Efectele obligatiilor – plata, mijloacele juridice ale creditorilor in caz de neexecutare

Question 1

Efectele obligatiilor constau

Answer 1

Efectele obligatiilor constau in dreptul creditorului de a cere executarea intocmai a obligatiilor si in indatorirea debitorului de a executa obligatia, in principiu, de bunavoie, prin plata.

Question 2

Executarea in natura a obligatiei

Answer 2

Executarea in natura a obligatiei presupune executarea prestatiei asumate de debitor, debitorul neputand inlocui obiectul avut in vedere de catre parti fara consimtamantul creditorului. Executarea in natura poate fi directa, insemnand executarea voluntara prin plata a obligatiei si poate si silita, realizandu-se prestatia asumata in mod indirect prin constrangerea debitorului.

Question 3

Atunci cand executarea in natura nu este posibila

Answer 3

Atunci cand executarea in natura nu este posibila, se va ajunge la executarea prin echivalent a obligatiei, iar daca obligatia are natura contractuala, se va antrena raspunderea contractuala a debitorului.

Question 4

Principiul executarii in natura a obligatiilor este reglementat

Answer 4

Principiul executarii in natura a obligatiilor este reglementat in mai multe texte legale, art. 1469, alin. (1) care prevede ca obligatia se stinge prin plata atunci cand prestatia este executata de bunavoie. Acest principiu este reglementat si in art. 1516, alin. (1), conform caruia creditorul are dreptul la indeplinirea integrala, exacta si la timp a obligatiilor.
Acest principiu al executarii in natura este aplicabil indiferent de izvorul obligatiei (legala, contractuala, extracontractuala). Concret, respectarea principiului executarii in natura a obligatiei se apreciaza prin recurgerea la mai multi factori: se tine cont de standardul diligentei bunului proprietar in executarea obligatiilor, de specificul obligatiei de a fi de mijloace sau de rezultat, de calitatea partilor de a fi profesionisti sau nu, de clauzele contractuale care prevad modul de executare a obligatiilor.

Question 5

Plata inseamna

Answer 5

Plata inseamna executarea oricarei obligatii, indiferent de obiectul acestei obligatii, in sens larg.

Question 6

Potrivit Noului Cod Civil, plata are o natura

Answer 6

Potrivit Noului Cod Civil, plata are o natura juridica mixta, solutie care reiese din coroborarea mai multor art: 1473, 1476 care stabilesc conditiile de capacitate ale subiectelor platii, precum si din art. 1499 C.civ. reglementand dovada platii, in conformitate cu care se statueaza ca dovada platii se poate face prin orice mijloc de proba (aspect specific unui fapt juridic).

Question 7

Subiectele platii

Subiectele platii au denumiri specifice

Answer 7

Subiectele platii au denumiri specifice, solvens si accipiens.
Solvensul, art. 1472 “Plata poate fi facuta de orice persoana, chiar daca este un tert in raport cu respectiva obligatie”.

Question 8

Subiectele platii

Exceptiile de la principiul conform caruia oricine poate face plata sunt:

Answer 8

Exceptiile de la principiul conform caruia oricine poate face plata sunt: obligatiile asumate intuitu personae, clauzele contractuale prevazand efectuarea platii exclusiv de catre debitor si in cazul obligatiei de a da plata trebuie sa fie facuta de proprietarul bunului.
Tertul care efectueaza plata in locul debitorului o face fie pentru ca este interesat (deoarece ar avea o datorie fata de debitor), fie ca este neinteresat (vrea sa faca o liberalitate sau actioneaza ca gerant).

Question 9

Subiectele platii

De subliniat ca plata facuta de un tert are efect

Answer 9

De subliniat ca plata facuta de un tert are efect de stingere a obligatiei doar daca este facuta in numele debitorului, subrogarea tertului in drepturile creditorului actioneaza in 2 cazuri: in situatiile prevazute de lege (art. 1594) si in prezenta unei conventii de subrogare a tertului.

Question 10

Subiectele platii

Solvensul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Answer 10

Conditia generala a capacitatii de exercitiu

Conditii speciale impuse de obiectul platii (ex: sa fie proprietar in cazul obligatiei de a da un bun)

Question 11

Subiectele platii

Conditia generala a capacitatii de exercitiu

Answer 11

Conditia generala a capacitatii de exercitiu a solvensului este reglementata indirect in C.civ. in art. 1473 “plata facuta de un incapabil”. Din art. 1473 reiese ca este suficienta capacitatea restransa de exercitiu atunci cand solvensul plateste o datorie care este a sa, intrucat plata este doar un act de administrare. Este necesara capacitatea deplina de exercitiu pentru cazul in care solvensul plateste pentru altul.

Question 12

Subiectele platii

Accipiensul, art. 1475 “

Answer 12

Accipiensul, art. 1475 “Plata trebuie facuta creditorului, reprezentantului sau legal sau conventional, persoanei indicate de acesta ori persoanei autorizate de instanta sa o primeasca”.

Question 13

Subiectele platii

Problema capacitatii de exercitiu a accipiensului

Answer 13

Problema capacitatii de exercitiu a accipiensului este tratata indirect in art. 1476 “Plata facuta catre un creditor incapabil nu il libereaza pe debitor decat in masura in care profita creditorului”.

Question 14

Subiectele platii

Art. 1478 trateaza un caz particular, si anume, plata facuta unui creditor aparent.

Answer 14

facuta unui creditor aparent trebuie sa indeplineasca 2 conditii:
Solvensul sa fie de buna-credinta
Accipiensul sa fie creditor aparent
Buna-credinta a solvensului presupune increderea eronata a acestuia de efectuare a platii catre un adevarat creditor si este suficient ca buna-credinta sa existe in momentul efectuarii platii.
Buna sau reaua-credinta are relevanta doar pentru a determina catimea restituirii platii primite catre adevaratul creditor.
Pot fi considerati creditori aparenti: mostenitorul aparent (fie ca este cu titlu universal sau universal ori legatar cu titlu particular), cesionarul unei creante inainte de anularea contractului de cesiune.
Creditorul aparent este tinut sa restituie plata primita catre adevaratul creditor, potrivit regulilor stabilite in materia restituirii prestatiilor.

Question 15

Valabilitatea platii in functie de obiectul obligatiei

Answer 15

Diligenta ceruta in executarea obligatiilor, art. 1480 “Debitorul este tinut sa-si execute obligatiile cu diligenta pe care un bun proprietar o depune in administrarea bunurilor sale, afara de cazul in care prin contract sau prin lege s-ar dispune altfel. In cazul unor obligatii inerente unei activitati profesionale, diligenta se apreciaza tinand seama de natura activitatii exercitate” (adica se aplica standardele din domeniul de activitate in legatura cu care debitorul isi desfasoara activitatea).
Cu titlu particular, C.civ., in diverse materii, reglementeaza grade diferite de masurare a diligentei debitorului in executarea obligatiilor. Astfel, se reitereaza regula generala a diligentei si prudentei bunului proprietar in materia unor contracte speciale, cum ar fi art. 2148 cu referire la contractul de comodat.

