contractul ca izvor de obligatii

Question 1

Efectele contractelor

Answer 1

Potrivit conceptiei traditionaliste, efectele contractului constau in nasterea, modificarea sau stingerea de drepturi si obligatii civile.

Question 2

Efectele contractului nu se confunda cu efectele obligatiilor,

Answer 2

Efectele contractului nu se confunda cu efectele obligatiilor, acestea constau in dreptul creditorului de a urmari si de a obtine de la debitor executarea intocmai a obligatiei, precum si dreptul de a obtine despagubiri sau alte remedii contractuale in caz de neexecutare.

Question 3

Efectele contractelor se clasifica in:

Answer 3

efecte generale: obligativitate, relativitate, opozabilitate

efecte speciale ale contractelor sinalagmatice: exceptia de neexecutare, rezolutiunea, riscul contractului

Question 4

Principiul fortei obligatorii/Obligativitatea

Answer 4

Contractul are putere de lege intre partile care l-au incheiat!

Question 5

ce cond trebuie indeplinita pr principiul fortei obligatorii

Answer 5

Art. 1270 reia formularea din art. 969 de pe vechiul Cod civil, si pune semnul egalitatii intre forta contractului si forta legii, insa, pentru a se produce efectul obligatoriu al contractului trebuie indeplinita cerinta incheierii valabile a contractului.

Question 6

Fundamentul contractului

Answer 6

Fundamentul contractului si al teoriei generale a contractului se regaseste, in opinia majoritatii doctrinei, in autonomia de vointa, impreuna cu imperativul moral al respectarii cuvantului dat, si, ca noi teze, utilitatea si justitia contractuala, solidaritatea, considerente de ordin economic-social, si acestea tind sa fundamenteze si teoria contractului, si principiul obligativitatii contractului. Aceste noi teze au aparut din necesitatea de a stabili domeniul de aplicare, intinderea principiului fortei obligatorii, ele reprezentand totodata si o atenuare a caracterului absolut, intangibil al obligativitatii contractului.

Question 7

Alin. (2) al art. 1270 mentioneaza, in prima teza regula simetriei in materia contractului,

Answer 7

Alin. (2) al art. 1270 mentioneaza, in prima teza regula simetriei in materia contractului, in sensul ca un contract se modifica, respectiv se stinge prin acelasi mod prin care s-a format, adica prin acordul partilor, principiul irevocabilitatii fiind o consecinta a principiului fortei obligatorii, desi unii autori il considera principiu separat. Cea de-a doua teza a articolului introduce ideea de exceptie de la principiul fortei obligatorii (cauzele autorizate de lege), fiind astfel o exceptie de la obligativitate, anume situatiile in care un contract produce alte efecte decat cele prevazute si mentionate expres de catre parti.

Question 8

Exceptii de la principiul fortei obligatorii:

Answer 8

Incetarea unor contracte inainte de termenul fixat, prin moartea unei parti sau din cauza disparitiei obiectului material al contractului
Prelungirea efectelor unor contracte de inchiriere, in temeiul legii, in scopul de a proteja chiriasii
Suspendarea sau incetarea efectelor unui contract dintr-un caz de forta majora
Denuntarea unilaterala in cazul contractelor incheiate pe durata nedeterminata (art. 1277); denuntarea unilaterala poate fi conventionala in cazul contractelor incheiate pe durata determinata
Impreviziunea (art. 1271)

Question 9

, Curtea Constitutionala s-a pronuntat, prin Decizia nr. 623/2016, conditionând constitutionalitatea Legii nr. 77/2016

Answer 9

Curtea Constitutionala s-a pronuntat, prin Decizia nr. 623/2016, conditionând constitutionalitatea Legii nr. 77/2016 de indeplinirea cerintelor impreviziunii conform vechiului Cod civil. In opinia Curtii, Legea nr. 77/2016 constituie un efect special al impreviziunii, considerand ca, pe vechea reglementare, impreviziunea era reglementata in mod indirect, in cadrul art. 970, fiind o exceptie aparenta de la principiul autonomiei de vointa. Prin comparatie, pe noul Cod civil, impreviziunea este o exceptie veritabila de la principiul fortei obligatorii a contractului.

Question 10

Impreviziunea:

Answer 10

Impreviziunea are ca fundament alin. (2) art. 1271, precizat in mod indirect, prin reducerea la un rationament ad absurdum, legiuitorul aratand consecinta de neacceptat pe care ar putea sa o aiba pentru debitor executarea obligatiilor excesiv de oneroase, fiind „vadit injust” pentru el. Vadita injustete, in corelatie cu echitatea, este fundamentul logico-juridic pentru impreviziune. Impreviziunea este reglementata in art. 1271, alin. (2) și (3) pentru cazurile in care executarea obligatiei este excesiv de oneroasa, in alin. (1) se reitereaza principiul fortei obligatorii pentru situatia in care obligatia este mai oneroasa. Trebuie stabilit de la caz la caz daca executarea este doar mai oneroasa sau a devenit excesiv de oneroasa.

Question 11

Conditiile impreviziunii:

Answer 11

Onerozitate excesiva
Imprevizibilitatea sau schimbarea exceptionala a imprejurarilor imprevizibile
Posterioritatea, schimbarea situatiei intervine dupa incheierea contractului
Neasumarea riscului care a intervenit sau considerarea, in mod rezonabil, a neasumarii riscului
Obligatia de negociere a contractului intr-un termen rezonabil de la data intervenirii situatiei imprevizibile si cu buna-credinta, care incumba partii afectate de impreviziune

Question 12

Onerozitate excesiva

Answer 12

A intervenit o executare excesiv de oneroasa, care are caracter bilateral. Astfel, ea reprezinta, prin raportare la obligatia debitorului, o crestere substantiala a costurilor in executare, insa, prin raportare la prestatia pe care trebuia s-o primeasca creditorul, reprezinta scaderea considerabila a valorii prestatiei, cu consecinta pierderii interesului in mentinerea contractului ca atare. Legiuitorul nu ofera un criteriu de masurare a onerozitatii excesive, singurul indiciu fiind „vadita injustete” in obligarea debitorului la executarea unor obligatii devenite excesiv de oneroase. Instantele vor trebui sa aplice, in diferite domenii, grupuri de contracte, anumite criterii, procente care vor indica onerozitatea excesiva.

