PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

Question 1

Instanta judecatoreasca-notiune

Answer 1

Noțiunea poate avea sensul de instituție (competență) sau de formațiune (organizare),
completul de judecată

Question 2

Notiunile de compunere si constituire a instantei

Answer 2

COMPUNERE = alcatuirea simpla a instantei, cu nr prevaz de lege
CONSTITUIRE = alc complexa a inst, cu toate organele si persoanele prevaz de lege, respectiv cu part, alaturi de judec unic sau completul de judecata, a grefierului, a asist judiciari, a magistr-asistent de la ICCJ, precum si a procurorului (! cand part la proces in virtutea unei prevederi legale, NU cand formuleaza cererea/exerc o cale de atac/part fara ca prez sa fie OBLIGATORIE cf legii).

Question 3

Regulile de compunere a instantei

Answer 3

REGULA in cazul compunerii completurilor în judecata de PRIMA INSTANTA (indiferent de gradul ei)
cu UN SINGUR judecător. EXCEPTIA o fac litigiile de muncă si de asig sociale, caz în care în compunerea
completului de 1 judec intră și doi asistenți judiciari.
În APEL, regula este compunerea din 2 judecători,
iar în RECURS de către 3.
Pe langa aceste reguli - un judecator, 2 si 3, exista si reguli speciale privind compunerea
completelor formate in cadrul ICCJ: de 5 jud, 25 jud-RIL, 13-hot prealab pt dezlegarea unor chestiuni de drept.

Question 4

Incompatibilitatea absoluta

Answer 4

Incompatibilitatea este un incident care vine să sancționeze lipsa de imparțialitate a
judecătorului.
1. primul caz vizeaza pe judecatorul care, pronuntand o incheiere interlocutorie sau o hotarare
prin care se solutioneaza cauza, ar fi chemat sa judece aceeasi pricina in apel, recurs, contestatie in anulare
ori revizuire.
2. al doilea caz de incompatibilitate, pe care il regasim tot la art 41 alin 1 il vizeaza pe
judecatorul care, pronuntand o incheiere interlocutorie sau o hotarare prin care s-a solutionat cauza, este
chemat sa se pronunte din nou dupa ce hotararea sa a fost desfiintata si cauza a fost trimisa spre rejudecare
aceleiasi instante.
! singura ipoteza a aplicarii acestei exceptii este cea
in care judecatorul de prima instanta solutioneaza cauza pe baza unei EXCEPTII PEREMPTORII, care ulterior, fara a antama fondul, este inlaturata de catre instanta superioara de apel sau recurs.
3. al treilea caz de incompatibilitate vizeaza situatia judecatorului care anterior investirii lui ca
judecator intr-o cauza concreta a indeplinit calitatea de martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent
judiciar, magistrat asistent sau mediator in aceeasi cauza.
Ca martor trebuie să fi fost audiat în această calitate. Ca expert, trebuie să fi întocmit un raport
de expertiză. Ca avocat, trebuie ca una dintre părți să îi fi fost client în acea cauză. Dacă a fost
clientul său în altă cauză, poate fi un caz de incompatibilitate relativă.

! dispozitiile art 41 privind incompatibilitatea absoluta sunt de stricta
interpretare. Ele nu pot fi extinse pe cale de interpretare, prin analogie.

Question 5

Incompatibilitatea relativa

Answer 5

1. când și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluție în cauza pe care a fost desemnat să o judece. Punerea în discuția părților, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) și (5), nu îl face pe judecător incompatibil;
2. când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă;
3. când este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soțului uneia dintre aceste persoane;
4. când soțul sau fostul său soț este rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre părți;
5. dacă el, soțul sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, după caz, sunt părți într-un proces care se judecă la instanța la care una dintre părți este judecător;
6. dacă între el, soțul său ori rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, și una dintre părți a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnat să judece pricina. În cazul plângerilor penale formulate de părți în cursul procesului, judecătorul devine incompatibil numai în situația punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva sa;
7. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părți;
8. dacă el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părți;
9. dacă el, soțul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, se află în relații de dușmănie cu una dintre părți, soțul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea inclusiv;
10. dacă, atunci când este învestit cu soluționarea unei căi de atac, soțul sau o rudă a sa până la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea aceleiași pricini înaintea altei instanțe;
11. dacă este soț sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin, după caz, cu un alt membru al completului de judecată;
12. dacă soțul, o rudă ori un afin al său până la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau a asistat partea în aceeași pricină înaintea altei instanțe;
13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa.

Question 6

Abtinerea

Answer 6

= mijloc procedural de invocare a incompatibilitatii
= este un act de procedura la indemana judecatorului, el este cel care stiind ca se afla intr-un
caz de incompatibilitate, decide sa se retraga de la judecata cauzei, apreciind el insusi ca nepartinirea sa este
afectata.
Judecatorul este obligat sa se abtina si in cazul incompatib abs, si in cazul celei relative, pt ca el este primul chemat sa vegheze la caracterul nepartinitor al judecatii.
Judecatorul care nu-si indeplineste obligatia de a se abtine in cazurile de incompatib relativa NU va genera o nulitate, pt ca hot pronuntata intr-o atare situatie (daca una dintre parti nu intelege sa faca ea insasi cerere de recuzare) este o hot legala, insa ar putea fi sanctionat disciplinar.
Trebuie sa arate motivul de incompatib.
Decl trebuie realizata inaintea cererii de recuzare. Daca recuzarea a fost facuta prima, judec poate in continuare sa declara ca se abtine, iar instanta competenta se va pronunta asupra abtinerii CU PRIORITATE.
Declaratia de abtinere se face IN SCRIS, de indata ce jud a cunoscut existenta cazului de incompatib sau poate fi facuta chiar si VERBAL, in instanta, caz in care ea este consemnata in incheiere.
In ceea ce priveste efectele declaratiei de abtinere - de indata ce jud a facut o declaratie de abt, el nu va mai face niciun act de procedura in respectiva cauza, pana nu se solutioneaza declaratia de abtinere.
Abtinerea se sol printr-o incheiere care NU este supusa cailor de atac

Question 7

Recuzarea - not

Answer 7

= una dintre parti cere, in cazurile det de lege, indepartarea unuia/mai multor judec de la sol unei pricini.
Partea nu poate recuza alți judecători decât cei din complet. Se face SEPARAT, pt fiecare judec in parte.
VERBAL-se ia act in inch de sedinta, in care se ment motivele de incompatib si mijl de proba indicate de parte /IN SCRIS-motivele, mijl de proba si mentiunile 148 CPC.
Se depunde intr-un singur exemplar.
E supusa taxei judiciare de 100 lei/fiecare part la proc pt care se sol recuzarea.

