Moduri de stingere a obligatiilor Flashcards
Modurile de stingere a obligatiilor se pot clasifica in:
moduri voluntare de stingere a obligatiilor: remiterea de datorie, compensatia conventionala
moduri involuntare de stingere a obligatiilor: confuziunea, imposibilitatea fortuita de executare
moduri de stingere care duce la realizarea creantei creditorului: compensatia, confuziunea, darea in plata
moduri de stingere care nu conduc la realizarea creantei creditorului: remiterea de datorie, imposibilitatea fortuita de executare
Compensatia
Compensatia consta in stingerea simultana a doua obligatii recriproce existente intre doua persoane pana la concurenta celei mai mici dintre obligatii.
Daca obligatiile sunt egale, amandoua se sting, daca nu, va subzista obligatia cu valoare mai mare.
Compensatia
Codul Civil foloseste notiunea de compensatie cu doua sensuri:
un prim sens, de prestatie pentru compensarea unei pierderi, repararea unui prejudiciu
un al doilea sens, de stingere a obligatiei prin compensarea unor obligatii reciproce
Compensatia
Utilitatea compensatiei:
compensatia este un mod simplificat de plata a doua datorii, avand ca efect realizarea in tot sau in parte a creantelor apartinand partilor celor doua raporturi obligationale
compensatia are rolul unei garantii, fiecare parte fiind in situatia de a evita riscul insovabilitatii celeilalte parti; daca nu ar exista compensatia, fiecare parte ar fi tinuta sa faca plata efectiva a propriei datorii
Compensatia
Compensatia se aplica oricaror obligatii, indiferent de izvorul lor, cu exceptii, conform art. 1618, 1622, 1039 compensatia nu are loc atunci cand:
creanta rezulta dintr-un act facut cu intentia de a pagubi
datoria are ca obiect restituirea bunului dat in depozit sau cu titlu de comodat
creanta are ca obiect un bun insesizabil
nu are loc in detrimentul drepturilor dobandite de un tert
Compensatia legala – se produce ope legis
Conditiile compensatiei legale:
Reciprocitatea obligatiilor => intre aceleasi persoane (fiecare are atat calitatea de creditor, cat si pe cea de debitor)
Obiectul creantelor sa fie bunuri fungibile
Creantele sa fie certe, lichide si exigibile (termenul de gratie acordat pentru plata unei datorii nu impiedica realizarea compensatiei)
Partile sa nu fi renuntat expres sau tacit la compensatie
Mostenitorul care este atat creditor, cat si debitor al mostenirii se poate prevala de compensatia legala chiar daca nu ar fi intrunite toate conditiile acesteia
Compensatia legala – se produce ope legis
Efectele compensatiei legale:
Stingerea ambelor obligatii, daca au valoarea egala sau datoria mai mare se va stinge partial pana la concurenta valorii obligatiei mai mici
Stingerea garantiilor si a accesoriilor obligatiilor => vor continua sa existe pentru partea necompensata din creanta mai mare
Fideiusorul poate opune in compensatie creanta pe care debitorul principal o dobandeste impotriva creditorului obligatiei garantate
Debitorul nu poate opune compensatia pentru ce datoreaza fideiusorului
Compensatia trebuie sa aiba loc cu respectarea drepturilor dobandite de terti in legatura cu obligatiile supuse compensatiei sau cu garantiile care insotesc aceste obligatii
Efectele compensatiei se produc retroactiv!
In caz de litigiu intre parti, instanta de judecata doar constata compensatia, prin verificarea conditiilor legale, si nu o pronunta.
Compensatia conventionala
Partilor pot, prin acordul lor de vointa, sa stinga prin compensatie obligatiile pe care le au una fata de cealalta. Compensatia legala presupune neindeplinirea conditiilor compensatiei legale, pentru ca, altfel, compensatia s-ar produce de plin drept. Partile, prin compensatia conventionala, pot ignora cerintele compensatiei legale, cu exceptia reciprocitatii obligatiilor, care este de esenta compensatiei.