Question 13

Astfel, alte modalitati, criterii de determinare a onerozitatii excesive, sunt:

Answer 13

ruina debitorului => obligatia devine excesiv de oneroasa daca l-ar ruina pe debitor in executarea ei; acest criteriu nu s-a bucurat de recunoastere printre teoreticieni si practicieni, fiind considerat un criteriu subiectiv si oarecum excesiv; acest criteriu este insa preferat de Curtea Constitutionala, care, in aplicarea impreviziunii, face diferenta, pe de o parte, intre debitorii care nu vor sa plateasca ratele, dezvoltatori imobiliari persoane fizice, care sunt de rea-credinta care nu beneficiaza de impreviziune, si, pe de alta parte, debitorii care nu pot sa execute obligatia, ruinandu-se daca ar executa, fata de care trebuie aplicata impreviziunea, daca se indeplinesc conditiile
un procent de 50% de crestere a costurilor executarii obligatiilor sau de scadere a prestatiei care trebuie obtinuta; procentul este mentionat in comentariul oficial al proiectului european de drept al contractelor; in dreptul francez s-a propus si un procent de 30%; acestea se vor aplica, probabil, de catre instanta, spre exemplu 30% la un contract de credit si 50% la un contract de antrepriza

Question 14

Imprevizibilitatea sau schimbarea exceptionala a imprejurarilor imprevizibile

Answer 14

Legiuitorul nu precizeaza natura schimbarii imprejurarilor. Astfel, orice situatie, indiferent de natura sa, poate fi retinuta ca o cauza a schimbarii imprejurarilor. Retinute ca exemple din practica sunt razboiul, greva, o schimbare legislativa, cutremurul. Aici conteaza natura efectului produs de respectiva situatie, nu situatia in sine.

Question 15

Situatia exceptionala este

Answer 15

Situatia exceptionala este o situatie obiectiva, general valabila, nu o situatie relativa sau concreta la debitorul in cauza, cum boala sau somajul acestuia. In determinarea caracterului imprevizibil al schimbarii situatiilor, legiuitorul a fixat criteriul rezonabilitatii, spunand ca situatia este imprevizibila, in mod rezonabil, la data incheierii contractului.

Question 16

Posterioritatea, schimbarea situatiei intervine dupa incheierea contractului

Answer 16

Sub acest aspect impreviziunea se deosebeste de leziune, care este o situatie preexistenta contractului, cea dintai fiind numita si o leziune a posteriori. Tot sub aspect temporal, este important ca partea afectata de impreviziune sa invoce impreviziunea si sa o notifice celeilalte parti la un moment anterior scadentei obligatiei. Ulterior scadentei obligatiei, daca nu intervine vreo cauza justificata de neexecutare a obligatiilor, se activeaza prezumtia relativa a culpei debitorului si se antreneaza raspunderea lui contractuala. Impreviziunea nu este o cauza justificata de neexecutare a obligatiilor, aceasta sunt reglementate în art. 1555 – 1557, asadar ea trebuie sa fie invocata pana la scadenta.

Question 17

Neasumarea riscului care a intervenit sau considerarea, in mod rezonabil, a neasumarii riscului

Answer 17

Riscul intr-o situatie de impreviziune sa nu se incadreze in materia riscurilor care sunt asumate expres de debitor sau in materia riscurilor care sunt considerate in mod rezonabil a fi asumate de catre acesta.

Question 18

Obligatia de negociere a contractului intr-un termen rezonabil de la data intervenirii situatiei imprevizibile si cu buna-credinta, care incumba partii afectate de impreviziune

Answer 18

Partea afectata, chiar daca ar fi interesata, nu poate propune desfiintarea contractului celeilalte parti, deoarece la desfiintare se poate ajunge numai prin interventia instantei de judecata. Pentru a se adresa instantei, trebuie indpelinite conditiile de fond de la punctele 1 – 4, precum si conditia formala a respectarii obligatiei de negociere, in cazul unui esec in negocieri.

Question 19

Efectele impreviziunii, pronuntate de instanta:

Answer 19

adaptarea contractului, care se aplica cu precadere, pentru a salva raportul juridic dedus judecatii
incetarea contractului

Question 20

Art. 1271 nu este o norma de ordine publica, contine norme supletive

Answer 20

Art. 1271 nu este o norma de ordine publica, contine norme supletive, partile putand deroga, fie agravand situatia debitorului, care isi asuma riscul de a executa chiar si in caz de onerozitate excesiva, fie pot conveni clauze de renegociere a pretului contractului, caz in care nu se mai aplica impreviziunea, ci se aplica principiul libertatii contractuale.

Question 21

Principiul relativitatii contractelor

Answer 21

Contractul produce efecte doar intre parti!

Question 22

Parti:

principiul rel contractelor

Answer 22

Subiectele care au incheiat contractul, direct sau prin reprezentant
Nu numai subiectele care au incheiat contractul, ci si subiectele care au intervenit ulterior in contract, dandu-si acordul la producerea efectelor juridice ale respectivului contract si fata de ele

Question 23

ce sunt avanzi-cauza

Answer 23

Avanzii-cauza reprezinta o notiune intermediara intre parti si terti, fiind o categorie de subiecte de drept controversata in doctrina, termenul provenind de la latinescul habentes causam. Aceatia dobandesc drepturi si obligatii dintr-un contract la incheierea caruia nu au participat.
Traditional, erau considerati avanzi-cauza succesorii universali sau cu titlu universal, succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari

Question 24

Succesorii universali si cu titlu universal

Answer 24

Acestia pot fi mostenitori legali, ori legatari, pot aparea si in urma reorganizarii persoanei juridice, intre ei nu exista o diferenta calitatitiva, ci doar cantitativa.
Dobandesc drepturi si obligatii fie integral, fie partial, proportional cu participarea lor la transmisiunea patrimoniala.
Primesc toate drepturile si obligatiile autorilor lor, cu exceptia celor intuitu personae si a celor pe care partile au convenit sa nu le transmita.
In momentul nasterii contractului ei sunt terti, dupa moartea autorului lor, ei devin parti la contract.

Question 25

Succesorii cu titlu particular

Answer 25

Sunt acele persoane care dobandesc, de regula, drepturi si obligatii cu titlu de exceptie, privite in mod de sine statator si nu ca parte a unui patrimoniu. Aceste drepturi si obligatii sunt izvorate dintr-un contract anterior la care acestia nu au participat (dobanditorul unui bun imobil ce formeaza obiectul unui contract de locatiune, art. 1811, sau al unui bun imobil in legatura cu care s-a incheiat o servitute conventionala).

Question 26

succesori cu titlu particular de ce este avand cauza

Answer 26

Succesorul cu titlu particular este avand-cauza pentru ca pot dobandi drepturi (servitute) sau obligatii (locațiune), din contracte la care el nu a fost parte. Transmiterea catre succesorii cu titlu particular a drepturilor si a obligatiilor este conditionata de un dublu aspect: in primul rand de existenta unei stranse legaturi intre drepturile si obligatiile transmise si contractul incheiat anterior de autor (sau bunul care face obiectul contractului). In lipsa unei legaturi, succesorul cu titlu particular este un tert fata de contractele incheiate anterior de autorul sau. In al doilea rand, transmiterea mai este conditionata de indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara si de anterioritatea contractului dintre autor si tert, consacrata prin data certa a inscrisului.