Question 8

Recuzarea -TERMEN

Answer 8

INCOMPATIB RELATIVA:
-oricare dintre părți înainte de începerea oricărei dezbateri
“Oricarei dezbateri” nu inseamna dezbaterile finale - daca ar fi fost asa ar fi zis inaintea inceperii
dezbaterilor. Asta inseamna orice discutie contradictorie asupra unui aspect de drept sau de fapt.
-când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute.
“De indata” inseamna inainte de a face orice act de procedura. Daca ai apucat sa faci orice act de
procedura si nu ai invocat recuzarea de care stiai din motivul de recuzare, esti decazut din acel drept.
ABSOLUTA:
-orice stare a pricinii

Question 9

Procedura de solutionare a abtinerii/recuzarii

Answer 9

REGULA: Cererea de recuzare, precum si declaratia de abtinere se solutioneaza de un alt complet al
aceleiasi instante, in compunerea caruia NU fac parte jud care s-a declarat incompatibil sau jud recuzat.
EXCEPTII: 1. Daca uneori, din cauza nr mic de jud de la instanta, la acea instanta nu se poate crea un alt
complet, din care sa nu faca parte cei incompatibili sau pretins incompatib, cererea se judeca la instanta
ierarhic superioara celei la care se judeca procesul. 2. Completul in fata caruia s-a formulat carerea de recuzare, CU PART judec recuzat, cand cererea e INADMISIBILA.
Ambele cereri se judecă în cameră de consiliu fără prezența părților. Cel vizat și părțile pot fi
ascultați și pot pune concluzii. Dacă instanța apreciază că vrea să asculte o parte, trebuie să o
citeze și pe cealaltă pentru a nu încălca contradictorialitatea. Nu este admis interogatoriul ca
mijloc de probă.
Când există și o declarație de abținere și o cerere de recuzare, declarația de abținere se judecă
prima, căci dacă se admite aceasta, cererea de recuzare, chiar dacă ar fi întemeiată pe alt motiv,
rămâne fără obiect.
În timp ce încheierile prin care se admite/respinge declarația de abținere sau se admite cererea
de recuzare sunt definitive, încheierea prin care se respinge cererea de recuzare poate fi atacată
numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă
hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară,
în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii de fond. Cu alte cuvinte, hotărârea nu mai
poate fi atacată, însă incidentul, încheierea prin care a fost soluționată, ar putea fi totuși atacată.
Dacă instanța de apel constată că cererea de recuzare a fost greșit respinsă, va anula hotărârea
și va reface actele de procedură. Dacă instanța de recurs constată asta, trebuie să caseze
hotărârea și să trimită spre rejudecare.
Pana la sol decl de abtinere judecata cauzei SE SUSPENDA. Formularea unei cereri de recuzare NU det susp judecatii, dar pronunt unei sol nu poate avea loc decat dupa sol cererii de recuzare.
Inst da o INCHEIERE, care se pronunta in SEDINTA PUBLICA.

Question 10

Solutiile pe care le poate pronunta instanta cu privire la abtinerii/recuzarii

Answer 10

ADMITEREA DECL/CERERII:
- judec se va retrage, fiind inloc de alt judec
- in cazul 42(1)p.11, instanta va stab care dintre judec nu va lua parte
- in cazul judecarii de inst ierarhic sup, aceasta va trim pricina la o alta inst de acelasi grad din circumscriptia sa
-incheierea va arta in ce masura actele indepl de judec urmeaza sa fie pastrate; daca nu se face nicio ment -> TREBUIE REFACUTE

RESPINGEREA:
- judecata in fond va fi reluata cu part judec recuz/abt
-in cazul judecarii de inst ierarhic sup, va inapoia pricina primei instante (inferioare)
-

Question 11

Regimul juridic al incheierii de solutionare a abtinerii/recuzarii

Answer 11

NU SUNT SUPUSE NICIUNE CAI DE ATAC:
- inch prin care s-a incuviintat recuzarea
- s-a rezolvat abtinerea, indif de solutie
- s-a respins recuzarea in cazul 48(3)
REGULA: Inch. prin care s-a respins cererea de recuzare poate fi ATACATA numai odata cu hot prin care s-a solutionat cauza, fiind supusa aceleiasi cai de atac ce poate fi exerc impotriva hot de fond, inclusiv in cazul in care incheierea a fost pronuntata de instanta ierarhic superioara.
EXCEPTIA: daca hot de fond = definitiva, inch prin care e respinsa cererea de recuzare poate fi atacata cu RECURS, la inst ierarhic sup, in T=5 zile de la comunicarea hot de fond.
In situatia in care, dupa ce partea a propus recuz in termen, judec a decl ca se abtine, iar instanta, judecand cu priorit abtinerea:
-A ADMIS-O -> va respinge, prin aceeasi inch, c. de recuz, indif de motivul acesteia, ca RAMASA FARA OBIECT
- A RESPINS-O, prin aceeasi inch instanta se va pronunta si asupra recuzarii, iar in privinta recuz, va putea fi atacata cu hot de fond/recurata la inst ierarhic sup in T=5 zile de la comunic hot de fond

Question 12

Coparticiparea procesuala - notiune si clasificare

Answer 12

Participarea la un proces a mai multor reclamanți ori mai
multor pârâți.
Clasificare
1. Dupa cum in proces sunt mai multi R/P:
❖ Coparticiparea activă – mai mulți reclamanți
❖ Coparticipare pasivă – mai mulți pârâți

2. ❖ Coparticiparea subiectivă – mai multe părți participă în comun pentru că au interese
   comune (e.g. mai mulți coproprietari cheamă în judecată un terț care le-a tulburat
   dreptul de proprietate, victima unei fapte ilicite cheamă în judecată mai multe persoane
   responsabile pentru fapta ilicită respectivă)
   ❖ Coparticiparea obiectivă – decurge din conexarea mai multor cereri între care există o
   strânsă legătură, fie de obiect, fie de cauză în vederea mai bunei administrări a justiției.
   Conexarea NU generează mereu o conexare obiectivă, întrucât poate opera, de exemplu,
   și când există mai multe cereri între același reclamant și același pârât.
3. Dupa rolul vointei partilor in formarea coparticiparii procesuale
   ❖ Coparticipare facultativă – ramane la
   latitudinea potențialilor reclamanți dacă formulează cererea impreună/dacă cheamă in judecată mai multi
   pârâți = REGULA
   ❖ Coparticipare obligatorie = este absolut necesar pentru a se pronunța o hotarare valabilă să participe mai multireclamanți/pârâți - excepțională, decurge fie dintr-un text expres al legii, fie
   din natura raportului juridic dedus judecății

