raspunderea delictuala civila pt fapta proprie Flashcards
Conditii:
comiterea faptei ilicite
prejudiciul cauzat
legatura de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita
vinovatia
Fapta ilicita
Fapta ilicita poate fi definita ca fiind conduita unui subiect de drept care, prin incalcarea dreptului obiectiv si a obiceiurilor locului, aduce atingere drepturilor si intereselor legitime ale altor subiecte de drept.
Fapta ilicita poate consta
Fapta ilicita poate consta fie intr-o actiune, fie intr-o inactiune.
Participatia la savarsirea unei fapte ilicite
Participatia la savarsirea unei fapte ilicite – art. 1369 “raspunderea altor persoane” => acela care l-a indemnat pe altul sa comita o fapta ilicita, l-a ajutat sau a ascuns rezultatul unei astfel de fapte, raspunde impreuna cu autorul faptei ilicite.
Daca nu se poate stabili in ce masura a participat fiecare dintre subiectele de drept la savarsirea faptei ilicite, acestia vor raspunde solidar.
Cauze care inlatura caracterul ilicit al faptei:
legitima aparare – art. 1360 NCC; nu va fi obligat la despagubiri cel care a savarsit fapta in legitima aparare; daca, totusi, se depasesc limitele legitimei aparari, autorul faptei va fi obligat, dar nu prin raspunderea delictuala, ci cu titlu de reparatie, prin plata a unei indemnizatii pentru a repara prejudiciul cauzat
starea de necesitate – art. 1361 NCC; in cazul starii de necesitate va fi inlaturata raspunderea civila delictuala, insa prejudiciul cauzat va fi reparat prin imbogatirea fara justa cauza; art. 624 NCC
divulgarea secretului profesional – art. 1363 NCC; daca se divulga un secret profesional in scopul de a proteja alte subiecte de drept de efecte grave care priveau sanatatea sau siguranta publica, chiar daca in acest fel se cauzeaza un prejudiciu titularului acelui secret profesional, cel care a divulgat secretul profesional nu va raspunde
fapta savarsita in timpul unei activitati prevazute de lege – art. 1364 NCC; de exemplu, in timpul unei perchezitii, in limitele rezonabile in care trebuie sa se desfasoare o astfel de activitate
exercitarea unui drept – art. 1353 NCC; exceptia in cazul abuzului de drept; art. 15 “abuzul de drept” niciun drept nu poate fi exercitat in scopul producerii unui prejudiciu
consimtamantul victimei – art. 1355 NCC; exemplul cu activitatile sportive
Prejudiciul
Prejudiciul este efectul negativ suferit de un subiect de drept ca urmare a faptei ilicite savarsite de un alt subiect de drept.
Prejudiciul consta in
Prejudiciul consta in lezarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim al altei persoane.
Prejudiciul poate sa fie
Prejudiciul poate sa fie material sau moral, nepatrimonial.
De asemenea, tot din art. 1391 reiese
De asemenea, tot din art. 1391 reiese ca instanta poate stabili acordarea de despagubiri ascendentilor, descendentilor, altor rude despagubiri pentru incercarea, suferinta cauzata prin moartea victimei.
Dreptul victimei de a ceda dreptul la reparatie
Dreptul victimei de a ceda dreptul la reparatie nu poate fi exercitat decat daca dreptul la despagubire a fost stabilit prin hotarare judecatoreasca sau printr-o tranzactie.
Dreptul la despagubiri pt mostenitori
Dreptul la despagubiri nu trece la mostenitori, dar mostenitorii pot continua actiunea inceputa de autorul lor.
Conditii de acordare a despagubirilor:
prejudiciul sa fie cert, neindoielnic, actual
pot fi acordate despagubiri si pentru prejudicii viitoare, in masura in care aparitia lor este neindoielnica
prejudiciul sa nu fi fost deja reparat
prejudiciul sa fie cert, neindoielnic, actual
prejudiciul sa fie cert, neindoielnic, actual (distinctie prejudiciu cert vs prejudiciu eventual: pana la 18 ani, prejudiciul este cert, de la 18 la 26 de ani, daca copilul al carui parinte a decedat isi continua studiile superioare sau nu, este un prejudiciu eventual)
prejudiciul sa nu fi fost deja reparat
prejudiciul sa nu fi fost deja reparat (autorul unui prejudiciu poate fi obligat doar pentru diferenta dintre salariu si asigurare sau diferenta dintre salariu si pensie – art. 1393 NCC; asigurarile de persoane nu sunt o forma de asigurari pentru repararea eventualelor prejudicii, ci o forma de economisire, de aceea ele se cumuleaza cu prejudiciul; daca prejudiciul este reparat de un tert, trebuie cercetata intentia tertului)
prejudiciul poate fi reparat de o alta persoana decat autorul faptei ilicite, de catre o societate de asigurari sau de catre asigurarile sociale:
atunci cand o persoana este lezata printr-un fapt ilicit si isi pierde capacitatea de munca, despagubirile trebuie sa tina cont de pensie sau de ajutor social; prejudiciul trebuie sa repare diferenta pecuniara dintre ajutorul social si salariu sau dintre pensie si salariu, conform art. 1393; instanta nu il poate obliga pe autorul faptei ilicite decat la o despagubire provizorie daca nu a fost efectiv acordat ajutorul sau pensia