Question 27

Creditorii chirografari

Answer 27

Creditorii chirografari sunt mentionati in art. 2324 si sunt creditori fara garantii, se bucura de un gaj general asupra patrimoniul debitorului, nu au un drept real. Exceptii de la principiul relativitatii: Exceptiile veritabile de la principiul relativitatii sunt acele situatii in care un tert dobandeste drepturi si obligatii in temeiul unui act juridic la care nu a fost parte, adica din manifestarea de vointa a altor persoane. Exceptiile aparente de la relativitate sunt acele situatii in care tertii dobândesc drepturi sau obligatii dintr-un contract la care nu au participat, dar care, in mod concret, presupune manifestarea de vointa a tertului in sensul acceptarii dreptului si a obligatiei sau presupun ca drepturile si obligatiile sunt dobandite prin efectul legii, prin prevedere expresa a legii.

Question 28

Promisiunea faptei altuia

Answer 28

Reglementata in art. 1283, este un mecanism prin care debitorul promite propria fapta a sa, adica de a-l convinge pe un tert sa contracteze cu creditorul sau si nu promite fapta tertului, tert care va contracta doar daca isi exprima consimtamantul sau de a se angaja, printr-un contract cu beneficiarul promisiunii. Aceasta poate exista sub forma unei conventii principale sau accesorii, pe langa un contract principal. Debitorul promisiunii, promitentul, are o obligatie pozitiva, de rezultat, de a face si care, in caz de neexecutare va naste dreptul beneficiarului de a i se repara prejudiciul. De asemenea, promitentul isi poate asuma si calitatea de fideiusor, caz in care garanteaza executarea contractului incheiat de tert si creditorul sau. Promisiunea faptei altuia reprezinta doar o exceptie aparenta de la relativitate.

Question 29

Stipulatia pentru altul

Answer 29

Reglementata in art. 1284, conform caruia oricine poate stipula in numele sau, insa in beneficiul unui tert. Stipulatia pentru altul reprezinta conventia prin care o parte, denumita stipulant, prevede, sau stipuleaza, ca partea cealalta, promitent, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unui tert beneficiar, persoana care nu a participat la incheierea conventiei. Sub aspectul denumirii, este de evitat sintagma contract in folosul unei terte persoane, deoarece, ca mod de interpretare conventionala, de cele mai multe ori, stipulatia pentru altul apare sub forma unei clauze mentionate sau stipulate intr-un contract intre stipulant si promitent sau un act aditional si nu reprezinta un contract de sine statator.

Question 30

Interesul stipulatiei pentru altul este,

Answer 30

Interesul stipulatiei pentru altul este, spre exemplu, de a plati o datorie a stipulantului catre tertul beneficiar, prin intermediul promitentului, efectuandu-se o dubla plata. Ca aplicatie practica avem art. 30 din Legea asigurarilor si art. 2199, texte potrivit carora, in materia asigurarilor plata indemnizatiei se poate face direct catre beneficiarul asigurarii, care este tert fata de contractul de asigurare.

Question 31

Conditiile stipulatiei pentru altul:

Answer 31

conditii generale ale contractelor conditii speciale: Partile trebuie sa exprime in mod neindoielnic vointa de a stipula in beneficiul unui tert Tertul beneficiar trebuie sa fie determinat sau, cel putin, determinabil, potrivit unor criterii mentionate in stipulatie, in ambele situatii, tertul trebuie sa existe la momentul in care promitentul executa obligatia Daca tertul refuza stipulatia se considera ca dreptul sau nu a existat niciodata

Question 32

Din interpretarea art. 1286 rezulta ca

Answer 32

Din interpretarea art. 1286 rezulta ca acceptarea de catre beneficiar a stipulatiei nu reprezinta o conditie de existenta a acesteia, ci o conditie de efectivitate, prin acceptare stipulatia se consolideaza. Insa, neacceptarea stipulatiei de catre tert determina caducitatea stipulatiei, care nu va produce niciun efect, considerandu-se ca dreptul sau nu a existat niciodata. E o exceptie aparenta pentru ca este nevoie de consimtamantul tertului ca sa fie eficace sipulatia.

Question 33

Efectele stipulatiei pentru altul: | Raporturi intre stipulant si promitent

Answer 33

Doar stipulantul si promitentul sunt parti la stipulatie, cu consecinta ca ei pot sa ceara constatarea nulitatii sau rezolutiunea contractului in care este prevazuta stipulatia. Pe de alta parte, daca promitentul nu executa stipulatia fata de tertul beneficiar, stipulantul poate sa ceara executarea silita in favoarea tertului sau revocarea stipulatiei cu daune-interese. Revocarea stipulatiei produce efecte din momentul in care ajunge la promitent!

Question 34

Efectele stipulatiei pentru altul: | Raporturi intre promitent si tertul beneficiar

Answer 34

Prin stipulatie se da nastere la un raport obligational intre promitent si tert, in care promitentul este debitor si tertul beneficiar este creditor. Prin efectul stipulatiei, tertul beneficiar dobandeste dreptul de a cere executarea stipulatiei in favoarea sa fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie, beneficiind de toate mijloacele juridice pe care le are la indemana orice creditor. Tertul beneficiar, nefiind parte la contract, nu poate cere rezolutiunea acestuia.

Question 35

Efectele stipulatiei pentru altul: | Raporturi intre stipulant si tertul beneficiar

Answer 35

Ca urmare a stipulatiei nu se nasc raporturi juridice directe intre stipulant si beneficiar, insa, in functie de imprejurari pot preexista, intre ei, diverse raporturi nascute din contracte anterioare stipulatiei. Spre exemplu, stipulantul este un debitor al tertului beneficiar, deci executarea stipulatiei reprezinta o plata care va stinge obligatia stipulantului debitor catre tertul beneficiar creditor. In lipsa unor raporturi juridice preexistente intre stipulant si tert, stipulatia are natura juridica a unei donatii indirecte.

Question 36

Revocarea stipulatiei se face de catre stipulant, reglementata in art. 1287, poate avea doua cazuri:

Answer 36

revocare unilaterala => este efectuata de catre stipulant fara a fi necesar acordul promitentului revocare bilaterala => presupune si consimtamantul promitentului, daca promitentul are si el un interes in executarea stipulatiei fata de tert; explicatia revocarii bilaterale se afla in raporturi juridice preexistente intre promitent si tertul beneficiar

Question 37

In continuare, art. 1288 reglementeaza mijloacele de aparare ale promitentului.

Answer 37

Promitentul poate opune beneficiarului numai apararile intemeiate pe contractul care cuprinde stipulatia. In functie de imprejurari, promitentul consimte la stipulatie in temeiul unor raporturi juridice preexistente pe care le are cu tertul beneficiar. In acest caz, solutia legislativa este in sensul ca promitentul nu poate opune apararile intemeiate pe contractele incheiate anterior intre el si tertul beneficiar. Promitentul poate insa sa opuna exceptia de neexecutare, daca stipulantul nu si-a executat propria obligatie fata de promitent, sau poate sa invoce exceptia de nulitate a contractului dintre stipulant si promitent.

