul nu este explicat mai bine de altă tulburare mentală
Transa Disociativa
A. Fie (1) sau (2):
(1) transă, adică, alterare temporară marcată în starea de conştientă saupierderea sentimentului uzual de identitate personală fără înlocuirea cuo identitate alternativă, asociată cu cel puţin unul dintre următoarele;
(a) îngustarea conştiinţei ambianţei imediate sau focalizarea selectivă şiextrem de îngustă pe stimulii ambientali
;(b) mişcări sau comportamente stereotipe experientate ca fiind maipresus de controlul propriu;
(2) transă cu posesiune, o alterare unică sau episodică a stării de conştientăcaracterizată prin înlocuirea sentimentului uzuai de identitate personalăprintr-o nouă identitate. Aceasta este atribuită influenţei unui spirit,puteri, zeităţi sau altei persoane, după cum este ilustrat de unul sauambele dintre următoarele
(a) mişcări sau comportamente determinate cultura! şi stereotîpe .caresunt experientate ca fiind controlate de agentul posedant;
(b) amnezie completă sau parţială pentru eveniment.
B. Transa sau starea de transă cu posesiune nu este acceptată ca parte normalăa practicii religioase sau culturale colective
.C. Transa sau starea de transă cu posesiune cauzează o detresă sau deterioraresemnificativă clinic în funcţionarea socială, profesională sau în alte arii defuncţionare importante,
D. Transa sau starea de transă cu posesiune nu survine exclusiv în cursul uneitulburări psihotice (inclusiv tulburarea afectivă cu simptome psihotice şitulburarea psittotică scurtă) sau tulburarea de identitate disociativă şi nu sedatorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe sau condiţiimedicale generale
Tulburarea Mancatul Compulsiv
A. Episoade recurente de mâncat compulsiv. Un episod de mâncat compulsiv secaracterizează prin ambele care urmează:
(1) mâncatul, într-o anumită perioadă de timp (de ex., în decursul uneiperioade de 2 ore), a unei cantităţi de alimente care este definită ca fiindmai mare decât cea pe care cei mai mulţi oameni ar mânca-o într-operioadă de timp şi în circumstanţe similare;
(2) sentimentul de lipsă de control asupra mâncatului în cursul episodului(de ex., sentimentul că persoana respectivă nu poate stopa mâncatul saucontrola ce şi cât’de mult mănâncă).
B. Episoadele de mâncat compulsiv sunt asociate cu trei (sau mai multe) dintreurmătoarele
:(1) mănâncă mult mai repede decât în mod norma!;(2) mănâncă până de’simte inconfortabil de plin
;(3) mănâncă mari cantităţi de alimente, chiar când nu-i este fizic foame;
(4) mănâncă singur pentru că se simte jenat de cât de mult mănâncă
;(5) se simte dezgustat de sine, depresiv sau foarte culpabil după mâncatulcompulsiv.
C. Este prezentă o detresă marcată în legătură cu mâncatul compulsiv.
D. Mâncatul compulsiv survine, în medie, în cel puţin 2 zile pe săptămână, timpde 6 luni.Notă: Metoda de determinare a frecvenţei diferă de cea utilizată pentrubulimia nervoasă; cercetarea viitoare trebuie să precizeze dacă metodapreferată de stabiiire a pragului de frecvenţă o constituie calculareanumărului de zile în care survine mâncatul compulsiv sau calculareanumărului de episoade de mâncat compulsiv
E, Mâncatul compulsiv nu este asociat cu uzul regulat de comportamentecompensatorii inadecvate (de ex., purgare, post, exerciţii excesive) şi nusurvine exclusiv în cursul anorexie! nervoase sau ai bulimiei nervoase
Tulburare de Personalitate Depresiva
A. Un pattern pervasiv de cogniţii şi comportamente depresive începând precoce în perioada adulta şi prezent într-o varietate de contexte, după cum esteindicat de cinci (sau mai multe) dintre următoarele
(1.) dispoziţia habituala este dominată de tristeţe, disperare, dezgust, dezo-lare, nefericire;
(2) ideea de sine se centrează pe convingerile de insuficienţă, inutilitate şistimă de sine scăzută;
(3) este critic, acuzator şi depreciativ faţă de sine;(4) este ruminativ şi dispus Ia aprehensiune;
(5) este negativist, critic şi intransigent faţă de alţii;(6) este pesimist;
(7) este înclinat spre sentimente de culpă sau remuşcare
B. Nu survine exclusiv în cursul episoadelor depresive majore şi nu este expli-cată mai bine de tulburarea distimică
Tulburarea de Personalitate Pasîv-Agresivă
Tulburarea de Personalitate Negativistă
Criteriile de cercetare pentru
Tulburarea de Personalitate Pasiv Agresivă
A. Un pattern pervasiv de atitudini negativiste şi de rezistenţă pasivă la cererile
de performanţă adecvată, începând precoce în perioada adultă si prezent
într-o varietate de contexte, după cum este indicat de patru (sau mai multe)
dintre următoarele:
se opune pasiv îndeplinirii sarcinilor sociale şi profesionale de rutină;
se plânge că nu este înţeles şi apreciat de alţii;
este sumbru şi certăreţ;
critică şi dispreţuieşte fără motiv autoritatea;
îşi exprimă invidia şi resentimentele faţă de cei evident mai prosperi;
îşi exprimă în mod exagerat şi persistent acuzele de neşansă personală;
alternează între sfidare ostilă şi penitenţă.
B. Nu survine exclusiv în cursul episoadelor depresive majore şi nu este expli
cată mai bine de tulburarea distimică.