Question 13

Raporturile dintre coparticipanti

Answer 13

REGULA este principiul independenței procesuale <=> actul de procedura , apararile si concluziile făcute de un coparticipant nici nu profită și
nici nu lezează pe ceilalți.
EXCEPTIA o constituie situația în care prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziții a legii, efectele hotărârii se extind asupra tuturor reclamanților/pârâților. În aceste
situații, actele de procedură îndeplinite numai de unii sau cererile încuviințate profită și celorlalți. În schimb, actele potrivnice NU vor dăuna și celorlalți.
Aplicatii: -intre copart exista rap obligationale de solidarit/indivizibilitate
-litigiul are ca ob un dr real principal ce poarta asupra unui bun despre care se afirma ca apartine coparticipantilor in coproprietate
-cazurile prevaz de lege, indiferent de natura RJ substantial dintre participanti

Question 14

Efecte ale coparticiparii

Answer 14

a. Dacă sunt mai multi coparticipanti cu aceleasi interese, ei pot avea un mandatar comun căruia i se comunică un singur exemplar din actele de procedură.
b. Dacă unii dintre copart nu s-au prez inaintea instantei/nu au indepl un act de procedura in T, ei vor fi totusi citati in continuare.
c. Actele de procedura efectuate in interes comun sunt supuse unei singure taxe judiciare de
timbru. Dacă mai multi creditori formulează o cerere pentru plata unei sume de bani fiind vorba despre
o solidaritate intre ei, ei vor plati o singură taxă de timbru pentru că ei solicită o singură pretentie.
d. Copart vor suporta chelt de judecata, daca e cazul, in functie de interesul fiecaruia/natura RJ dintre ei, in mod egal/proportional/solidar.

Question 15

Incetarea coparticiparii procesuale

Answer 15

Copart procesuala existenta la judecata in prima instanta poate continua si la judecata in caile de atac sau poate lua sfarsit cand:
-numai unul dintre copart exercita calea de atac, ceilalti achiesand la hot instantei/neatacand-o in T prevaz de lege
-cererea de exercitare a caii de atac e introd numai impotriva unuia dintre coparticipanti

Question 16

Drepturile partilor in procesul civil

Answer 16

-adresa cereri instantei
-de a part la judecata -> implica dr de a fi citate
-la aparare -> presupune: dr de a raspunde si a discuta toate problemele, de a propune probe, de a le administra, de a cunoaste dosarul, de a i se comunica actele de procedura, de a face copii, a folosi lb materna/a recurge la interpret, a fi asistata si repr de avocat
-de a recuza judec, proc, gref
-de a dispune de soarta procesului
-solicita chelt de judecata avansate
-exerc caile de atac
-cere exec silita

Question 17

Indatoririle partilor in procesul civil

Answer 17

-sa indepl actele de proc in cond, ordinea, T stab de lege/judecator
-sa exerc dr procesuale cu b-c, cf scopului in vederea caruia au fost recun de lege si fara a incalca dr procesuale ale altei parti
-sa contribuie la desfasurarea fara intarziere a proc si sa urmareasca finalizarea sa
-sa isi dov pretentiile si apararile

Question 18

Abuzul de drept procedural

Answer 18

= deturnarea dr procedural de la scopul pt care a fost recun si exercitarea sa cu r-c
Cond:
1. autorul actului = titularul dr procedural in cauza si sa fie capabil sa il exercite
2. dr procedural sa fie utilizat in lim sale externe, fixate de lege <=> abuzul de dr presupune NUMAI depasirea lim INTERNE, nu se confunda cu actul nelegal
3. sa depaseasca lim interne prin dirijarea dr spre realizarea unui alt scop decat cel acordat de lege
4. dr procedural sa fie exerc cu r-c, titularul urmarind prod unui rezultat vatamator partii adverse

Question 19

Interventia voluntara principala - Notiune, titular, termen

Answer 19

= interv pretinde pt sine, in tot sau in parte, dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta
Titularul: Acesta poate fi orice persoana care justifică un drept propriu si un interes personal, conditia fiind ca dreptul afirmat de către terț să fie ori cel dedus judecătii in procesul initial, ori un alt drept strâns legat de acesta.
Termen: Cererea de interventie principală se poate formula, de regulă, numai in fața primei instanțe pana la închiderea dezbaterilor în fond.
! EXCEPTIE:se permite cu
acordul expres al partilor ca intervenția principală să fie formulată si direct la instanta de apel.

Question 20

Interventia voluntara accesorie - Notiune, titular, termen

Answer 20

= cererea prin care un tert care justifica un interes solicita introducerea sa intr-un litigiu in curs de desfasurare, pt a sprijini apararea uneia dintre parti
Titular: Orice persoana care justifică un interes personal in a consolida poziția unei parti in proces. De obicei, trebuie să arate că în legătură cu dreptul din proces.
Termen: Spre deosebire de cererea de interventie principala, intervenția accesorie nepresupunand o pretentie, ci fiind o simplă aparare, poate fi făcută oricand, si in apel, si in recurs,
ba chiar si in caile extraordinare de atac.