Question 38

Principiul opozabilitatii fata de terti

Answer 38

Actul juridic, odata incheiat, desi produce efectele sale specifice fata de parti nu este lipsit de valoare juridica, sociala fata de terti. Fata de acestia, contractul reprezinta o realitate juridica care trebuie respectata, avand natura unui fapt juridic pentru terti, cu doua consecinte importante:

Question 39

avand natura unui fapt juridic pentru terti, cu doua consecinte importante:

Answer 39

daca un tert este lezat in drepturile sau interesele sale de catre o parte la un contract cu ocazia executarii contractului, se va angaja raspunderea delictuala a partii respective, in scopul repararii prejudiciului sub aspect probatoriu, in masura in care un tert are interesul sa invoce un contract la care nu a fost parte, va proba acel contract cu orice mijloc de proba, ca orice fapt juridic

Question 40

intr-un prim sens, intre parti, opozabilitatea contractului semnifica

Answer 40

Intr-un prim sens, intre parti, opozabilitatea contractului semnifica dreptul fiecareia dintre parti de a se intemeia pe respectivul contract pentru a obtine executarea acestuia. Urmarind aceasta idee, se spune ca un contract este opozabil partilor, obligativitatea fiind sinonima aici cu opozabilitatea. Acesta e doar un sens tolerat in doctrina, sunt autori care considera ca acest sens este incorect.

Question 41

In al doilea sens, in opozabilitatea contractului

Answer 41

In al doilea sens, intre parti si terti, actul juridic este opozabil, anume ca tertii au obligatia juridica de a respecta situatia juridica ce reiese din contract. Acesta este sensul propriu al notiunii de opozabilitate, in acelasi timp si sensul retinut de reglementare, in art. 1281.

Question 42

Art. 1281, teza I ne spune ca tertii nu pot aduce atingere

Answer 42

Art. 1281, teza I ne spune ca tertii nu pot aduce atingere drepturilor si obligatiilor nascute din contract, ei au obligatia generala negativa de abtinere. Cu toate acestea, daca un contract prejudiciaza tertii, acestia pot ataca contractul respectiv (actiunea pauliana la creditorii chirografari, tertii care introduc actiunea in declararea simulatiei). Art. 1281, teza II prevede ca tertii se pot prevala de efectele contractului, in sensul ca tertii pot sa invoce un contract la incheierea caruia nu au participat (creditorul care invoca un contract de vanzare al debitorului sau pentru a fundamenta executarea silita asupra bunului obiect al respectivului contract), insa fara a avea dreptul de a cere executarea contractului, cu exceptia cazurilor prevazute de lege (tertul beneficiar care solicita executarea stipulatiei fata de el).

Question 43

Exceptiile de la principiului opozabilitatii

Answer 43

Exceptiile de la principiului opozabilitatii reprezinta acele situatii in care un tert poate ignora un contract, ca realitate juridica, solicitand in justitie inopozabilitatea respectivului contract fata de el. Exemple de exceptii de la opozabilitate gasim in cazul actiunii pauliene, cand creditorul cere inopozabilitatea contractului prejudiciabil incheiat de debitorul sau cu un tert, contract prejudiciabil prin care debitorul isi mareste sau isi creeaza starea de insolvabilitate, si in cazul actiunii in declararea simulatiei.

Question 44

Simulatia

Answer 44

Simulatia este reglementata in art. 1289 – 1294, care spun ca simulatia este operatiunea juridica unitara care creeaza o aparenta neconforma cu realitatea prin incheierea a doua acte juridice: unul public, mincinos, ale carui efecte sunt inlaturate sau modificate total sau partial de un alt act secret unul secret si adevarat, continand adevarata manifestare de vointa a partilor Simulatia poate imbraca mai multe forme si se clasifica astfel:

Question 45

Simulatia absoluta

Answer 45

Simulatia absoluta este cea manifestata printr-un act fictiv. Aici, acordul simulatoriu dintre partile simulatiei priveste doar existenta actului public, actul secret fiind inexistent (art. 1290). Exista act public si acord simulatoriu, dar nu exista act secret. (A face un act public, fals prin care ii vinde lui B un bun imobil, insa, in realitate, proprietatea a ramas la A). De obieci acest lucru se face pentru a frauda creditorii sau mostenitorii.

Question 46

Simulatia relativa

Answer 46

Simulatia relativa este cea in care prin acordul simulatoriu partile simuleaza doar un element al actului juridic. In functie de importanta respectivului element, simulatia relativa se clasifica in:

Question 47

simulatie relativa obiectiva, subclasificata in:

Answer 47

deghizare totala, unde acordul simulatoriu poarta asupra naturii actului juridic simulat (actul public e de vanzare, actul secret e de donatie sau invers) deghizare partiala, unde acordul simulatoriu poarta asupra unor elemente obiective, altele decat natura actului (pretul, data, obiectul material al contractului)

Question 48

simulatie relativa subiectiva

Answer 48

exista atunci cand acordul simulatoriu poarta asupra identitatii uneia dintre partile

Question 49

simulatia relativa subiectiva se subclasifica

Answer 49

mandatul fara reprezentare, reglementat in art. 2039 – 2042; avem situatia in care A contracteaza cu B fara ca A sa stie ca B este mandatarul fara reprezentare al lui C, C avand calitatea unui mandant ascuns; in persoana lui C se vor produce toate efectele actului incheiat intre A si B; in aceasta situatie, sunt parti la acordul simulatoriu B si C, mandatarul si mandantul ascuns, deci se ascunde contractul de mandat, cu consecinta ca A, cocontractantul lui B, nu cunoaste existenta mandatului interpunerea de persoane, care presupune incheierea un act public intre A si B si un act secret intre A si C, iar potrivit acordului simulatoriu, C este adevaratul beneficiar al operatiunii juridice; cand se incheie o simulatie prin interpunere de persoane, spre deosebire de mandatul fara reprezentare, toate cele trei parti mentionate fac parte la incheierea acordului simulatoriu, au cunostinta de natura si de efectele operatiunii pe care o incheie; se recurge la acest mod din scopuri licite, pentru discretie sau ilicite, pentru cazuri in care o persoana are o incapacitate speciala de a dobandi un anumit bun, caz in care simulatia este sanctionata cu nulitatea (art. 992, 1033, 1653, 1654)

Question 50

Simulatia este compusa din 2 acte juridice:

Answer 50

Actul public, care trebuie sa indeplineasca, pentru validitate, conditiile de forma pentru incheierea lui Actul secret lato sensu, care cuprinde adevarata manifestare de vointa, care la randul lui este compus din: Actul public si acordul simulatoriu sunt de esenta simulatiei, ele nu pot lipsi niciodata. Actul secret stricto sensu poate lipsi, in ipoteza simulatiei absolute. Actul secret trebuie sa fie anterior actului public!