Question 16

Specific acestui criteriu al diligentei si prudentei bunului proprietar

Answer 16

Specific acestui criteriu al diligentei si prudentei bunului proprietar este faptul ca aprecierea culpei debitorului are loc in abstracto. In C.civ. se reglementeaza prin norme speciale criteriul diligentei necesare pentru pastrarea sau conservarea bunurilor proprii. Este un criteriu in conformitate cu care aprecierea culpei debitorului are loc in concreto si, prin comparatie cu primul criteriu mentionat, aprecierea culpei se face cu mai putina rigoare. Aplicatii ale acestui criteriu sunt, de ex: diligenta depozitarului, art. 2107 C.civ.

Question 17

Principiile platii, indiferent de obiectul obligatiei:

Answer 17

Principiul executarii conforme sau in natura
Principiul indivizibilitatii platii
Principiul imputatiei platii

Question 18

Principiul indivizibilitatii platii

Answer 18

Acest principiu este reglementat de C.civ. in mod indirect, in art. 1490 “Plata partiala”.
In conformitate cu art. 1490, creditorul are dreptul sa refuze o executare partiala, chiar daca prestatia ar fi divizibila. Textul legal reglementeaza o norma generala supletiva de la care partile pot deroga. In afara de conventia contrara a partilor, mai exista 2 exceptii de la principiul indivizibilitatii platii: compensatia legala si decesul debitorului cand sunt mai multi mostenitori ai acestuia si datoria se va divide.

Question 19

Principiul imputatiei platii

Answer 19

Principiul imputatiei platii porneste de la premisa existentei, intre aceleasi subiecte de drept, a mai multor obligatii avand ca obiect bunuri de aceeasi natura. La un moment dat, debitorul efecuteaza o plata care este insuficienta pentru stingerea tuturor obligatiilor, astfel se pune problema identificarii datoriilor care se vor stinge prin respectiva plata

Question 20

C.civ. stabileste ca imputatia platii, de regula, are loc in conformitate

Answer 20

C.civ. stabileste ca imputatia platii, de regula, are loc in conformitate cu acordul partilor. In lipsa unui acord in acest sens, C.civ. stabileste ca imputatia sa fie facuta cu precadere de catre debitor, in conformitate cu regulile stabilite de art. 1507. Daca debitorul nu isi manifesta consimtamantul pentru imputatia platii, conform art. 1508, imputatia urmeaza a fi facuta de creditor.

Question 21

In lipsa unui acord bilateral sau a unei manifestari unilaterale de voint la imputatie

Answer 21

in lipsa unui acord bilateral sau a unei manifestari unilaterale de vointa, fie a debitorului, fie a creditorului, se va aplica mecanismul imputatiei legale, reglementat in art. 1509.

Question 22

Obligatia de a da un bun individual determinat:

Answer 22

n aceasta materie, a transmiterii dreptului de proprietate asupra unui bun, majoritatea doctrinei si a practicii, face diferenta intre obligatia de a da si obligatia de a face.
C.civ. a confirmat aceasta teza majoritara si, desi nu opereaza cu notiunea de obligatie de a da, ci cu aceea de a stramuta proprietatea, precizeaza in art. 1483, alin. (1) ca obligatia de a stramuta proprietatea implica doua obligatii de a face: obligatia de a preda lucrul si obligatia de a-l conserva pana la predare.
In plus, in materia imobilelor inscrise in CF mai exista si obligatia de a preda inscrisurile necesare pentru efectuarea inscrierii tranzactiei in CF.
Asadar, obligatia de a da se naste si se executa diferit in functie de principiul consensualismului in materia bunurilor mobile, de efectuarea obligatiei de prestatie tabulara pentru imobilele inscrise in CF si in conformitate cu prevederile contractuale ale partilor (ex: o prevedere care amana transferul proprietatii la o anumita data ulterioara incheierii contractului).

Question 23

Pentru a fi valabila, obligatia de predare a unui bun individual determina, trebuie indeplinite urmatoare conditii de valabilitate (art. 1482, 1491)

Answer 23

Prima conditie este o conditie de ordin material si presupune ca bunul sa fie predat in starea in care se afla la data nasterii obligatiei de predare (aici intervine obligatia de conservare a bunului)
A doua conditie este de ordin juridic si presupune ca debitorul sa fie titularul dreptului ce urmeaza a fi transmis; in caz contrar, obligatia de predare nu se stinge si debitorul poate raspunde pentru prejudiciile cauzate creditorilor

Question 24

Art. 1491 reglementeaza situatia platii facute cu bunul altuia.

Answer 24

Art. 1491 reglementeaza situatia platii facute cu bunul altuia. Sintagma “plata facuta cu bunul altuia” presupune fie ca bunul apartine unui tert, fie ca bunul, desi apartine debitorului, acesta nu poate dispune de el (de ex: bunul face obiectul unui uzufruct). In concret, art. 1491 ofera solutii diferite in functie de buna sau reaua-credinta a creditorului.

Question 25

Obligatia de a da bunuri de gen:

Answer 25

In cazul bunurilor de gen, art. 1486 specifica faptul ca obligatia se executa la un moment ulterior incheierii contractului, prin intermediul unor activitati sau fapte materiale. Transferul proprietatii are loc la momentul individualizarii bunului, operatiune in legatura cu care C.civ. prevede dreptul debitorului de a alege bunuri de calitate cel putin medie.

Question 26

Obligatia de a da o suma de bani:

Answer 26

In art. 1488 este prevazut principiul nominalismului monetar, principiul consacrat printr-o norma cu caracter general si supletiv. Conform acestui principiu, riscul deprecierii monetare este suportat de catre creditor. Exista 2 exceptii de la principiul nominalismului monetar: conventia partilor, acestea avand posibilitatea de a stipula clauze contractuale de indexare a pretului sau de revizuire a valorii obligatiei, ori derogari legale, cum ar fi impreviziunea.

Question 27

Locul platii:

Answer 27

Determinarea locului platii prezinta importanta in anumite contracte pentru determinarea cheltuielilor de transport, iar in dreptul international privat legea tarii locului unde se efectueaza plata (lex loci solutionis) este legea aplicabila executarii obligatiei.

Question 28

Concret, in conformitate cu art. 1494, in lipsa unei stipulatii contrare de indicare a locului platii, acest loc se stabileste prin recurgerea la 3 reguli:

Answer 28

Obligatiile banesti trebuie executate la sediul creditorului => plata este portabila Obligatia de a preda un bun individual determinat se executa in locul in care se afla bunul la data contractarii Pentru toate celelalte obligatii plata se executa la domiciliul sau la sediul debitorului => plata este cherabila

Question 29

Data platii:

Answer 29

Art. 1495 prevede ca in lipsa unui termen stipulat de plati, obligatia trebuie executata de indata. Art. 1496 reglementeaza regula supletiva a efectuarii platii anticipat, inainte de scadenta. Plata anticipata este valabila cu respectarea urmatoarelor conditii: Daca nu exista o clauza contractuala expresa indicand ca plata trebuie facuta doar la scadenta Plata anticipata sa nu contravina scopului contractului Plata anticipate sa nu contravina imprejurarilor

Question 30

Chetuielile platii:

Answer 30

In art. 1498 este prevazuta regula generala si supletiva de suportare a cheltuielilor de catre debitor. Partile pot deroga de la aceasta regula, iar, in plus, in anumite materii speciale (ex: vanzare-cumparare), este prevazut ca cheltuielile vanzarii sunt suportate de cumparator.