Question 21

Chemarea in judecata a altor persoane - Notiune, titular, termen

Answer 21

= mijloc procesual prin care oricare dintre partile initiale din proces solicită
introducerea in proces a unei terte persoane care ar putea pretinde pe cale separată aceleasi drepturi
ca si reclamantul.
Titular (Cine poate face cererea?): Poate fi făcută de oricare dintre partile initiale din litigiu: reclamant, parat sau intervenient principal.
Cine este chemat in judecată?: Un tert care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca reclamantul, iar nu un tert care ar tinde să fie obligat prin hotarare, ca un veritabil parat.
Termen: Termenul diferă după cum vorbim despre o cerere formulată de partile active (reclamantul sau intervenientul) sau de partea pasivă (pârâtul).
Reclamantul si intervenientul - pana la terminarea cercetării procesului in prima instanta.
Paratul - prin întâmpinare/pana la primul termen de judecată la care partile sunt legal citate dacă
întâmpinarea nu este obligatorie

Question 22

Chemarea in garantie - Notiune, titular, termen

Answer 22

= mijloc procesual prin care una dintre partile interesate aflate deja in proces poate să cheme in garantie o terță
persoana impotriva careia putea să se indrepte cu o cerere in garantie separată sau in despăgubiri.
Titularul cererii de chemare în garantie. Textul ne spune “partea interesată” = reclamantul, paratul, intervenientul principal (dacă a fost admisă in principiu cererea de interventie principală) sau cel chemat in judecată pe baza instituției chemării in judecată a altei persoane (care, odată primit in proces printr-o încheiere de admitere in principiu are si el o pozitie de reclamant), chematul în garantie.
Subiectul pasiv al cererii de chemare în garanție. Trebuie să fie cel care se află într-un raport de garantare față de partea care formulează cererea sau in alt raport care generează un drept de
despăgubire contra acestuia (ipoteza prepusului obligat in unele cazuri față de comitent să suporte
plățile pe care comitentul le face).
Termenul in care se poate formula. Este diferit, fiind stabilit, pe de-o parte, pentru reclamant/intervenient principal/chemat in judecată si, pe de altă parte, pentru parat.
Reclamant/intervenient/chemat in judecată (cei care au pozitie activă in proces) => Până la
terminarea cercetării procesului in prima instanta.
Pârât => Odată cu întâmpinarea/cel mai târziu la primul termen in judecată la care partile sunt
legal citate, dacă intampinarea nu este obligatorie.

Question 23

Aratarea titularului dreptului - Notiune, titular, termen

Answer 23

= mijloc procesual prin care paratul chemat intr-un proces
ce are ca obiect o actiune reală va putea să indice si să atragă in proces pe cel în numele căruia
deține/exercită dreptul.
Titularul cererii/procedura de judecată. Cererea de arătare a titularului dreptului se
formulează numai de parat, avem o schimbare față de celelalte forme de interventie forțată.
Termen. Cererea se formulează numai în fața primei instanțe în termenul prevăzut pentru
depunerea întâmpinării/ până la primul termen de judecată la care partile sunt legal citate (dacă
intampinarea nu este obligatorie).

Question 24

Introducerea fortata din oficiu - Notiune

Answer 24

= poate fi dispusa de instanta, din oficiu, in conditiile legii

Question 25

Interventia principala voluntara - competenta de judecata, forma cererii

Answer 25

Competenta de judecată:
Competența de judecată revine instantei sesizate cu cererea principală. Cererea de interventie voluntară (principala/accesorie) are natură incidentală , iar cererile incidentale sunt date in competenta de judecată a instantei competente să judece cererea principală, chiar dacă ar atrage o
competenta diferită dacă ar fi formulate pe care separată (art. 123 CPC).
Forma cererii:
Cererea de interventie principală este o veritabilă cerere de chemare în
judecată, singura particularitate fiind că are caracter incidental (se face in cursul unui proces deja
inceput). Forma este cea prevăzută pentru cererea de chemare in jduecată. Chiar si timbrajul solicitat
pentru cererea de interventie principală este calculat aidoma cererii de chemare în judecată. Între
aceste cereri nu există o diferenta calitativă, ci diferenta este legată numai de mijlocul procesual ales.

Question 26

IPV - Admisibilitate

Answer 26

REGULA: Admisibila in ORICE proces civil.
EXCEPTII:
a. pricinile cu caracter strict personal
b. litigiile individuale de munca
c. daca se formuleaza in leg cu sol unor incidente procedurale, precum abtinerea, recuzarea, stramutarea, perimarea etc
d. in materie posesorie

Question 27

IPV - Admiterea in principiu

Answer 27

După depunere, ea se comunică partilor initiale împreună cu actele care o justifică, formulate de terț, si se urmează o procedură de admitere in principiu. Judecătorul va verifica
dacă cererea de interventie este admisă in principiu, dacă tertul urmează să fie primit in proces.
Admisibilitatea in principiu
vizează numai chestiunile ce țin de existenta unui drept al terțului. Admiterea pe fond presupune că
terțul are si dreptate în ceea ce solicita.
Ce se verifică la admiterea în principiu? => Legea nu stabileste cu claritate ce anume face judecătorul atunci când verifică admisibilitatea în principiu. Singurul lucru pe care il desprindem din lege este că admiterea in principiu NU are legătură cu admiterea pe fond. Din jurisprudenta si doctrină
s-au extras mai multe concepte:
- Judecătorul trebuie să verifice conditiile formale ale cererii: dacă este introdusă in termen, dacă respectă forma, dacă este timbrată cererea.
- Judecătorul trebuie să verifice dacă cel care formulează cererea de interventie invocă un
drept propriu care este dreptul dedus judecătii procesului initial sau măcar are o strânsă legătură cu
acesta.
Dl Briciu: Analiza in admisibilitatea cererii in interventie se opreste aici. Celelalte conditii de
exercitiu a actiunii civile vor fi verificate numai după ce terțului i se permite participarea la proces.
Solutia o extragem din faptul că, dacă analizam art. 61 si art. 62, acesta arată ce trebuie să cuprindă o
cerere de interventie principală. Art. 64 prevede procedura de judecată si spune că instanta se va
pronunța asupra admisibilitatii in principiu => legiuitoruls-a referit la acele conditii din art anterioare:
forma si fondul redus la existenta unui drept propriu. Restul conditiilor de exercitiu trebuie verificate,
dar din momentul in care terțul devine deja parte, i se permite participarea la proces.
Sunt si opinii diferite, în sensul că se verifică inclusiv conditii de exercitiu a actiunii civile
precum calitatea procesuala (capacitatea procesuala oricum se verifică => interesul se verifică odată
cu problema dreptului).
Asupra admisibilitatii în principiu, instanta se pronunța printr-o încheiere interlocutorie motivata, care poate fi de:
- admitere în principiu (tertul este primit in proces)
- respingere ca inadmisibila
Se poate face apel numai odată cu fondul (dacă cererea se formulează în primă instanta; dacă se formulează direct in apel - recursul este calea
de atac).
In cazul în care s-ar admite calea de atac impotriva incheierii de respingere ca inadmisibilă
a unei cereri de interventie, solutia va fi de desființare a hotararii pronuntate în baza incheierii
respective, adică fără participarea terțului, si trimiterea cauzei spre rejudecare si cu participarea
terțului, urmând ca procesul să se reia de la momentul admisibilitatii in principiu (de la momentul in
care terțul a solicitat în mod temeinic, dar nu i s-a permis participarea la proces => conservarea in
integralitate a drepturilor terțului). Încheierea de admitere în principiu nu se atacă de îndată, trebuie
să așteptăm terminarea procesului. La terminarea procesului, poate fi atacată de tertul căruia nu i s-a
permis participarea la proces.