Question 51

Actul secret lato sensu, care cuprinde adevarata manifestare de vointa, care la randul lui este compus din:

Answer 51

tul secret stricto sensu care reglementeaza raporturile reale dintre parti acordul simulatoriu, care reprezinta manifestarea de vointa a partilor la simulatie, constand in intentia partilor de a simula; ca tehnica de interpretare conventionala, acesta este rar explicit, cel mai adesea implicit, rezultant din vointa partilor, fiind parte a actului secret lato sensu

Question 52

Conditiile simulatiei:

Answer 52

Existenta actului secret si a actului public Intentia partilor de a simula obiectivata prin acordul simulatoriu Intre cele doua acte trebuie sa existe un raport temporal, anume actul secret trebuie sa fie anterior sau cel mult concomitent cu actul public (in sens de negotium iuris si nu in sensul de instrumentum probatione, ulterior incheierii actului public); daca nu se respecta aceasta conditie, nu este vorba de o simulatie, ci de o schimbare a vointei partilor

Question 53

Efectele simulatiei: | intre parti

Answer 53

Sunt mentionate in art. 1289, care in alin. (1) spune: Contractul secret produce efecte intre parti cu consecinta ca partile trebuie sa execute obligatiile asumate prin actul secret. In caz contrar, creditorul care a fost prejudiciat de neexecutarea obligatiilor izvorate din actul secret poate sa ceara executarea silita sau orice alt remediu contractual pentru sanctionarea neexecutarii obligatiei. Astfel, creditorul trebuie sa introduca o actiune cu doua capete de cerere, primul care se refera la declararea simulatiei, actiune in declararea simulatiei, pentru a se scoate la iveala actul secret, iar al doilea are ca obiect remediul contractual pe care il invoca creditorul pentru neexecutarea obligatiei (executare silita sau rezolutiune). Din alin. (2) rezulta ca trebuie indeplinite doar conditiile de fond pentru incheierea valida actului secret, deci acestea nu trebuie sa indeplineasca conditiile de forma sau de publicitate imobiliara. Au existat controverse doctrinare cu privire la forma actului secret pe vechea reglementare.

Question 54

Efecte fata de terti | efecte simulatie

Answer 54

Facem diferenta intre tertii in materia simulatiei si tertii fata de un contract (toata lumea cu obligatia generala negativa). Tertii in materia simulatiei sunt succesorii cu titlu particular ai partilor si creditorii chirografari. Din interpretarea per a contrario a art. 1289 alin. (1) rezulta ca actul secret nu produce efecte fata de terti, nu le este opozabil, de aceea este simulatia o exceptie de la opozabilitatea actului fata de terti. Pentru ca actul secret sa le fie inopozabil, tertii trebuie sa fie de buna-credinta, care consta in necunoasterea sau ignorarea cu inocenta a actului secret (buna-credinta se prezuma, cu nuantarile in materia contractului avand ca obiect bun imobil). In cazul in care succesorii universali sau cu titlu universal ataca un act secret care consta intr-o donatie care le calca rezerva succesorala, nu li se cere conditia bunei-credinte, deoarece dreptul acestor succesori de a ataca respectivul contract rezulta din legea care reglementeaza rezerva succesorala.

Question 55

Efectele fata de terti sunt reglementate in art. 1290 alin. (1).-efecte simulatie

Answer 55

Efectele fata de terti sunt reglementate in art. 1290 alin. (1). Conform acestui text legal, actul secret nu poate fi invocat de catre creditorii instrainatorului aparent impotriva tertilor de buna-credinta care au dobandit dreptul de la dobanditorul aparent. Avem aici exemplul simulatiei fictive, absolute, in cazul inexistentei unei vanzari. Conform alin. (2) al aceluiasi articol, tertii pot invoca impotriva partilor existenta contractului secret, atunci cand acesta le vatama drepturile.

Question 56

Este reglementat dreptul de optiune al tertilor in materia simulatiei

Answer 56

Este reglementat dreptul de optiune al tertilor in materia simulatiei, de a invoca fie actul public, fie actul secret, in functie de cum le dicteaza interesul. Ca sa poata invoca actul public, trebuie ca tertii sa fi fost de buna-credinta. Art. 1291 reglementeaza raporturile dintre partile la simulatie si creditorii acestora. Conform acestui articol, partile nu pot opune actul secret (in ipoteza inexistentei contractului de vanzare sau simulatie fictiva) creditorilor dobanditorului (cumparatorului) aparent, care, cu buna-credinta, au notat in cartea funciara executarea silita sau au obtinut sechestru asupra bunurilor care fac obiectul simulatiei. De asemenea, contractul secret nu poate fi invocat de parti, succesorii lor universali sau cu titlu universal. Conform alin. (2) al art. 1291, legea civila solutioneaza conflictul intre creditorii chirografari ai partilor simulatiei (creditorii instrainatorului aparent si dobanditorului aparent). In acest caz sunt preferati creditorii instrainatorului aparent, daca creanta lor este anterioara contractului secret. In sistemul vechiului Cod civil, solutia era preferinta tertilor de buna-credinta.

Question 57

Daca scopul simulatiei este ilicit

Answer 57

actul secret va fi nul absolut!

Question 58

Reglementarea simulatiei in dreptul roman este guvernata de principiul

Answer 58

Reglementarea simulatiei in dreptul roman este guvernata de principiul neutralitatii simulatiei, legiuitorul fiind neutru, permitand partilor simulatia, care nu atrage prin ea insasi nulitatea, spre deosebire de alte sisteme unde este interzisa. Se face o distinctie intre frauda contra intereselor unor persoane (creditorii chirografari si mostenitorii) si frauda contra legii.

Question 59

Sanctiunile in cazul simulatiei:

Answer 59

inopozabilitatea fata de terti este sanctiunea specifica, in cazul in care actul secret are scop licit si e valabil incheiat nulitatea, care apare ocazional, daca actul secret sau actul public nu indeplinesc conditiile de validitate sanctiuni penale, ca falsul in declaratii, evaziunea fiscala

Question 60

Domeniul predilect de aplicare al simulatiei

Answer 60

Domeniul predilect de aplicare al simulatiei il reprezinta contractele, conventiile matrimoniale si actele unilaterale, in subsidiar (art. 1293). Pentru oferta, avem actul public, mincinos care este oferta si actul secret, bilateral, acordul simulatoriu intre emitentul ofertei si destinatar. Simulatie mai gasim si in procesul civil si in materia tranzactiei, insa sunt excluse din materia simulatiei actele nepatrimoniale.