sistemul de asigurari sociale mai poate sa ii repare acestuia prejudiciul; prejudiciul e acoperit de asigurare, autorul nu mai trebuie sa plateasca nimic, doar daca se demonstreaza ca nu a fost acoperit prejudiciul prin asigurare se pot cere despagubiri, asta in cazul asigurarii bunurilor; pentru ipoteza asigurarilor asupra persoanei, indemnizatia primita de la asigurator este integrala, iar cel care a cauzat prejudiciul va plati integral indemnizatia
prejudiciul poate fi reparat de un tert; in acseste cazuri, instanta trebuie sa se uite la intentia tertului, daca intentia este de a repara prejudiciul, atunci autorul faptei ilicite nu va mai trebui sa plateasca; daca plata e facuta cu titlu de donatie (doar cu intentia de a gratifica persoana prejudiciata, nu pentru a repara prejudiciul), atunci autorul va putea fi obligat la repararea prejudiciului
Principiile repararii prejudiciilor:
dreptul la reparatie se naste chiar din ziua cauzarii prejudiciului, art. 1381
principiul solidaritatii => atunci cand sunt mai multi participanti la savarsirea faptei ilicite, acestia raspund solidar, conform art. 1382; obligatia de despagubire se imparte intre participanti, in functie de gradul de participare si de intentie, art. 1383
principiul repararii integrale a prejudiciului, art. 1385; poate fi reparat si prejudiciul viitor, dar sigur/posibil (ex: pierderea unei sanse)
principiul repararii in natura, art. 1386
Codul civil a reglementat, pe de o parte, faptul ca victima poate sa nu doreasca repararea in natura (din cauza contactelor dintre victima si faptuitor) sau se poate ca repararea in natura sa nu fie posibila.
In aceste cazuri, repararea se face prin echivalent.
Exista o serie de reguli speciale in materia repararii prejudiciului in natura
Exista o serie de reguli speciale in materia repararii prejudiciului in natura (art. 1387, 1388, 1389). In art. 1389 trebuie sa avem in vedere dreptul minorului. In masura in care persoana care ii acorda intretinere sau in masura in care chiar minorul este cel prejudiciat, trebuie sa tinem cont ca despagubirea poate sa fie acordata pana la varsta de 18 ani sau, daca continua studiile, pana la max. 26 de ani.
Daca e vorba de decesul victimei, in aceasta ipoteza, autorul faptei ilicite nu va fi obligat la intretinerea minorului (la pensia de intretinere),
Daca e vorba de decesul victimei, in aceasta ipoteza, autorul faptei ilicite nu va fi obligat la intretinerea minorului (la pensia de intretinere), ci va fi obligat la despagubiri care vor trebui evaluate in mod concret tinand cont de modul in care se acorda intretinere minorului.
Termenul de prescriptie pentru dreptul de a cere despagubiri
Termenul de prescriptie pentru dreptul de a cere despagubiri este de 3 ani de zile, incepe sa curga, potrivit art. 2528, atunci cand victima prejudiciului a cunoscut sau trebuia sa cunoasca pe autorul faptei ilicite si paguba, insa avem doua prevederi speciale. Pe de o parte, art. 1394 reglementeaza prorogarea termenului de prescriptie, atunci cand o fapta ilicita a cauzat un prejudiciu civil, savarsit printr-o fapta penala, se aplica prescriptia penala. Pe de alta parte, art. 1395 reglementeaza faptul ca prescriptia se suspenda pe parcursul procesului penal.
Legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu
Fapta ilicita trebuie sa fi determinat cu necesitate producerea prejudiciului => consecinta directa si necesara. Raportul de cauzalitate rezulta ex re.
Teorii care stabilesc raportul de cauzalitate:
teoria echivalentei conditiilor sau teoria conditiei sine qua non
teoria cauzei proxime, ultima cauza a determinat procesul
teoria cauzei necesare, trebuie stabilita conditia care in mod necesar a cauzat rezultatul
teoria indivizibilitatii cauzale spune ca niciunul dintre elemente, singure, nu au produs rezultatul prejudiciant, insa, impreuna, interactionand, au dus la prejudiciu
Pot aparea situatii in care raportul de cauzalitate nu exista intre fapta autorului si rezultatul prejudiciabil.
Intre fapta autorului si rezultatul prejudiciabil se interpun elemente straine, cum ar fi forta majora, cazul fortuit sau fapta unui tert. Intr-o asemenea ipoteza, in care raportul de cauzalitate este intrerupt de o cauza straina care determina ea insasi prejudiciul, se rupe lantul cauzal dintre fapta autorului si rezultatul prejudiciabil si se inlatura raspunderea civila delictuala.
Doctrina a spus ca această cauza straina
Doctrina a spus ca această cauza straina inlatura vinovatia, insa s-a considerat ca legatura de cauzalitate este inlaturata, nu vinovatia, art. 1351, art. 1352. Aceasta abordare este demonstrata de art. 1371, vinovatia comuna sau pluralitatea de cauze. Este posibil ca, in concret, victima sa fi contribuit si ea la producerea prejudiciului, contributia autorului se reduce in mod corespunzator. Alin. (2) al articolului spune ca pe drumul cauzal mai poate interveni si o forta majora, in acest caz autorul faptei nu va raspunde, in acest caz forta majora inlatura raportul de cauzalitate.