Question 31

Dovada platii:

Answer 31

Este reglementata in art. 1499 – 1503. De principiu, sarcina probei platii apartine debitorului deoarece el are interesul sa sustina ca a efectuat plata si, pe cale de consecinta, s-a stins obligatia. In conformitate cu art. 1499, dovada platii se face cu orice mijloc de proba, insa, in practica, mijlocul normal si cel mai des utilizat de dovada a platii este chitanta liberatorie (1500 – 1502 C.civ.). In art. 1503 C.civ. sunt instituite 2 prezumtii de dovada a platii, in functie de remiterea creditorului catre debitor a inscrisului original al creantei.

Question 32

Punerea in intarziere a creditorului

Answer 32

Apare in ipoteza in care creditorul refuza in mod nejustificat sa primeasca plata. Sunt diverse ratiuni pentru care debitorul este interesat sa efectueze plata la scadenta: de ex., datoria este producatoare de dobanzi dupa scandeta, obligatia are ca obiect bunuri perisabile. Exista si ipoteze in care creditorul trebuie sa participe prin anumite acte juridice sau materiale la efectuarea platii de catre debitor.

Question 33

Art. 1510 reglementeaza 2 cazuri de punere in intarziere a creditorului:

Answer 33

Refuzul nejustificat al creditorului de a primi plata, desi aceasta este efecutata cu respectarea principiului conformitatii si celorlalte principii ale platii Refuzul creditorului de a indeplini anumite acte pregatitoare fara de care debitorul nu-si poate executa obligatia

Question 34

Punerea in intarziere a creditorului de catre debitor produce urmatoarele efecte juridice:

Answer 34

Transferul riscului imposibilitatii de executare a obligatiei de la debitor la creditor Pastrarea fructelor de catre debitor, fructe culese dupa data punerii in intarziere a creditorului Instituirea unei obligatii fata de creditor, anume aceea de reparare a prejudiciilor cauzate prin intarzierea in primirea platii

Question 35

Art. 1512 reglementeaza o etapa ulterioara punerii in intarziere,

Answer 35

Art. 1512 reglementeaza o etapa ulterioara punerii in intarziere, si anume, dreptul debitorului de a consemna bunul pe cheltuiala si riscul creditorului. Textul legal doar mentioneaza acest drept al debitorului, iar, in concret, procedura ofertei de plata si a consemnatiunii este prevazuta in C.proc.civ.

Question 36

Pentru ipoteza in care bunul nu poate fi consemnat

Answer 36

Pentru ipoteza in care bunul nu poate fi consemnat conform procedurii stabilite, se poate proceda la vanzarea bunului in scopul consemnarii sumei de bani obtinute prin vanzare.

Question 37

Mijloacele juridice ale creditorului in caz de neexecutare a obligatiilor

Answer 37

Nerespectarea fara justificare a principiului executarii in natura a obligatiei se soldeaza cu dreptul creditorului de a folosi unul din mijloacele juridice reglementate de art. 1516, alin. (2) Dreptul la daune-interese (raspunderea contractuala + conditii speciale) Executarea silita in natura a obligatiei Sunt suficiente doar conditiile generale pentru acest remediu contractual.

Question 38

Este reglementata in C.civ. de la art. 1527 pana la art. 1529.

Answer 38

Este reglementata in C.civ. de la art. 1527 pana la art. 1529. Executarea silita in natura mai este denumita si executare directa sau executare ad ipsam rem. Din art. 1527, alin. (1) rezulta dreptul creditorului de a cere intotdeauna ca debitorul sa fie constrans la executarea obligatiei in natura, cu exceptia cazului in care executarea in natura este imposibila.

Question 39

In materia executarii silite in natura, trebuie sa facem distinctia intre 2 categorii de norme juridice

Answer 39

In materia executarii silite in natura, trebuie sa facem distinctia intre 2 categorii de norme juridice: pe de o parte, normele juridice de drept material care sunt reglementate in C.civ, norme care reglementeaza cerintele necesare pentru ca creditorul sa-i poata solicita debitorului sa execute intocmai obligatia asumata, daca acesta nu a facut-o la scadenta; totodata, aceste art. reglementeaza conditiile necesare pentru promovarea unei actiuni in justitie prin care creditorul solicita instantei obligarea debitorului la executarea intocmai a obligatiei asumate. Pe de alta parte, trebuie luate in calcul si normele juridice de drept procesual civil, care reglementeaza situatia in care ulterior pronuntarii unei hotarari judecatoresti de obligare a debitorului la executarea silita in natura a obligatiei (in conformitate cu art. 1527 – 1529 C.civ.) se ajunge la situatia constrangerii debitorului de punere in executare a respectivei hotarari (de regula printr-un executor judecatoresc).

Question 40

constrangere a debitorului prin mijloace de drept procesual: prin institutia amenzilor civile sau a penalitatilor

Answer 40

In aceasta materie exista si o ipoteza intermediara, si anume, de constrangere a debitorului prin mijloace de drept procesual: prin institutia amenzilor civile sau a penalitatilor, reglementate in art. 905 C.proc.civ. instrumente juridice de stimulare a debitorului in vederea executarii intocmai a obligatiei asumate cu caracter intuitu personae. Pentru a recurge la amenzile civile este necesar sa existe un titlu executoriu.

Question 41

Executarea silita in natura a obligatiei de a da: | Executarea silita in natura a obligatiei de a da o suma de bani

Answer 41

Executarea silita in natura a obligatiei de a da o suma de bani este intotdeauna posibila prin natura banilor de a fi considerati bunuri fungibile

Question 42

In cazul obligatiei de a da a unui bun individual determinat,-executare silita

Answer 42

In cazul obligatiei de a da a unui bun individual determinat, debitorul are de efectuat o obligatie de a da si o obligatie de a face; obligatia de a transfera dreptul real asupra bunului, in privinta bunurilor mobile, se executa automat din momentul incheierii contractului, potrivit principiului consensualismului, iar in materia bunurilor imobile inscrise in CF problema executarii silite a obligatiei de a da este rezolvata prin introducerea actiunii in prestatie tabulara; executarea silita in natura a obligatiei de a preda bunul este posibila cat timp bunul se afla la debitor, iar in caz contrar, executarea silita in natura nu este posibila si se va recurge la executarea prin echivalent (sunt de luat in calcul si situatiile in care bunul a fost transferat de debitor unui tert si creditorul este interesat sa declare inopozabilitatea actului de transfer catre tert sau sa introduca actiunea in revendicare)