Question 28

IPV - Poziția procesuala a terțului intervenient

Answer 28

Regula generală este că, odată ce se dispune
admiterea, tertul dobandeste calitatea de parte in proces. El va avea calitatea procesuala de reclamant
pentru că aceasta este natura lui. Astfel, partile initiale din proces vor putea face cereri
reconventionale in contra intervenientului. Intervenientul din poziția de reclamant va putea formula
si el cereri de chemare in garantie/în judecată a altor persoane. Partile sunt obligate să formuleze
întâmpinare impotriva cererii de interventie principală, aratand apararile față de ea. Reclamantul
initial este un parat față de intervenientul principal .
Intervenientul principal, se spune, are o pozitie independentă in proces. Soarta interventiei
principale nu depinde de judecata cererii principale. Dacă reclamantul si paratul initial decid să stingă
litigiul dintre ei (de exemplu, printr-o tranzacție, prin achiesarea paratului), acestea vor produce efecte
intre reclamant si parat, dar cererea de interventie principala va continua să fie judecată. Partile
principale rămân pârâți ai intervenientului principal.
Pe de altă parte, intervenientul principal preia procedura in starea in care se află in momentul
admiterii cererii sale de interventie (făcută de multe ori intr-o fază avansată a procesului).
Intervenientul nu poate solicita refacerea probelor care deja au fost administrate pana la intervenția
lui in proces si nici nu poate invoca nulitati care s-au acoperit prin neinvocare pana la momentul
admiterii în principiu a cererii sale de interventie.
În schimb, intervenientul poate solicita administrarea de probe în ceea ce priveste pretențiile
sale, prin cererea de interventie sau cel mai târziu pana la primul termen ulterior admiterii in principiu
a cererii de interventie. Si partile pot cere administrarea de probe în contra pretentiilor intervenientului
prin întâmpinare. După admiterea in principiu, dacă tertul este primit in proces, se va acorda un termen
in care partile să arate exceptii, probe si aparari vizavi de pretențiile terțului.

Question 29

IPV - Judecarea cererii de interventie

Answer 29

Regula:
Cererea de intervenție se judecă impreună cu cererea de chemare in judecată de către
instanta care o judecă pe aceasta din urmă. !Totusi, se prevede, în mod excepțional, posibilitatea
DISJUNGERII cererii de interventie pentru a fi judecată separat, atunci când judecata cererii principale
ar fi întârziată prin cererea de interventie. Dacă se dispune judecarea separată, atunci:
- Disjungerea nu este obligatorie, chiar dacă există o intarziere a judecării cererii principale.
- Disjungerea nu este posibilă decât in situatiile in care tertul pretinde pentru el un drept în legătură cu dreptul dedus judecătii. Dacă pretinde pentru sine, în tot sau în parte, chiar dreptul dedus judecătii, disjungerea nu este posibilă.
- Chiar dacă se dispune disjungerea, prorogarea de competenta asupra cererii de interventie principală ramane valabilă, în sensul că se va forma un dosar separat la aceeasi instanta si chiar la acelasi complet, pentru continuitate. Instanta rămâne în toate cazurile competentă să soluționeze
cererea de interventie.
- Disjungerea nu se va dispune nici atunci când judecarea cererii de intervenție ar fi întârziată
de cererea principală.
Regula este, totusi, că cererea de interventie principală ar putea fi disjunsă dacă cererea
principală este întârziată de această. A fi întârziat inseamnă că cererea principala ar fi in stare de
judecată, în timp ce cererea de interventie, prin probele propuse de intervenient, ar presupune
administrarea acestora, parcurgerea unei judecăți mai îndelungate.

Question 30

IPV - Solutiile ce se pot pronunța

Answer 30

Regula (cu caracter relativ):
Instanta nu va putea admite in tot si cererea principală, si cererea
de interventie, când cererea de interventie ar avea ca obiect chiar dreptul dedus judecătii. În realitate,
intre reclamantul principal si intervenient se creează un raport de parat-reclamant, astfel că nu se pot
admite in tot ambele cereri. Se poate admite, totusi, în parte. În ipoteza clasică în care A se judecă cu
B si C face cerere de interventie prin care solicită pentru el bunul dedus judecătii, există
incompatbilitate între admiterea cererii lui A si admiterea cererii lui C. Dacă vorbim despre un partaj
între A si B iar C intervine solicitand revendicarea unuia dintre bunurile ce fac obiectul partajului,
putem spune că se admite in parte cererea lui A împotriva lui B (fără bunul respectiv) si se admite in
totalitate si cererea intervenientului principal. Se pot admite si ambele in tot dacă sunt drepturi
concurente, de exemplu, în cazul în care A dă în judecată primăria pentru emiterea nelegală a
autorizatiei de construire, B fiind celălalt vecin care formulează cerere de interventie solicitand nulitatea autorizatiei => se pot admite amândouă pentru că vizează motive de nulitate proprii (au
autonomie suficientă), chiar dacă vizează acelasi act.

Question 31

IPA - Competenta de judecare a cererii, forma, admitere in principiu

Answer 31

Competența de judecată a cererii: Fiind vorba despre o cerere accesorie, va intra tot timpul in
competenta instantei competente să judece cererea principala.
Forma: Nu este o cerere de chemare in judecată, ca cea principala, drept urmare, va trebui să
urmeze regulile de formă ale oricarei cereri care se adresează instantei de judecată, adică regulile
comune de la art. 148 alin (1), iar nu regulile speciale prevăzute pentru cererea de chemare în judecată
de la art 194 CPC
Admisibilitate: Si intervenția accesorie urmează o procedură de admitere in principiu care se
finalizează printr-o încheiere de admitere in principiu/de respingere ca inadmisibilă a cererii. Aceasta
încheiere urmează acelasi regim cu cel prevăzut pentru intervenția principală. Nu există nicio
diferență.