Question 61

Actiunea in declararea simulatiei are ca scop

Answer 61

Actiunea in declararea simulatiei are ca scop scoaterea la lumina a actului secret, devoalarea realitatii, poate fi introdusa fie de catre terti, fie de catre parti. Aceasta este o actiune in constatare de drepturi, imprescriptibila. Atunci cand actiunea este insotita de un al doilea capat de cerere, de o alta actiune pe fond, poate fi o actiune pentru invocarea unui remediu contractual pentru actul secret, aceasta fiind prescriptibila in termenul de trei ani. Daca actiunea pe fond se prescrie, chiar daca primul capat de cerere este imprescriptibil, ramane fara eficienta juridica, deci va fi respinsa actiunea.

Question 62

Proba simulatiei poate fi facuta de terti

Answer 62

Proba simulatiei poate fi facuta de terti (si de creditori) cu orice mijloc de proba. (art. 1292) Intre parti, actul se probeaza privind regulile generale de dovada a actelor juridice, au nevoie de inscris cand valoarea e mai mare de 250 de lei. Cu titlu de exceptie, si partile pot dovedi simulatia cu orice mijloc de proba, atunci cand actul secret este ilicit.

Question 63

Efectul admiterii actiunii in declararea simulatiei

Answer 63

Efectul admiterii actiunii in declararea simulatiei este constatarea actului public simulat, actul secret va fi desecretizat, scos la lumina, si isi va produce efectele, eventual si conform efectelor actiunii pe fond.

Question 64

Efectele specifice contractelor sinalagmatice

Answer 64

Notiuni specifice contractelor sinalagmatice: exceptia de neexecutare, rezolutiunea, rezilierea si reducerea prestatiilor, riscul contractului. Efectele specifice contractelor sinalagmatice sunt consecinta reciprocitatii si interdependentei obligatiilor decurgand din aceste contracte. Aceste efecte specifice se activeaza in cazul neexecutarii fortuite si/sau culpabile a uneia dintre obligatiile reciproce si interdependente. Fiecare dintre aceste efecte va indica sau va oferi solutia de urmat cu privire fie la soarta celeilalte obligatii (care a ramas posibil de executat), fie cu privire la soarta contractului, dupa caz.

Question 65

Exceptia de neexecutare reprezinta | . la contracte sinalagmatice

Answer 65

Exceptia de neexecutare reprezinta un mijloc de aparare al uneia dintre partile contractului sinalagmatic pentru ipoteza in care i se pretinde executarea obligatiei asumate fara ca partea care pretinde executarea sa-si fi executat propria obligatie.

Question 66

In materia teoriei obligatiilor, exceptia de neexecutare poate fi analizata din mai multe perspective. la contracte sinalagmatice

Answer 66

Traditional, exceptia de neexecutare este analiza in doctrina ca fiind unul dintre efectele specifice contractelor sinalagmatice. In al doilea rand, exceptia de neexecutare este incadrabila in art. 1556, alin. (2), pct. 3 care se refera la alte mijloace prin care creditorul isi poate realiza creanta (alte mijloace prin comparatie cu mijloacele comune care sunt despagubirile, executarea silita sau rezolutiunea). Cu privire la celelalte remedii contractuale, exceptia de neexecutarea prezinta particularitatea ca este doar un mijloc de realizare indirecta a creantei de catre creditor. Dintr-o alta perspectiva, exceptia de neexecutare este reglementata expres de actual Cod Civil in cadrul unei sectiuni intitulate “Cauze de neexecutare justificata a obligatiilor”.

Question 67

Art. 1556 stabileste clar domeniul de aplicatie al exceptiei la contract sinalagmatic

Answer 67

Art. 1556 stabileste clar domeniul de aplicatie al exceptiei, exclusiv in materia contractelor sinalagmatice, ceea ce echivaleaza si cu indicarea temeiului exceptiei de neexecutare, si anume reciprocitatea si interdependenta obligatiilor.

Question 68

Conditii de invocare a exceptiei de neexecutare:

Answer 68

Obligatiile partilor sa isi aiba temeiul in acelasi contract sinalagmatic Exigibilitatea ambelor obligatii reciproce Din partea celuilalt contractant sa existe o neexecutare totala sau partiala a obligatiei Simultaneitatea obligatiilor

Question 69

Obligatiile partilor sa isi aiba temeiul in acelasi contract sinalagmatic

Answer 69

Simpla reciprocitate a obligatiilor nu este suficienta => este exclusa din domeniul exceptiei de neexecutare in cazul contractelor sinalagmatice imperfecte (se invoca dreptul de retentie)

Question 70

Exigibilitatea ambelor obligatii reciproce

Answer 70

Este permisa o derogare de la aceasta conditie pentru ipoteza in care una dintre obligatii este afectata de un termen suspensiv de executare. Si in acest caz poate fi invocata exceptia daca partea care este gata sa execute propria obligatie are convingerea ca partenerul nu isi va executa obligatia la scadenta => situatie denumita “invocare anticipata a exceptiei de neexecutare”.

Question 71

Din partea celuilalt contractant sa existe o neexecutare totala sau partiala a obligatiei

Answer 71

Cu toate acestea, ar. 1556 impune ca neexecutarea partiala sa fie suficient de importanta. In caz contrar, exceptia nu poate fi invocata pentru ca s-ar opune exigentele bunei-credinte.

Question 72

Simultaneitatea obligatiilor | contracte sinalagmatice

Answer 72

Astfel, exceptia de neexecutare nu poate fi opusa de partea care potrivit legii, contractului sau uzantelor este obligata sa isi execute obligatia inaintea celeilalte parti (+ derogarea in privinta termenului suspensiv de executare). In plus, in doctrina, este prevazuta si cerinta neexprimata in art. 1556 potrivit careia neexecutarea sa nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia. Este indiferenta culpa debitorului in faptul neexecutarii, cu consecinta ca exceptia poate fi invocata si pentru forta majora ce determina neexecutarea, cu precizarea ca daca neexecutarea este totala si definitiva se va desfiinta contractul. Nu este necesar ca creanta creditorului sa fie lichida. Nu este necesar ca cel care invoca exceptia sa faca oferta de executare a propriei prestatii.

Question 73

Efectul exceptiei de neexecutare:

Answer 73

Suspendarea executarii obligatiei partii care invoca exceptia Pe cale de consecinta, si contractul va fi temporar suspendat. Pentru invocarea exceptiei nu este necesara punerea in intarziere, nu este necesar apelul la instanta de judecata. De regula, exceptia de neexecutare, in ipoteza unui litigiu, este invocata de parat cu titlu de aparare, in cadrul unei actiuni avand ca obiect executarea silita a paratului. Exceptia de neexecutare poate fi invocata de reclamantul debitor pe cale principala, pe cale de actiune atunci cand debitorul contesta indeplinirea conditiilor de invocare a exceptiei de neexecutare.