Question 43

ex silita-In cazul obligatiei de a da avand ca obiect bunuri generice

Answer 43

In cazul obligatiei de a da avand ca obiect bunuri generice, executarea silita a acestei obligatii comporta 2 ipoteze: daca bunurile respective sunt detinute de debitor, creditorul va declansa procedura predarii silite a bunurilor; daca debitorul nu are respectivele bunuri generice, creditorul are doua variante: fie sa achizitioneze aceste bunuri pe cheltuiala debitorului sau sa ceara executarea prin echivalent a obligatiei

Question 44

Executarea silita in natura a obligatiilor de a face si de a nu face: obligatiile de a face

Answer 44

Dreptul comun este reprezentat de art. 1527. Acest articol prevede, cu referire la obligatiile de a face, dreptul creditorului de a cere intotdeauna ca debitorul sa fie constrans sa execute obligatia in natura. Termenul “sa fie constrans” trebuie interpretat prin prisma dispozitiilor de drept substantial, cu excluderea modurilor specifice procedurale de constrangere in legatura cu punerea in aplicare a unei hotarari judecatoresti printr-un executor judecatoresc = sa fie obligat de catre instanta sa execute obligatia asumata.

Question 45

Executarea silita in natura a obligatiilor de a face si de a nu face: Cea mai mare parte a obligatiilor de a face sunt susceptibile de executare silita in natura, cu unele exceptii

Answer 45

Cea mai mare parte a obligatiilor de a face sunt susceptibile de executare silita in natura, cu unele exceptii mentionate in doctrina si in jurisprudenta: obligatiile de a face decurgand din contracte de munca, deoarece in caz contrar, se considera ca s-ar incalca libertatea persoanei, obligatiile care presupun crearea, interpretarea sau livrarea unei opere de arta etc.

Question 46

Executarea silita in natura a obligatiilor de a face si de a nu face: Teza finala a alin. (1) de la art. 1527 conditioneaza recurgerea la remediul executarii silite

Answer 46

Teza finala a alin. (1) de la art. 1527 conditioneaza recurgerea la remediul executarii silite in natura de posibilitatea acestui demers. In aceasta materie deosebim intre o imposibilitate juridica de executare silita in natura si o imposibilitate materiala de executare silita in natura.

Question 47

Executarea silita in natura a obligatiilor de a face si de a nu face: O parte din doctrina subsumeaza notiunii de imposibilitate de executare silita in natura si situatia oligatiilor de a face care presupun faptul personal al debitorului

Answer 47

O parte din doctrina subsumeaza notiunii de imposibilitate de executare silita in natura si situatia oligatiilor de a face care presupun faptul personal al debitorului pe considerentul ca o eventuala executare silita in natura a acestei obligatii ar contraveni adagiului “nimeni nu poate fi obligat la executarea unui fapt personal”. Adagiul mentionat este aplicabil exclusiv in domeniul dreptului procesual civil, in legatura cu recurgerea la constrangerea debitorului la executarea unei hotarari judecatoresti. Pe planul dreptului material substantial, adagiul mentionat nu are aplicabilitate. Creditorul, sub rezerva celor 2 conditii ale executarii silite in natura, poate cere in temeiul art. 1527 si al contractului, intotdeauna, in instanta, ca debitorul sa execute intocmai obligatia de a face ce presupune un fapt personal al debitorului.

Question 48

Executarea silita in natura a obligatiilor de a face si de a nu face: Pentru ipoteza speciala in care creditorul are un titlu executoriu

Answer 48

Pentru ipoteza speciala in care creditorul are un titlu executoriu, poate solicita acordarea unor amenzi civile/penalitati in temeiul art. 905 C.proc.civ.

Question 49

Executarea silita in natura a obligatiilor de a face si de a nu face: Art. 1529 reglementeaza executarea silita in natura a obligatiilor de a nu face

Answer 49

Art. 1529 reglementeaza executarea silita in natura a obligatiilor de a nu face. Aceasta sintagma reprezinta o conventie de limbaj juridic si trebuie citita intr-o cheie tehnico-juridica drept o continuare fireasca a remediului executarii silite in natura a obligatiilor in privinta obligatiilor negative. Altfel, sintagma nu ar avea sens. Art. 1529 are ca domeniu de aplicare obligatiile de a nu face care nu presupun faptul personal al debitorului si, concret, executarea silita in natura a acestor obligatii de a nu face se realizeaza de catre creditor, care este obligat sa ceara incuviintarea instantei de judecata pentru a inlatura o lucrare sau ceea ce debitorul a efectuat, desi avea obligatia de a nu efectua acea lucrare. Pentru ipoteza particulara in care creditorul are un titlu executoriu, se poate recurge la mijlocul procesual al acordarii unor amenzi civile/judiciare/penalitati.

Question 50

Rezolutiunea, rezilierea sau reducerea prestatiei | Alte mijloace prevazute de lege pentru realizarea dreptului creditorului – actiunea pauliana, actiunea oblica

Answer 50

?

Question 51

Conditii generale de activare a mijloacelor juridice ale creditorului in caz de neexecutare: Neexecutarea fara justificare de catre debitor a obligatiei civile si neimputabilitatea fata de creditor a neexecutarii In cadrul teoriei generale a obligatiilor, putem distinge intre mai multe feluri de neexecutare:

Answer 51

In cadrul teoriei generale a obligatiilor, putem distinge intre mai multe feluri de neexecutare: neexecutare culpabila, fortuita, totala, partiala, definitiva, provizorie, licita, ilicita (de ex: in materia impreviziunii), fara justificare sau cu justificare (distinctie propusa de C.civ. prin reglementarea cauzelor de neexecutare cu justificare a obligatiilor in art. 1555 – 1557).

Question 52

Conditii generale de activare a mijloacelor juridice ale creditorului in caz de neexecutare: Neexecutarea fara justificare de catre debitor a obligatiei civile si neimputabilitatea fata de creditor a neexecutarii In art. 1516, legiuitorul prevede drept conditie generala a activarii oricarui drept a creditorului

Answer 52

In art. 1516, legiuitorul prevede drept conditie generala a activarii oricarui drept a creditorului, cerinta neexecutarii fara justificare, insemnand ca debitorul nu este in masura sa invoce o cauza de neexecutare justificata a obligatiilor. In prezentarea notiunii de neexecutare fara justificare legiuitorul nu este interesat de atitudinea subiectiva a debitorului fata de neexecutare, deoarece art. 1516 nu face nicio referire la vinovatia debitorului. Insa, in materie contractuala, in conformitate cu art. 1548, neexecutarea obligatiei va activa prezumtia relativa de culpa a debitorului. Asadar, in materie contractuala, o neexecutare fara justificare este, in acelasi timp, si o neexecutare culpabila.