Question 32

IPA - Poziția procesuala a terțului intervenient accesoriu

Answer 32

• Acceptand faptul că este primit in proces, el va avea o pozitie subordonată interesului partii
  in favoarea căreia intervine.
• Intervenientul nu poate să facă acte de procedură care contravin interesului partii in favoarea
  căreia a intervenit.
• Dacă, după admiterea in principiu, intervenientul accesoriu ar vrea să renunțe la judecta
  cererii de interventie, o poate face numai cu acordul partii in favoarea căreia a intervenit. Calea de
  atac impotriva hotararii finale va putea fi formulată doar dacă si partea in favoarea căreia a intervenit
  formulează cale de atac. Calea de atac declarată numai de intervenientul accesoriu ar fi respinsă ca
  neavenită. La fel s-ar intampla si dacă partea formulează calea de atac, dar renunta ulterior la ea, este
  anulată, se perimă sau este respinsă pentru orice motiv care nu presupune analizarea pe fond a căii de
  atac.
  Precizare: Textul care instituie această regulă se referă la calea de atac făcută de intervenientul
  accesoriu impotriva hotararii finale, iar nu impotriva încheierii de respingere a cererii de interventie.
  In acest ultim caz, el poate declara cale de atac fără ca si partea in favoarea căreia a intervenit să
  formuleze cale de atac (ea nici nu poate ataca această neprimire a cererii respective, pentru că nu este
  o cerere formulată de ea). Intervenientul are interes propriu si neîngrădit de a ataca incheierea de
  respingere a cererii de interventie accesorie în proces.
  Ce înseamnă că tertul poate să facă numai actele care nu contravin interesului partii in favoarea
  căreia a intervenit? => Partea in favoarea căreia a intervenit sau instanta definește interesul?Dacă
  partea in favoarea căreia a intervenit tertul consideră că nu este in favoarea ei un act, ar putea instanta
  să încuviințeze actul desi partea apreciază că nu e in interesul ei?
  Chestiunea nu poate fi rezolvată categoric, ci presupune o distinctie după natura drepturilor.
  => Dacă vorbim de drepturi care țin de sfera dreptului de dispozitie al părții (dreptul de a
  chema o persoana terță in proces, dreptul de a suspenda procesul de comun acord cu partea adversă,
  dreptul de a repune pe rol procesul, de a-l lasa să se perime = drepturi potestative ale partii), în legătură
  cu ele, instanta nu ar putea să aprecieze dacă este in favoarea sau in defavoarea partii un exercitiu
  contrar. Partea este suferană in stabilirea acestora. Dacă partea nu vrea să repună dosarul pe rol si vrea
  să se perime, intervenientul nu poate face un act de întrerupere de perimare. Solutia este că instanta
  va pune formal dosarul pe rol, dar, apreciind că tertul intervenient nu are acordul partii in favoarea
  căreia a intervenit, va considera că actul este contrar intereselor partii in favoarea căreia a intervenit
  si nu îl va lua în considerare, lăsând dosarul să se permite. Dacă instanta pune in discutia partilor
  necesitatea introducerii unor terti în proces si una dintre părți nu dorește acest lucru, chiar curiscul de
  a i se respinge cererea, atunci nu ar putea intervenientul accesoriu să ceară el introducerea terțului
  pentru a-i salva poziția partii care nu a înțeles că instanta a venit in sprijinul ei solicitand participarea
  terțului respectiv. Este un drept potestativ al partii, ceea ce inseamnă că el are dreptul săisi decidă
  prejudicierea sortii.
  => În schimb, există acte unde interesul partii este apreciat de instanta (invocarea unor anumite
  exceptii, administrarea unor probe). Nu mai sunt in joc drepturi cu caracter potestativ la dispozitia
  totală si suverană a partii titulare.
  Ce se întâmpla dacă reclamantulsi paratul tranzacționează/fac alte acte de dispozitie cu privire
  la drepturile deduse judecătii? => La intervenția accesorie, avand in vedere poziția subordoonată a
  intervenientului accesoriu, dacă reclamantul si paratul initial decid să stingă procesul intre ei,
  intervenția accesorie va cădea si ea, nu se va mai judeca pe fond.
  În ceea ce priveste cheltuielile de judecată, de regulă, intervenientul accesoriu, neintroducand
  pretenții proprii in proces, ci numai apărari făcute alăturat poziției de aparare pe care partea deja o
  avea, nu ar trebui să datoreze cheltuieli de judecată dacă partea in favoarea căreia a intervenit pierde
  procesul. Intervenientul nu a introdus o altă ipoteză, nu a făcut altceva decât să ranforseze poziția
  uneia dintre părți. Premisele procesului deja existau. Totusi, se arată in jurisprudenta că, in ipoteza in
  care intervenientul, prin apararile proprii pe care le face, mărește cheltuielile de judecată, atunci ar
  putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată generate prin demersul său judiciar. De exemplu,
  cere o probă cu expertiza si partea in favoarea căreia intervenise nu cere. Expertiza presupune plata
  unui onorariu de expert si alte cheltuieli, care ar putea să mărească cheltuielile de judecată.
  Intervenientul accesoriu, chiar dacă câstigă procesul, nu are dreptul la recuperarea cheltuielilor de
  judecată. Demersul lui nu este previzibil pentru partile initiale. Natura lui preventivă face ca el să îsi
  asume cheltuielile prin care încearcă să isi consolideze in avans o pozitie pe care o are in dreptul
  substantial.

Question 33

IPA - judecata, solutii

Answer 33

Judecata cererii de intervenție: Intervenientul ia procedura in starea in care se află - nu mai
poate invoca exceptii relative acoperite intre timp, necompetența instantei care s-a acoperit -, dar
poate solicita probe în apararile pe care le face, probe distincte de cele solicitate de partea in favoarea
căreia a intervenit. Intervenția accesorie nu poate fi disjunsă de cererea principală si judecată separat,
pentru că ea nu are obiect. Instanta nu ar avea ce să judece pentru că ar fi o cerere lipsită de pretenții.
Solutiile pe care instanta le poate pronunța: Dacă partea in favoarea căreia s-a intervenit
câstigă procesul, se va admite si cererea de interventie accesorie. Dacă pierde, se va respinge.
Eventualele cheltuieli de judecată au fost discutate anterior