Question 74

Conform art. 1516, rezolutiunea este mentionata

Answer 74

Conform art. 1516, rezolutiunea este mentionata ca fiind unul din drepturile pe care le are creditorul in caz de neexecutare fara justificare a obligatiilor de catre debitor. In detaliu, Codul Civil reglementeaza rezolutiunea in art. 1549 – 1554. Rezolutiunea este mentionata in doctrina ca fiind un efect specific contractelor sinalagmatice. O parte a doctrine atribuie rezolutiunii si calitatea de sanctiune civila sau de actiune in raspundere civila, avand la baza neexecutarea obligatiei de catre debitor. Alti autori considera ca pentru invocarea rezolutiunii nu este necesar ca neexecutarea sa se datoreze intotdeauna culpei debitorului, cu consecinta aplicarii rezolutiunii si in caz de neexecutare fortuita a obligatiei. In art. 1557, care prevede solutia desfiintarii contractului pentru ipoteza unei imposibilitati de executare totala si definitiva, se face precizarea ca se vor aplica, in mod corespunzator, dispozitiile din materia rezolutiunii. Art. 1549 nu contine nicio referire cu privire la tipologia contractelor care pot fi desfiintate prin rezolutiune, cu consecinta unei extinderi a domeniului de aplicare a rezolutiunii din materia contractelor sinalagmatice clasice, pana la materia contractelor sinalagmatice imperfecte (contractele unilaterale care prezinta doar reciprocitatea obligatiilor nu si interdependenta). Neexecutarea oricarei obligatii poate da dreptul la rezolutiune, fara sa distingem intre obligatii principale si accesorii sau esentiale si neesentiale, cu conditia ca neexecutarea oricarei obligatii sa fie suficient de importanta prin raportare la ansamblul drepturilor si obligatiilor partilor sau prin raportare la scopul pentru care s-a contractat.

Question 75

Conditiile rezolutiunii:

Answer 75

Neexecutarea fara justificare a obligatiei | Punerea in intarziere a debitorului

Question 76

Neexecutarea fara justificare a obligatiei

Answer 76

Sintagma “neexecutare fara justificare” este prevazuta in alin. (2) al art. 1516 (reprezinta o cerinta de fond minimala pentru invocarea oricarui remediu contractual). La intrebarea daca neexecutarea fara justificare implica neexecutarea culpabila, raspunsul este oferit de art. 1548 C.civ., conform caruia neexecutarea fara justificare atrage prezumtia relativa de culpa, iar pentru a stabilit daca neexecutarea este fara justificare trebuie sa ne raportam la sectiunea din C.civ. intitulata “Cauzele de neexecutare justificata a obligatiilor”.

Question 77

Neexecutarea fara justificare a obligatiei | Aceasta conditie trebuie sa indeplineasca doua sub-conditii:

Answer 77

neexecutarea sa nu fie imputabila creditorului (ca, de altfel, pentru orice remediu contractual) neexecutarea fara justificare sa aiba o anumita gravitate => aceasta cerinta rezulta din art. 1551 C.civ.; este o cerinta care traseaza limita dintre rezolutiune si un alt mijloc pus la indemana creditorului, si anume, reducerea prestatiilor; pentru determinarea importantei neexecutarii opinia majoritara din doctrina si practica este in sensul aplicarii unui criteriu mixt: un criteriu care presupune luarea in considerare atat a unor elemente obiective (ex: obiectul contractului, natura sau obiectul prestatiei neexecutate), precum si elemente subiective (ex: atitudinea partilor sau profesionalismul partilor); aceasta cerinta a importantei neexecutarii nu este ceruta intocmai pentru ipoteza contractelor cu executare succesiva, in cazul acestora art. 1551 prevede ca creditorul are dreptul la rezolutiune chiar daca neexecutarea este de mica insemnatate, insa are caracter repetat

Question 78

Punerea in intarziere a debitorului

Answer 78

Aceasta conditie este relativa pentru ca se aplica circumstantial, in functie de 2 factori: felul rezolutiunii regulile punerii in intarziere (art. 1522-1523 care prevad, printre altele ca, pentru neexecutarea anumitor tipuri de obligatii, debitorul este de drept pus in intarziere)

Question 79

In masura in care creditorul solicita si acordarea de despagubiri sau daune-interese

Answer 79

In masura in care creditorul solicita si acordarea de despagubiri sau daune-interese, creditorul va avea de demonstrat, in plus prejudiciul suferit precum si raportul de cauzalitate dintre neexecutarea obligatiei si acest prejudiciu.

Question 80

Moduri de operare a rezolutiunii/Felurile rezolutiunii:

Answer 80

Pe cale judiciara - rezolutiune judiciara Printr-o declaratie unilaterala de rezolutiune din partea creditoruui - rezolutiune unilaterala De drept – la pactele comisorii si la rezolutiunea legala

Question 81

Pe cale judiciara - rezolutiune judiciara

Answer 81

Rezolutiunea judicara presupune formularea unei cereri de chemare in judecata avand ca obiect rezolutiunea si, uneori, si acordarea de despagubiri. Cererea de chemare in judecata valoreaza punere in intarziere, conform art. 1522, alin. (4). Insa, este recomandabil ca, anterior cererii de chemare in judecata, creditorul sa-l puna formal in intarziere pe debitor, cu exceptia cazului in care debitorul este pus de drept in intarziere pentru ca, la primul termen de judecata, instanta, constatand lipsa formala a punerii in intarziere, poate sa aprobe un termen suplimentar de executare, cu consecinta ramanerii cererii fara obiect si a faptului ca creditorul a deschis un proces care s-ar fi putut evita. De la caz la caz, instanta ar putea acorda un termen de gratie debitorului.

Question 82

Specific rezolutiunii judiciare

Answer 82

Specific rezolutiunii judiciare este ca, instanta, verificand indeplinirea conditiilor rezolutiunii, pronunta rezolutiunea. Pentru a se obtine si repunerea partilor in situatia anterioara este necesar un capat de cerere expres prevazut in cererea de chemare in judecata.

Question 83

Printr-o declaratie unilaterala de rezolutiune din partea creditoruui - rezolutiune unilaterala

Answer 83

Rezolutiunea unilaterala este reglementata in art. 1552, care mentioneaza cazurile de operare a rezolutiunii prin declaratia unilaterala de rezolutiune: cand partile au convenit astfel cand debitorul se afla de plin drept in intarziere (in conformitate cu art. 1523) cand, fiind pus formal in intarziere, debitorul nu a executat obligatia fie in cazul termenului expres mentionat de creditor, fie in cazul unui termen rezonabil Rolul instantei in materia rezolutiunii unilaterale este redus la verificarea validitatii declaratiei de rezolutiune, eventual cu analizarea conditiilor rezolutiunii, la solicitarea debitorului. Declaratia de rezolutiune este un act juridic unilateral supus comunicarii. Conform alin. (3) art. 1556, declaratia de rezolutiune va produce efecte intre parti din momentul in care a ajuns la destinatarul debitor, chiar daca acesta nu a luat cunostinta de ea din motive neimputabile. Daca declaratia de rezolutiune priveste un contract de vanzare-cumparare avand ca obiect un bun imobil, este necesara inscrierea declaratiei de rezolutiune in cartea funciara pentru opozabilitate.