Question 53

Conditii generale de activare a mijloacelor juridice ale creditorului in caz de neexecutare: Punerea in intarziere a debitorului Modurile de punere in intarziere s

Answer 53

Modurile de punere in intarziere sunt mentionate in art. 1521, 1522, alin. (1): de drept sau la cererea creditorului – punerea in intarziere a debitorului de catre creditor (regula) si aflarea de drept a debitorului in intarziere (exceptia). De principiu, debitorul nu este de drept in intarziere (exceptie), ci el trebuie sa fie pus in intarziere de catre debitor. In detaliu, art. 1522 precizeaza formalitatile pe care trebuie sa le indeplineasca creditorul pentru a-l pune in intarziere pe debitor: notificare scrisa sau cererea de chemare in judecata.

Question 54

Conditii generale de activare a mijloacelor juridice ale creditorului in caz de neexecutare: Punerea in intarziere a debitorului

Answer 54

Punerea in intarziere reprezinta situatia in care se afla debitorul care nu a executat obligatia la scadenta, situatia de care legea civila leaga anumite efecte juridice.

Question 55

Conditii generale de activare a mijloacelor juridice ale creditorului in caz de neexecutare: Punerea in intarziere a debitorului Noua legislatie contine un element de noutate, si anume,

Answer 55

Noua legislatie contine un element de noutate, si anume, obligativitatea acordarii de catre creditor a unui termen suplimentar de executare debitorului. De semnalat ca, desi prevede obligativitatea termenului de executare, nu este mentionata o eventuala sanctiune asupra valabilitatii notificarii ce nu contine un astfel de termen suplimentar de executare. In lipsa precizarii termenului suplimentar de executare este subinteles, in favoarea debitorului, un termen suplimentar de executare rezonabil ce va incepe sa curga din ziua comunicarii notificarii (termenul rezonabil va fi determinat in functie de felul obligatiei, de practici, de uzante, de calitatea debitorului etc).

Question 56

Conditii generale de activare a mijloacelor juridice ale creditorului in caz de neexecutare: Punerea in intarziere a debitorului Intarzierea de drept a debitorului

Answer 56

Intarzierea de drept a debitorului este reglementata in art. 1523 si reglementeaza 2 astfel de cazuri: prima derogare are natura conventionala, insemnand ca partile au stipulat in contract ca debitorul se afla in intarziere din momentul scadentei si se renunta la formalitatea punerii in intarziere; a doua derogare este reglementata in alin. (2) al art. 1523 prin mentionarea mai multor situatii a) - e) in care debitorul este de drept in intarziere: Obligatia nu putea fi executata in mod util decat intr-un anumit timp, pe care debitorul l-a lasat sa treaca sau nu a executat-o imediat, desi exista urgenta Debitorul a facut imposibila executarea in natura prin fapta sa sau a incalcat o obligatie de a nu face Debitorul si-a manifestat in mod neindoielnic fata de creditor intentia de a nu executa obligatia sau refuza ori neglijeaza sa isi execute obligatia cu executare succesiva Nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani asumata in timpul activitatii unei intreprinderi Obligatia se naste din savarsirea unei fapte ilicite extracontractuale

Question 57

Conditii generale de activare a mijloacelor juridice ale creditorului in caz de neexecutare: Punerea in intarziere a debitorului Efectele punerii in intarziere:

Answer 57

Principalul efect al punerii in intarziere este acordarea termenului suplimentar de executare. Se mai produc, de asemenea, 2 subefecte: suspendarea executarii obligatiilor din partea creditorului si imposibilitatea de exercitare pe perioada termenului suplimentar de executare a celorlalte remedii contractuale. Urmatoarele efecte ale punerii in intarziere se activeaza dupa implinirea termenului suplimentar de executare: acordarea de daune-interese, rezolutiunea sau rezilierea. Alte efecte sunt executarea de catre debitor a obligatiei de a face, iar daca punerea in intarziere este ca urmare a chemarii in judecata, se interupe prescriptia extinctiva.

Question 58

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala

Answer 58

In cazul in care executarea in natura a obligatiilor nu este posibila sau nu mai prezinta interes pentru creditor, se va recurge la executarea prin echivalent a obligatiei, ipoteza in care creanta initiala este inlocuita cu o alta creanta care va avea ca obiect o suma de bani reprezentand repararea prejudiciului suferit de creditor. Totusi, nu se poate vorbi despre o novatie prin schimbarea obiectului deoarece in cazul novatiei transformarea obligatiei are loc prin acordul partilor in acest sens (animus novandi = intentia partilor de a nova). Executarea prin echivalent a obligatiilor se mai cheama si executare indirecta a obligatiei prin acordarea de daune-interese sau despagubiri.

Question 59

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Daunele-interese/despagubirile sunt de mai multe feluri. Clasificarea traditionala a despagubirilor este urmatoarea:

Answer 59

Daune-interese compensatorii Daune-interese moratorii Daune-interese principale Daune-interese complementare

Question 60

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Daune-interese compensatorii

Answer 60

Reprezinta echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii totale sau partiale a obligatiei.

Question 61

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Daune-interese moratorii

Answer 61

Reprezinta echivalentul prejudiciului pe care il sufera creditorul ca urmare a executarii cu intarziere a obligatiilor. Daunele-interese moratorii se pot cumula cu executarea in natura a obligatiei si cu daunele-interese compensatorii.

Question 62

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Daune-interese principale

Answer 62

Acele daune-interese care reprezinta un remediu de sine statator si care, de regula, tind sa inlocuiasca executarea obligatiei.

Question 63

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Daune-interese complementare

Answer 63

Acestea au un rol accesoriu pe langa un alt remediu principal. Si rezolutiunea ca remediu principal poate fi insotita de daune-interese.

Question 64

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Relatia dintre executarea prin echivalent si raspunderea contractuala devine evidenta prin observarea functiilor pe care le indeplineste raspunderea contractuala:

Answer 64

Functia de reparare a prejudiciului | Functia de executare prin echivalent a obligatiei contractuale

Question 65

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Functia de reparare a prejudiciului

Answer 65

Aceasta functie rezulta din art. 1350 alin. (2) C.civ: “In cazul in care o persoana nu-si indeplineste o obligatie contractuala este raspunzatoare pentru prejudiciul cauzat”.

Question 66

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Functia de executare prin echivalent a obligatiei contractuale

Answer 66

Rezulta tot din art. 1530, intitulat “Dreptul la daune-interese” si prevede conditiile raspunderii contractuale necesare pentru acordarea de daune-interese. In plus, acest articol este pozitionat in sectiunea “Executarea prin echivalent”. Domeniul de aplicare al raspunderii contractuale priveste cu prioritate contractele, insa, acesta se extinde si in materia actelor juridice unilaterale.

Question 67

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Conditiile raspunderii contractuale:

Answer 67

Fapta ilicita Prejudiciul Raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu Vinovatia debitorului

Question 68

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Fapta ilicita

Answer 68

Fapta ilicita in materie contractuala consta in neexecutarea obligatiei contractuale sau executarea necorespunzatoare a unei obligatii contractuale. Neexecutarea fara justificare este si o neexecutare culpabila. Totusi, teza finala a art. 1530 C.civ. lasa impresia ca pot exista situatii in care sa existe o neexecutare nejustificata si, totusi, neculpabila. Sarcina probei faptei ilicite revine creditorului. Proba va fi diferita in functie de felul obligatiei de a fi pozitiva sau negativa, de mijloace sau de rezultat (de ex: pentru o obligatie pozitiva de a face creditorul trebuie doar sa dovedeasca existenta obligatiei si sa sustina ajungerea acestei obligatii la scadenta, iar din aceste elemente rezulta o prezumtie de neexecutare, prezumtie pe care debitorul o poate rasturna aratand fie ca a executat, fie ca neexecutarea este justificata).