Question 34

Chemarea in judecata a altor persoane - forma, admitere in principiu

Answer 34

Forma cererii de chemare in judecată a altei persoane: Formă scrisă, motivată, avand natura
unei cereri de chemare in judecată. Se comunică celorlalte parti si celui chemat in judecată.
Admiterea în principiu: Ca urmare a depunerii unei astfel de cereri, instanta dispune citarea
terțului în proces si, cu citarea terțului, procedează la discutarea admiterii in principiu a cererii.
Procedura de admitere in principiu este exact cea de la intervenția principală, regulile de la art. 64
aplicându-se aidoma. Acceptand că tertul este primit in proces si prin efectul admiterii in principiu
dobandeste calitatea de parte, legea spune că el va avea calitatea procesuala de reclamant - hotararea
va produce depline efecte si in privinta sa.
În doctrină există puncte de vedere ușor diferite. Unii spun că el dobandeste o calitate specifică
reclamantului, astfel că el nu ar putea chema la rândul lui in judecată alte persoane sau să cheme in
garantie alte persoane. *Totusi, el este un reclamant si poate chema in judecată alte persoane, poate
chema in garantie alte persoane dacă în acest fel el isi protejează drepturile. Are o pozitie pe deplin
specifică reclamantului, nu doar ca o analogie.
Există si ipoteze speciale care presupun că, odată fiind primit in proces tertul, paratul initial
ar putea ieși din proces. De exemplu, dacă paratul chemat in judecată pentru o datorie bănească, iar
acesta recunoaște datoria si vrea să o execute, față de cel chemat in judecată el va fi scos din proces,
procesul continuând intre reclamant si tertul chemat in judecată. Totodată, paratul poate ieși din
proces dacă declară ca va preda bunul oricui va câștiga procesul în functie de ce se stabileste prin
hotararea judecătorească. Instanta va pune bunul sub sechestru judiciar si va dispune predarea lui
către cine va câștiga.
=> Sunt mijloace prin care se simplifică procesul, constatându-se că motivul pentru care
paratul s-a opus drepturilor reclamantului este că nu știa față de cine este obligat. Procesul este, de
fapt, între doi reclamanti care îsi dispută unul si acelasi drept. Hotararea finală se va comunica si
paratului scos din proces, dar el nu va mai putea formula căi de atac, aparari, probe, toate discutânduse numai intre reclamant si cel chemat în judecată.
*Există o discuție in doctrină: Textul vechi făcea referire la faptul că hotararea va fi
“opozabilă” față de cel chemat in judecată prin instituția de la art. 68, si se pune problema dacă cel
chemat in judecată si primit in proces, ar putea in baza hotararii respective să si execute pe parat sau
doar eventual se va constata că nu reclamantul este titularul dreptului, ci că de fapt cel chemat in
judecată ar fi titularul dreptului, dar nu ar fi obligat paratul față de el pentru că el nu a cerut asa ceva,
ci ar trebui să formuleze o noua cerere ca să îl oblige pe parat. Doctrina sustine că ar fi contrar
principiului disponibilitatii.
Interpretarea este gresită, fiind de natura instituției tocmai să genereze întregul efect al
hotararii judecătoresti față de cel chemat in judecată tocmai pentru a se evita un proces suplimentar.
Instituția încearcă tocmai să comprime doua procese intr-unul singur, să înlăture succesivitatea unor
procese.
=> Cel chemat in judecată poate dobândi drepturi executorii in baza hotararii respective, nu
trebuie să mai facă un nou proces.

Question 35

Chemarea in garantie - admisibilitatea in principiu

Answer 35

Aplicam dispozitiile analizate la intervenția voluntară
principală, care se vor aplica in mod corespunzător. Instanta fie admite in principiu cererea de
chemare in garantie, fie o respinge ca inadmisibilă. Incheierea se atacă numai odată cu fondul.
Dacă se admite cererea de chemare în garantie, trebuie să vedem ce pozitie procesuala
dobandeste tertul. El are o pozitie procesuala total independenta, in sensul că el va putea face toate
apararile prin care să facă in asa manieră incat să câștige în cererea principală partea care l-a chemat
in judecată/să încerce să dovedească că el, totusi, nu ar datora o despăgubire față de partea care l-a
chemat în garantie care a pierdut procesul in cererea principală. Chematul in garantie, prima sa
tendința va fi să îl apere pe cel care este reclamant in raporturile cu el pentru că, dacă va câștiga in
procesul principal, nu are de ce să se întoarcă impotriva lui. Abia in ipoteza in care nu îl apăra destul
de bine, intervine a doua aparare in care va spune că, cu toate că a fost obligat in procesul principal,
totusi nu are un drept să se regreseze impotriva terțului.

Question 36

Judecata CCG si solutii, cheltuieli de judecata

Answer 36

…

Question 37

Aratarea titularului dreptului - admiterea in principiu

Answer 37

Procedură. Cererea de arătare a titularului dreptului, impreuna cu înscrisurile doveditoare
(care arata legătura intre parat si tert) precum si cu o copie a cererii de chemare in judecată se trimit
terțului care va fi chemat in proces pentru a se discuta admisibilitatea în principiu.
Admisibilitatea în principiu. Patru ipoteze determinate de lege în raport cu care instanta va
da o anumită calitate terțului:
(i) Tertul aratat ca titular al dreptului se înfățișează si recunoaște susținerile paratului în sensul
că in realitate el este cel care se pretinde titularul dreptului dedus judecătii de către reclamant. Dacă
si reclamantul este de acord, paratul va fi scos din proces, iar procesul va continua intre reclamant si
cel aratat ca titular al dreptului. Avem o substituire de parti in sensul că reclamantul de fapt trebuia
să isi indrepte actiunea contra terțului, paratul neavând calitate procesuala pasivă, si toată lumea
consimte. Prin vointa comună a acestora se schimba cadrul procesualsi se pune in acord cu cel firesc.
(ii) Tertul se înfățișează la proces si recunoaște susținerile paratului, însă reclamantul nu
consimte la schimbarea paratului cu tertul aratat ca titular al dreptului. Procesul va continua intre
reclamant, parat si tert, tertul luand poziția unui intervenient principal (desi nu a făcut o cerere de
interventie principală, va fi poziționat ca un concurent al reclamantului). Vom avea ipoteza în care
dacă se admite cererea reclamantului să ii fie opozabilă si terțului.
(iii) Tertul se înfățișează si neagă legătura pe care paratul o are cu el, aratand că nu există un
raport conventional. Procesul continuă intre reclamant parat si tert, care va adopta poziția unui
intervenient principal si ii va fi opozabilă hotararea.
(iv) Tertul nu se înfățișează/nu emite niciun punct de vedere. Tertul dobandeste poziția unui
intervenient principal, iar hotararea va produce efecte si față de acesta.
“Se înfățișează” - Nu este o notiune fizică, nu trebuie să vină in corpore la instanta, ci isi poate
exprima poziția si printr-un memoriu scris depus la dosar.
Nu este foarte clar când anume tertul isi exprima aceste poziții. Dl Briciu consideră că tertul
ar trebui să exprime aceste poziții chiar in discuțiile privind admisibilitatea in principiu, pentru ca
instanta să stie în ce calitate îl primeste pe acesta în proces. Dacă îl primeste in calitate de parat (i),
instanta va trebui să îi acorde termen pentru a depune întâmpinare. Dacă îl primeste ca un intervenient
principal, trebuie sa dea termen ca să le permită celorlalte parti să depună întâmpinare vizavi de
poziția acestuia.