Question 84

De drept – la pactele comisorii si la rezolutiunea legala

Answer 84

Pactele comisorii sunt reglementate in art. 1553 C.civ. si pactele comisorii reprezinta clauze contractuale exprese privind rezolutiunea/rezilierea unui contract pentru neexecutare, clauze de favoare stipulate exclusiv in beneficiul creditorului. Reprezinta o manifestare a dreptului potestativ al creditorului de a alege intre executarea silita si rezolutiune, mentionat in art. 1549 “daca nu cere executarea silita a obligatiilo, creditorul are dreptul la rezolutiune sau reziliere”. In doctrina este discutat aspectul referitor la necesitatea emiterii de catre creditor a unei declaratii unilaterale de invocare a pactului comisoriu. Sunt autori care considera ca, mai cu seama, in cazul pactului comisoriu de gradul II (pentru care nu e necesara punerea in intarziere), nu este necesara nici manifestarea unilaterala a creditorului.

Question 85

Potrivit noii reglementari, diferentierea pactelor comisorii este posibila in functie de necesitatea punerii in intarziere a debitorului de catre creditori:

Answer 85

pactul comisoriu de gradul I => presupune formalitatea punerii in intarziere pactul comisoriu de gradul II => nu presupune formalitatea punerii in intarziere

Question 86

Specificul rezolutiunii care opereaza prin pactele comisorii este

Answer 86

Specificul rezolutiunii care opereaza prin pactele comisorii este ca se produce rezolutiunea de drept a contractului, ca urmare a indeplinirii conditiilor prevazute in pact.

Question 87

Conditiile de validitate pactelor comisorii:

Answer 87

precizarea in contract a obligatiilor a caror neexecutare atrage rezolutiunea/reziliera (regula specializarii pactului comisoriu) => consecinta ineficientei unui pact comisoriu care ar contine doar referiri generale de regula, presupune punerea in intarziere a debitorului => in acest caz, pentru ipoteza pactului comisoriu de gradul I, notificarea trimisa debitorului de catre creditor trebuie sa contina: aspecte privitoare la punerea in intarziere, eventual cu indicarea unui termen expres suplimentar de executare si aspecte referitoare la conditiile de invocare si operare a pactului comisoriu; alin. (3) art. 1553 precizeaza ca trebuie prezentate conditiile particulare cu privire la punerea in executare a debitorului; in practica, s-a facut distinctia intre nevalabilitatea pactului comisoriu si invocarea abuziva a pactului comisoriu Instanta poate interveni la cererea debitorului pentru a constata daca a intervenit sau nu rezolutiunea prin intermediul pactelor comisorii, adica daca au fost respectate conditiile prevazute de parti in pactul comisoriu.

Question 88

O alta clasificare a rezolutiunii este dedusa din art. 1549, alin. (2)

Answer 88

Rezolutiunea totala => desfiintarea intregului contract | Rezolutiunea partiala

Question 89

Rezolutiunea partiala este reglementata pentru doua cazuri:

Answer 89

contractul bilateral care presupune o prestatie divizibila contractul plurilateral, cand se desfiinteaza contractul numai cu privire la una dintre parti `

Question 90

Rezolutiune vs Reducerea prestatiilor

Answer 90

Rezolutiune vs Reducerea prestatiilor => daca neexecutarea fara justificare este de mica insemnatate, creditorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului, insa poate recurge la mijlocul juridic al reducerii propriei prestatii (proportional cu neexecutarea, art. 1551); asadar, reducerea prestatiilor este un mijloc subsecvent rezolutiunii; recurgerea la reducerea prestatiilor este conditionata de posibilitatea concreta a reducerii prestatiei creditorului, potrivit naturii acestei prestatii; in caz contrar, creditorul nu are dreptul nici la reducerea prestatiilor, iar daca reducerea prestatiilor nu poate avea loc, creditorul are dreptul doar la daune-interese.

Question 91

Efectele rezolutiunii:

Answer 91

Desfiintarea retroactiva a contractului Se va considera ca respectivul contract nu a fost incheiat niciodata. Ca urmare a desfiintarii retroactive a contractului se poate pune problema repunerii partilor in situatia anterioara, problema care se solutioneaza diferit dupa cum, pana la data desfiintarii, au fost executate anumite obligatii sau prestatii din contract. In mod concret, pentru precizarea regulilor si modalitatilor de restituire a prestatiilor executate in temeiul unui contract desfiintat pentru rezolutiune este necesara aplicarea dispozitiilor din C.civ. Rezilierea produce efecte doar pentru viitor! In rest, conditiile sunt similare. De regula, rezolutiunea este totala, in sensul ca desfiinteaza contractul in intregime. Exceptii de la regula rezolutiunii totale, insemnand mentinerea unor clauze contractuale ale contractului desfiintat: clauzele contractuale privitoare la solutionarea litigiilor (ex: mediere, arbitraj) clauzele contractuale care, prin natura lor, sunt destinate a-si produce efecte dupa incetarea contractului => clauza penala, clauza de confidentialitate, clauza de neconcurenta

Question 92

Riscul contractului

Answer 92

In privinta unui contract sinalagmatic imposibil de executat, se pune intrebarea daca si cocontractantul obligatiei mai este tinut de a-si executa obligatia.

Question 93

Riscul pieirii bunului

Answer 93

proprietarul suporta riscul pieirii bunului daca acesta nu a fost preluat de alta persoana sau daca prin lege nu se dispune altfel (in cazul contractelor translative de proprietate – art. 1274, norma juridica supletiva in privinta alin. (1) care prevede regula res perit debitori pentru urmatoarea ipoteza: intre momentul incheierii contractului translativ de proprietate si momentul predarii efective a bunului, bunul piere fortuit; conform alin. (1), in lipsa de stipulatie contrara, riscul pieirii bunului ramane in sarcina vanzatorului; alin. (2) de la art. 1274 reglementeza regula res perit creditori pentru ipoteza in care creditorul este pus intarziere iar pieirea fortuita a bunului apare dupa punerea in intarziere a creditorului).

Question 94

Incetarea contractului:

Answer 94

``` In materia incetarii contractului, NCC reglementeaza in art. 1321, cu titlu exemplificativ, situatiile prin care un contract isi inceteaza efectele: Acordul de vointa Denuntarea unilaterala Expirarea termenului Implinirea sau neindeplinirea conditie Imosibilitate fortuita de executare ```

Question 95

Efectele incetarii contractului

Answer 95

Efectele incetarii contractului sunt prezentate generic in art. 1322 si aceste efecte se produc diferit, dupa cum au fost executate unele obligatii sau prestatii contractuale, caz in care se pune problema restituirii prestatiilor.