Question 69

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Prejudiciul

Answer 69

Prejudiciul consta in efectele negative (patrimoniale sau nepatrimoniale) ale nerespectarii de catre debitor a dreptului de creanta al creditorului. Pentru a fi reparabil, prejudiciul contractual trebuie sa indeplineasca cateva cerinte: sa fie cert sa nu fie imputabil creditorului sa fie consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei Dovada prejudiciului este mentionata in art. 1537 C.civ. Dovada neexecutarii obligatiei nu il scuteste pe creditor de dovada existentei prejudiciului, cu exceptia cazului in care prin lege sau prin conventia partilor se prevede altfel.

Question 70

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu

Answer 70

Trebuie sa fie dovedit de catre creditor. In doctrina se apreciaza ca analiza continutului obligatiei de a fi de mijloace sau de rezultat, pozitiva sau negativa, echivaleaza cu cercetarea raportului de cauzalitate dintre neexecutare si prejudiciu.

Question 71

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala \Vinovatia debitorului

Answer 71

Art. 1547 C.civ. mentioneaza expres gradele sau formele vinovatiei debitorului = intentie si culpa. Mentionarea acestor grade de vinovatie a debitorului confirma teza conform careia raspunderea contractuala este o raspundere subiectiva, necesitand cercetarea atitudinii subiective a debitorului. Intentia este prima forma a vinovatiei si presupune reaua-credinta a debitorului in neexecutarea obligatiei sau refuzul expres de executare a obligatiei. Intentiei ii este asimilata si culpa grava.

Question 72

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Vinovatia debitorului radele vinovatiei produc efecte diferite pe planul raspunderii contractuale:

Answer 72

intentia si culpa grava agraveaza raspunderea debitorului, in sensul ca creditorul poate solicita si repararea prejudiciului imprevizibil intentia si culpa grava se soldeaza cu imposibilitatea de a se invoca o clauza sau o conventie de neraspundere sau de limitare a raspunderii Art. 1548 C.civ. reglementeaza regimul probatoriu din perspectiva culpei debitorului, in sensul institutirii unei prezumtii simple de culpa a debitorului, prezumtie ce rezulta din dovada neexecutarii obligatiei.

Question 73

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Punerea in intarziere a debitorului

Answer 73

Este o conditie comuna oricarui remediu contractual.

Question 74

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Inexistenta unei clauze sau a unei conventii de neraspundere intre parti

Answer 74

Clauzele privind limitarea sau exonerarea de raspundere a debitorului sunt reglementate in art. 1355 si valabilitatea acestor clauze este conditionata de 2 factori: natura prejudiciului = sa fie vorba de un prejudiciu material atitudinea subiectiva a debitorului in neexecutarea obligatiei = doar din culpa, cu excluderea intentiei si a culpei grave

Question 75

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Evaluarea judiciara a daunelor-interese

Answer 75

Are loc in cadrul unui proces civil, cand instanta va proceda la stabilirea cuantumului despagubirilor, odata ce creditorul a reusit sa demonstreze toate conditiile raspunderii contractuale. In stabilirea cuantumului despagubirilor, instanta va tine cont de urmatoarele reguli:

Question 76

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Evaluarea judiciara a daunelor-interese rincipiul repararii integrale a prejudiciului

Answer 76

Prejudiciul = pierderea efectiv suferita + beneficiul nerealizat Pierderea suferita de creditor reprezinta costurile efective pe care creditorul le-a efectuat cu ocazia executarii contractului, costuri care s-au dovedit a fi inutile din cauza neexecutarii obligatiei debitorului (de ex: cheltuieli ocazionate de incheierea unor contracte de depozit sau de transport). In doctrina exista si opinia ca, in categoria pierderii suferite sa fie incluse si costurile legate de incheierea contractului. Beneficiul nerealizat reprezinta castigul care nu a mai fost obtinut de creditor din incheierea si executarea contractului (de ex: profitul scontat sau urmarit de creditor prin revanzarea bunului care nu a mai fost predat ori exploatarea in alt mod a bunului).

Question 77

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Evaluarea judiciara a daunelor-interese Principiul repararii prejudiciului previzibil

Answer 77

Acest principiu se aplica de cate ori se retine culpa debitorului in neexecutare. Cu titlu de exceptie, daca neexecutarea este intentionata sau se datoreaza culpei grave, creditorul are dreptul sa solicite repararea prejudiciului imprevizibil.

Question 78

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Evaluarea judiciara a daunelor-interese Principiul repararii prejudiciului direct si necesar

Answer 78

Daunele-interese nu cuprind decat ceea ce este consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei (aceasta regula se aplica atat in materia repararii prejudiciului previzibil, cat si in materia repararii prejudiciului imprevizibil).

Question 79

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Evaluarea judiciara a daunelor-interese Principiul prejudiciului neimputabil creditorului

Answer 79

Notiunea de prejudiciu imputabil creditorului este reglementata in art. 1534 C.civ. in stransa legatura cu reglementarea obligatiei creditorului de a depune minime diligente in evitarea prejudiciului. Aceasta obligatie de diligenta a creditorului reprezinta aplicarea principiului bunei-credinte in executare. Prejudiciul imputabil creditorului este o limita a repararii integrale.

Question 80

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Evaluarea legala a daunelor-interese

Answer 80

Evaluarea legala este aplicabila in cazul neexecutarii obligatiilor banesti si a obligatiilor de a face. Potrivit acestei metode de evaluare, prin lege este estimat prejudiciul suferit de creditor prin neexecutarea obligatiilor mentionate si acest prejudiciu consta in dobanda legala.

Question 81

Exista 3 modalitati de evaluare a daunelor-interese:

Answer 81

Evaluarea judiciara a daunelor-interese Evaluarea legala a daunelor-interese Evaluarea conventionala a daunelor-interese

Question 82

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Evaluarea legala a daunelor-interese Daca o suma de bani nu este platita pana la scadenta

Answer 82

Daca o suma de bani nu este platita pana la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii in cuantumul stabilit de lege, fara sa dovedeasca vreun prejudiciu. Debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ar fi fost mai mic. Daca, inainte de scadenta, dobanzile erau mai mari decat dobanda legala, daunele moratorii sunt datorate la nivelul stabilit inainte de scadenta. Daca dobanzile moratorii nu sunt mai mari decat dobanda legala, creditorul poate cere si daune-interese pentru repararea integrala a prejudiciului.