Question 38

Introducerea fortata, din oficiu, a altor persoane - admitere, pozitia tertului

Answer 38

Admiterea în principiu. Spre deosebire de celelalte forme de interventie, in acest caz nu există
o admitere in principiu, pentru că în ipoteza de la alin (1) instanta introduce din oficiu, iar la alin (2)
instanta este cea care pune in discuție necesitatea introducerii, partile fiind de acord.
Poziția procesuala pe care terțul o primeste in proces in ipoteza în care instanta îl introduce
din oficiu/partile acceptă introducerea terțului în proces. Terțul va lua procedura în starea în care se
află în momentul introducerii în proces, dar, la cererea lui, se va putea dispune readministrarea
probelor sau administrarea de probe noi. Spre deosebire de celelalte ipoteze discutate, în cazul acesta
tertul va dobândi poziția procesuala corespunzătoare celei pe care o are in raportul de drept dedus
judecătii, el putand deveni fie reclamant, fie, cel mai adesea, parat. De cele mai multe ori, litis
consorțiile obligatoriisunt pasive. Aceasta face ca el să si dobândească drepturile specifice unui parat
(să poată formula întâmpinare/cerere reconvențională).
Sunt si situatii in care cel care intervine nu are o pozitie definitiă de reclamant sau de pârât
(mai ales in cazul de la alin (2) al art. 78), precum poziția asiguratorului intr-un proces de contravenție.
Care sunt drepturile acestui terț? El ia procedura in starea in care se află dar, spre deosebire
de ceilalți terți participanti la proces, acesta va avea dreptul să si solicite readministrarea probelor
deja administrate pentru că el, in realitate, trebuia să fie in proces de la inceput, iar inabilitatea
reclamantului a făcut ca el să nu fie de la inceput in proces. Toate aceste conjuncturi favorabile
reclamantului nu ar trebui să conducă la consecinte negative pentru terț, recunoscându-i-se dreptul de
a solicita readministrarea probelor deja administrate.
* Observatie legată de paralela dintre art. 78 alin (1) si art. 39 CPC (citarea în proces a celui
care a dobândit dreptul supus judecătii de la una dintre parti). Cele două se confundă de multe ori
pentru că art. 39 prevede că instanta poate si din oficiu să intorducă succesorul cu titlu particular în
proces. Faptul că la art. 39 alin (2) se menționează introducerea din oficiu face ca uneori să fie
asimilată această ipoteză cu cea de la art. 78 alin (1). În realitate, în afară de faptul că in ambele cazuri
instanta dispune introducerea din oficiu a unei parti care nu era in cauză pana atunci, nu mai există
alte asemănări. În cazul art. 78 vorbim despre un veritabil tert. La art. 39 vorbim despre un continuator
al uneia dintre parti, iar nu despre un terț. De aici decurg multe probleme si diferențe. Art. 39 joacă si
in ipoteza in care transmiterea calității procesuale ar interveni in apel/recurs, pe cand art. 78 poate
funcționa doar în fața primei instanțe (dacă s-a depășit judecata in fața primei instanțe, nu se mai poate
introduce un terț potrivit art. 79). La art. 39 nu există niciun drept al terțului care intervine in proces
să ceară readministrarea probelor deja administrate, el fiind continuatorul firesc al partii care a
administrat probele respective. La art. 78, fiind un veritabil terț care ar fi trebui să fie parte de la
inceput si nu a fost în proces, poate cere readministrarea. La art. 39, chiar dacă succesorul cu titlu
particular nu intervine in proces, hotararea produce efecte față de el. La art. 78, dacă terțul nu este
atras in proces, hotararea nu produce efecte juridice față de el.
? Ce se întâmplă dacă prima instanță (până acum am discutat despre ipoteza in care observă
că terțul nu este in proces si fie il introduce din oficiu, fie pune în discutia partilor necesitatea
introducerii) nu pune în vedere părților introducerea in cauză a terțului/desi ar fi trebuit să il introducă
din oficiu nu îl introduce, iar procesul se judecă pe fond fără participarea terțului/fără respectarea litis
consorțiului obligatoriu. Va putea instanta din apel din oficiu să sesizeze că judecata din prima
instanta s-a făcut fara respectarea litis consorțiului obligatoriu? - Da, pentru că vorbim despre norme
imperative la art. 78. Litis consorțiul obligatoriu este instituit prin norme de ordine publică de la care
partile nu pot deroga. Dacă instanta de apel sesizează acest lucru, va anula hotararea primei instanțe
si va respinge cererea fără a fi judecată în fond. În realitate, responsabilitatea totală a formarii corecte
a cercului procesual revine reclamantului, numai el este cel responsabil. În virtutea art. 78, instanta,
in virtutea rolului activ, poate să înlăture direct sau indirect viciul săvârșit de către reclamant cand a
formulat cererea de chemare in judecată. Dacă acest rol activ nu a fost exercitat, in apel nu mai poate
fi reparat. Instanta de apel nu poate admite apelul si să trimită cauza înapoi la prima instanta pentru a
fi introdus tertul. Rolul activ poate interveni dar dacă nu a intervenit reparația nu poate fi totală.
Reclamantul va suporta efectele formulării deficitare a cererii de chemare în judecată. Singurele
ipoteze in care instanta de apel poate trimite spre rejudecare este când una dintre parti nu a fost citată
si când la prima instanta nu s-a discutat fondul. La stadiul actual al legislației, suportarea efectelor
finale va fi decontată de reclamant, dacă instanta omite exercitarea rolului activ în primă instanță.