Compensatia judecatoreasca
Compensatia judecatoreasca este o forma de compensatie dispusa de instanta de judecata. Art. 1617 => O parte poate cere lichidarea judiciara a unei datorii pentru a punea opune compensatia.
Se recurge la compensarea obligatiilor pe cale judecatoreasca atunci cand nu sunt indeplinite conditiile pentru operarea compensatiei legale. De regula, compensatia judecatoreasca sau judiciara se solicita printr-o cerere sau actiune reconventionala introdusa de catre debitorul parat chemat in judecata de catre celalalt debitor.
Compensatia judecatoreasca produce efecte din momentul ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, ea nu are efecte retroactive, ca in cazul compensatiei legale.
Confuziunea
Confuziunea consta in intrunirea in aceeasi persoana atat calitatii de debitor, cat si a calitatii de creditor, in cadrul aceluiasi raport juridic obligational.
Prin confuziune, obligatia se stinge de drept.
Confuziunea se aplica tuturor obligatiilor, indiferent de izvorul lor. Confuziunea decurge, de regula, din succesiunea acceptata pur si simplu, cand o parte a raportului obligational devine mostenitorul universal sau cu titlu universal al celeilalte parti. Confuziunea poate interveni si intre persoanele juridice cu ocazia reorganizarii.
Conditia confuziunii:
Dreptul de creanta si obligatia corelativa trebuie sa se gaseasca in patrimonii diferite
Patrimoniile se contopesc prin aparitia cauzei declansatoare a intrunirii in aceeasi persoana a calitatii de debitor si creditor
Confuziunea nu opereaza daca datoria si creanta se gasesc in acelasi patrimoniu, dar in mase de bunuri diferite
Efectele confuziunii:
Confuziunea stinge obligatia impreuna cu garantiile si accesoriile care o insoteau
Creditorul este propriul sau debitor
Daca inceteaza cauza care a produs confuziunea, se produce renasterea vechii obligatii (efect retroactiv)
Confuziunea nu aduce atingere drepturilor dobandite anterior de terti in legatura cu creanta stinsa pe aceasta cale
Ipoteca se stinge prin confuziunea calitatilor de ipotecar si proprietar al bunului ipotecat
Remiterea de datorie
Remiterea de datorie este o conventie prin care creditorul renunta la dreptul de a-si valorifica creanta impotriva debitorului sau, liberandu-l astfel pe acesta.
Remiterea de datorie are natura juridica a unei conventii, nu a unui simplu act unilateral de vointa, de renuntare la un drept, intrucat presupune pe langa consimtamantul creditorului si pe acela al debitorului sau. De regula, remiterea de datorie este cu titlu gratuit printr-o liberalitate, o donatie sau legat.
Poate avea efecte inter vivos sau mortis causa.
Remiterea de datorie poate fi totala (regula) sau partiala, expresa sau tacita, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros (depinde de natura actului prin care se realizeaza).
Prezumtia legala ca remiterea de datorie este totala!
Cazuri de remitere tacita de datorie => din partea creditorului se considera ca face o oferta; creditorul rupe contractul de imprumut
Conditiile remiterii de datorie:
Cand este efectuata prin acte inter vivos constituie o donatie indirecta, fiind supusa regulilor de fond ale acesteia, nu si regulilor de forma
Cand este efectuata prin acte mortis causa trebuie sa indeplineasca conditiile de forma ale testamentului
Cand este cu titlu oneros, trebuie sa fie indeplinite conditiile impuse de natura actului prin care se realizeaza, identificata conform vointei partilor
Cand este cu titlu gratuit, trebuie sa existe intentia de a gratifica
Proba remiterii de datorie:
Daca prin lege nu se prevede altfel, dovada platii se face cu orice mijloc de proba.