Question 83

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Evaluarea legala a daunelor-interese Din analiza art. 1535, alin. (1) C.civ. rezulta ca

Answer 83

Din analiza art. 1535, alin. (1) C.civ. rezulta ca pentru a se acorda daune moratorii la nivelul dobanzii legale, creditorul este scutit de dovada prejudiciului, iar in cazul in care obligatia rezulta din exercitiul unei intreprinderi (art. 1523 lit. d)) debitorul nu mai trebuie pus in intarziere.

Question 84

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Evaluarea legala a daunelor-interese O.G. nr. 13/2011 stabileste nivelul dobanzii legale in functie de felul dobanzii:

Answer 84

``` dobanda remuneratorie (fruct civil) – exprimata de parti, reprezinta pret al capitalului imprumutat si se stabileste la nivelul ratei de referinta a BNR dobanda penalizatoare (daune-interese moratorii) se aplica cu titlu sanctionator pentru neexecutarea la timp a unei obligatii banesti; dobanda moratorie poate fi prevazuta si de parti pe cale conventionala sub forma de clauza penala; legea civila suplineste atat existenta dobanzii legale penalizatoare, cat si cuantumul acesteia; la nivelul ratei BNR + 4 puncte penalizatoare ```

Question 85

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Evaluarea legala a daunelor-interese In cazul dobanzii legale remuneratorii legea civila suplinest

Answer 85

In cazul dobanzii legale remuneratorii legea civila suplineste doar cuantumul, daca partile nu au stabilit o dobanda remuneratorie, ea nu poate fi invocata; in cazul dobanzii penalizatoare se suplineste atat existenta, cat si cuantumul dobanzii!

Question 86

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Evaluarea legala a daunelor-interese Nivelul dobanzii legale este diferit in functie de natura raporturilor juridice precum si in functie de prezenta unui element de extraneitate:

Answer 86

Nivelul dobanzii legale este diferit in functie de natura raporturilor juridice precum si in functie de prezenta unui element de extraneitate: conform alin. (3) art. 3 din O.G., in raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei intreprinderi cu scop lucrativ, rata dobanzii legale se stabileste la rata BNR potrivit alin. (1) si (2), diminuata cu 20% conform art. 4, in functie de existenta unui element de extraneitate in contract, atunci cand legea aplicabila contractului este legea romana si plata s-a stipulat intr-o moneda straina, dobanda legala este de 6% pe an se stabileste in art. 5 o limita a dobanzii pentru raporturile juridice dintre neprofesionisti, dobanda nu poate depasi dobanda legala cu mai mult de 50% pe an; orice clauza ce contravine acestei prevederi este nula de drept, iar creditorul este decazut din dreptul de a pretinde dobanda legala Dobanda legala intervine atunci cand prin act scris nu este stabilita alta dobanda!

Question 87

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Evaluarea legala a daunelor-interese Evaluarea legala a daunelor interese se regaseste si in privinta executarii cu intarziere a obligatiilor de a face

Answer 87

Evaluarea legala a daunelor interese se regaseste si in privinta executarii cu intarziere a obligatiilor de a face. Obiectul de reglementare al art. 1536 consta in mentionarea modalitatilor de stabilire a daunelor moratorii in privinta acestor obligatii: este vorba de o evaluare conventionala (o clauza penala) pentru stabilirea despagubirilor in caz de executare cu intarziere a unei obligatii de a face. In al doilea rand, evaluarea daunelor moratorii poate avea loc si pe cale judiciara. Evaluarea daunelor moratorii in cazul executarii cu intarziere a obligatiilor de a face poate avea loc si pe cale legala, caz in care creditorul are dreptul la o dobanda legala calculata de la data la care debitorul este in intarziere, asupra echivalentului in bani a obligatiei, iar creditorul trebuie sa il puna in intarziere pe debitor, indiferent de calitatea partilor, cu exceptia in care s-a stipulat o clauza penala sau creditorul poate dovedi un prejudiciu mai mare cauzat de intarziere.

Question 88

Executarea obligatiilor prin echivalent. Raspunderea civila contractuala Evaluarea legala a daunelor-interese In contextul art. 1536 exista discutii daca dobanda legala la care face referire art. 1536 este dobanda legala penalizatoare sau remuneratorie.

Answer 88

In contextul art. 1536 exista discutii daca dobanda legala la care face referire art. 1536 este dobanda legala penalizatoare sau remuneratorie. In cuprinsul O.G. 13/2011, conform art. 11 exista o norma de interpretare a C.civ. a art 1535 si a art. 1538 – 1543 C.civ => dobanda legala la care fac referire art. din C.civ. mentionate este dobanda legala penalizatoare. Art. 1536 excede domeniului normei de interpretare.

Question 89

Evaluarea conventionala a daunelor-interese | Cumulul clauzei penale cu alte drepturi ale creditorului:

Answer 89

Cumulul clauzei penale cu alte drepturi ale creditorului: chestiunea cumulului clauzei penale cu alte remedii contractuale este partial reglementata in art. 1539 C.civ. In rest, aceasta chestiune a cumulului depinde de obiectul clauzei penale (clauza penala poate fi stabilita fie pentru neexecutare totala, fie pentru executare necorespunzatoare), de specificul fiecarui remediu contractual in legatura cu care se discuta chestiunea cumulului clauzei penale (executare silita sau rezolutiunea) => “Creditorul nu poate cere atat executarea in natura a obligatiei principale, cat si plata penalitatii, afara de cazul in care penalitatea a fost stipulata pentru neexecutarea obligatiilor la timp sau la locul stabilit.” In doctrina exista si opinia conform careia daca s-ar fi dorit cumulul clauzei penale cu indexarea, partile ar fi stipulat expres acest lucru cu prilejul redactarii clauzei penale. ICCJ considera ca cumulul clauzei penale cu indexarea ratei inflatiei este posibil.

Question 90

Evaluarea conventionala a daunelor-interese | Caractere juridice ale clauzei penale:

Answer 90

caracter consensual caracter obligatoriu caracter accesoriu fata de contractul a carui executare o insoteste => consecintele sunt reglementate in art. 1540 C.civ. caracter reparator

Question 91

Evaluarea conventionala a daunelor-interese | Clauza penala

Answer 91

Este reglementata in art. 1538 – 1543 C.civ. si reprezinta o clauza prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neindeplinirii sau a indeplinirii necorespunzatoare a obligatiei. Obiectul clauzei penale consta intr-o suma de bani, insa, conform alin. (1) art. 1538, obiectul poate consta si intr-o alta prestatie. Domeniul de aplicare al clauzei penale => clauza penala poate fi stipulata in orice contract pentru a insoti executarea oricarei obligatii, inclusiv obligatia de a da o suma de bani. In redactarea clauzei penale, in raporturile dintre neprofesionisti trebuie studiat art. 5 din O.G. 13/2011 – clauza penala sa nu depaseasca cu mai mult de 50% dobanda legala. Prin stipularea clauzei penale se lasa la aprecierea partilor, si nu a unei instante de judecata, cuantumul despagubirilor sau o alta prestatie care urmeaza sa fie datorata de debitor in caz de neexecutare a unei obligatii contractuale. Instanta nu poate reduce penalitatea decat in situatiile prevazute la lit. a) si b) art. 1541 C.civ. Pentru a se activa clauza penala, creditorul trebuie sa faca dovada tuturor conditiilor raspunderii contractuale a debitorului, in afara de conditia prejudiciului. Dreptul de optiune in favoarea clauzei penale apartine exclusiv creditorului, asa cum e prevazut si in alin. (2), (3) art. 1538 C.civ.

Question 92

Evaluarea conventionala a daunelor-interese | Arvuna

Answer 92

Arvuna este reglementata in art. 1544 – 1546 C.civ. Arvuna este o clauza accesorie prin care una dintre parti preda celeilalte o suma de bani sau alte bunuri fungibile ca o confirmare a incheierii si executarii contractului sau ca pret al dezicerii sale de contract.

Question 93

Evaluarea conventionala a daunelor-interese | arvuna confirmatorie

Answer 93

Art. 1544 C.civ. => arvuna trebuie imputata prestatiei datorate sau restituita, dupa caz; partea care a platit arvuna poate cere dublul acesteia daca neexecutarea provine de la partea care a primit arvuna

Question 94

Evaluarea conventionala a daunelor-interese | arvuna penalizatoare

Answer 94

Art. 1545 C.civ. => cel care denunta contractul pierde arvuna sau trebuie sa restituie dublul acesteia, dupa caz.

Question 95

Evaluarea conventionala a daunelor-interese | Caracterele juridice ale arvunei:

Answer 95

``` caracter real caracter accesoriu caracter sanctionator caracter reparator Arvuna trebuie restituita in intregime daca contractul se desfiinteaza din cauze neimputabile! ```

Question 96

Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului

Answer 96

In aceasta materie este vorba despre mijloace juridice indirecte de realizare a drepturilor creditorului si care sunt incadrabile in art. 1516 pct. 3 C.civ. Aceste mijloace sunt reglementate in art. 1558 – 1560 C.civ. si pot fi grupate pe 3 categorii: masuri conservatorii – asigurarea dovezilor, indeplinirea unor formalitati de publicitate, actiunea oblica; masuri asiguratorii – sechestrul asigurator, poprirea asiguratorie, dreptul creditorului de a intenta actiunea in declararea simulatiei; actiunea pauliana = actiune de sine statatoare.

Question 97

Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului | Actiunea oblica

Answer 97

Este reglementata in art. 1560 – 1561 C.civ. si se mai cheama actiune indirecta/subrogatorie si este acea actiune in justitie pe care creditorul o exercita pentru valorificarea unui drept care apartine debitorului sau, drept pe care debitorul, cu rea-credinta sau din neglijenta refuza sau omite sa-l exercite. Actiunea oblica nu reprezinta o actiune juridica de sine statatoare, ci actiunea oblica va avea regimul juridic particular al actiunii ce insoteste dreptul valorificat de creditor (de ex: dreptul de proprietate – revendicare).

Question 98

Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului Actiunea oblica Domeniul de aplicare

Answer 98

Domeniul de aplicare – actiunea oblica poate fi intentata in legatura cu toate drepturile patrimoniale ale debitorului; cu titlu de exceptie – drepturile nepatrimoniale, drepturile patrimoniale neurmaribile (uz, abitatie), drepturile insesizabile, drepturile patrimoniale care presupun o apreciere subiectiva din partea debitorului (revocarea unei donatii pentru ingratitudine etc).

Question 99

Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului Actiunea oblica Conditii pentru admiterea actiunii oblice:

Answer 99

Creanta creditorului sa fie certa si exigibila la data introducerii actiunii In doctrina si in practica se considera ca cerinta exigibilitatii este o cerinta excesiva si ca este suficient ca exigibilitatea sa existe nu la data introducerii actiunii, ci la data pronuntarii hotararii de admitere a actiunii oblice. Debitorul sa fie inactiv din neglijenta sau cu rea-credinta Conduita debitorului sa il prejudicieze pe creditor => debitorul isi creeaza sau isi mareste o stare de insolvabilitate Actiunea formulata de creditor trebuie sa indeplineasca si conditiile speciale de admitere ale actiunii ce insoteste dreptul concret valorificat Creanta creditorului contra debitorului trebuie sa nu fie prescrisa si trebuie urmarit si termenul de prescriptie ce insoteste dreptul la actiune valorificat de creditor prin intermediul actiunii oblice. Prescriptia actiunii oblice depinde de natura dreptului ce urmeaza a fi valorificat prin actiunea oblica.

Question 100

Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului Actiunea oblica Efectele actiunii oblice:

Answer 100

Fata de debitorul inactiv, ca urmare a admiterii actiunii oblice, dreptul valorificat se va intoarce in patrimoniul debitorului fara sa fie necesara introducerea in cauza a debitorului Fata de ceilalti creditori ai debitorului, efectele sunt reglementate in art. 1561 – hotararea de admitere a actiunii oblice va profita si celorlalti creditori ai debitorului, chiar daca acestia nu au fost introdusi in cauza si fara ca reclamantul-creditor sa aiba vreo preferinta in executarea dreptului valorificat

Question 101

Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului | Actiunea pauliana

Answer 101

Este reglementata in art. 1562 – 1565 C.civ. si se mai numeste si actiune revocatorie, reprezentand actiunea prin care creditorul solicita ca un act juridic incheiat fraudulos de debitorul sau cu un tert sa ii fie declarat inopozabil deoarece actul juridic l-a prejudiciat prin faptul ca debitorul si-a creat sau majorat starea de insolvabilitate.

Question 102

Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului Actiunea pauliana Domeniul de aplicare

Answer 102

in principiu, domeniul actiunii pauliene este asemanator cu domeniul actiunii oblice, iar conform art. 1562, alin. (2) in domeniul de aplicare intra inclusiv o plata efectuata de catre debitor; in legatura cu toate drepturile patrimoniale al debitorului.

Question 103

Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului Actiunea pauliana Conditiile actiunii pauliene:

Answer 103

Creanta sa fie certa la data introducerii actiunii Actul atacat sa fie prejudiciabil pentru creditor Frauda debitorului => consta in atitudinea subiectiva a debitorului cu prilejul incheierii contractului fraudulos, debitorul a cunoscut ca prin respectivul act juridic incheiat l-a prejudiciat pe creditorul sau Conform alin. (2) art. 1562, cerinta legala a participarii tertului la frauda este ceruta exclusiv in privinta contractelor cu titlu oneros Actiunea pauliana se prescrie in termen de 1 an de la data cand creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca prejudiciul ce rezulta din actul atacat.

Question 104

Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului Actiunea pauliana Efectele admiterii actiunii pauliene:

Answer 104

Actul juridic va fi declarat inopozabil fata de creditorul reclamant si fata de ceilalti creditori intervenienti in cauza + preferinta intre creditori Intre debitor si tert actul juridic ramane valabil Dreptul tertului de a pastra bunul ce face obiectul contractului inopozabil Obligatia tertului de a plati creditorului prejudiciul suferit prin incheierea actului fraudulos