ACTIUNEA CIVILA Flashcards

1
Q

Actiunea civila-definitie

A

ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de
lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei alte situații
juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Relatia AC-dr subiectiv si AC-CCJ

A

Acțiunea civilă nu se confundă cu dreptul subiectiv, ci este o modalitate de exercitare a dreptului subiectiv. Dreptul subiectiv cuprinde dreptul unui subiect de a avea o anumită conduită, dreptul de a pretinde o anumită conduită din partea subiectului pasiv și dreptul de a recurge la actiune. Prin urmare, dreptul la acțiune este o componentă, o parte integranta a dreptului subiectiv. Dreptul la actiune cuprinde: dr de a sesiza instanta, de a recuza judecatorii, de a formula cai de atac samd.
Acțiunea civilă nu se confundă nici cu cererea de chemare în judecată, aceasta fiind doar primul mijloc prin care se materializează. Prin urmare, acțiunea preexistă procesului. AC nu apartine doar reclamantului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Elementele acțiunii civile

A

Partile, obiectul, cauza

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Partile-element al AC

A

De principiu, părțile sunt persoanele implicate în raportul juridic supus procesului.
Reprezentanții legali sau convenționali ai părților nu sunt părți.
În mod excepțional, pot dobândi calitatea de parte și persoane carora legea le recunoaste o aceasta calitate (e.g. procurorul, un organism de protecție a drepturilor consumatorului), persoane care nu sunt angrenate in RJ dedus judecatii.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Obiectul-elem al AC

A

Obiectul este fie protecția unui drept (poate presupune o actiune/absentiune), fie protecția unei situații juridice/unui interest legitim.
Se materializeaza prin actiunea exercitata, in raport cu mijlocul procesual folosit.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Cauza-elem al AC

A

Cauza acțiunii este scopul spre care se îndreaptă voința celui care formulează o pretenție sau a celui care se apără. De exemplu, în cazul acțiunii în anulare, cauza este înlăturarea din circuitul juridic civil a unui act nelegal și reîntoarcerea/neefectuarea prestațiilor.
Cauza acțiunii nu trebuie confundată cu cauza cererii de chemare în judecată (causa debendi) care arată pe ce se întemeiază cererea de chemare în judecată (e.g. un viciu de consimțământ
pentru o acțiune în anulare).
Distincția este importantădeoarece in cazul autorității de lucru judecat trebuie să fie identitate de părți, obiect și cauză (deși nu se menționează, este vorba de cauza cererii de
chemare în judecată).
Cauza trebuie să fie reală, licită și morală.
Cauza este falsă când dreptul la acțiune este exercitat cu rea-credință. De exemplu, când există o promisiune de vânzare și promitentul-vânzător generează un proces simulat cu un terț, pe care îl pierde, pentru a ajunge în imposibilitatea de a onora promisiunea de vânzare.
Efectul unei cauze false este inopozabilitatea față de cel care a fost fraudat.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Conditiile de exercitare a AC

A
  1. Formularea unei pretenții
  2. Interesul
  3. Capacitatea procesuală
  4. Calitatea procesuală
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Cerintele dr subiectiv afirmat

A
  1. Sa fie recunoscut si ocrotit de lege = sa nu intre in continutul unui RJ care sa contravina normelor legale imperative sau regulilor de convietuire sociala
  2. Sa fie exercitat in lim sale interne si externe = numai potrivit scopului economic si social in vederea caruia e recun de lege
  3. Exerc cu b-c
  4. Actual = sa nu fie afectat de un t suspensiv/cond suspensiva
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Ce presupune formularea unei pretenii

A

Este necesar ca persoana sa afirme un drept subiectiv civil, nu se pune in discutie existenta sau inexistenta unui drept.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Actiunile preventive

A

Reprezinta situații particulare în care se recunoaște dreptul la acțiune chiar dacă dreptul nu este actual. Nu il prejudiciaza cu nimic pe debitor deoarece hot este pusa in exec DUPA ce dr sb a devenit actual.
1. Un prim caz este cel al cererii de predare a unui bun la termenul contractual, cererea putând fi introdusă înainte de termen (dacă ar fi fost condiționată de împlinirea termenului, trecea o
perioadă însemnată până la o hotărâre executorie), dar executată numai după împlinirea termenului contractual.
2. Al doilea caz este cel al cererii executării la termen a obligației de întreținere sau a altei prestații
periodice. În absența acestei derogări, trebuia pronunțată o hotărâre pentru fiecare neexecutare (e.g. câte una pe lună pentru pensia de întreținere). Practic, judecătorul îl va obliga
pe pârât să își execute obligațiile de până la introducerea cererii și în continuare, potrivit
cadenței legale sau convenționale.
3. Ultima ipoteză este una generală – în alte tipuri de cereri, ori de câte ori se va constata ca PREINTAMPINA O PAGUBA INSEMNATA pe care R ar incerca-o daca ar astepta implinirea T.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Verificarea conditiei formularii unei pretentii

A

Existenta dr sb pretins si indepl cerintelor se stab de INSTANTA, in urma probelor adm si dupa dezbateri.
Daca dr sb NU EXISTA -> CCJ va fi RESPINSA CA NEFONDATA, iar hot va avea autoritate de lucru judecat
Daca dr sb NU E ACTUAL=inseamna ca s-a invocat exceptia de prematuritate a cererii (DE FOND, ABSOLUTA, PEREMPTORIE) -> CCJ va fi respinsa ca PREMATURA fara a mai fi cercetat fondul. ! R va fi indreptatit sa REITEREZE cererea cand dr sb devine actual, fara a i se opune exceptia autorit de lucru judecat. ! Daca in mom in care inst urm a se pronunta asupra exceptiei dr sb a devenit actual, CCJ NU va mai putea fi respinsa si va trebui analizata pe fond.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Ce reprezinta interesul?

A

Repr folosul practic, material sau moral, al demersului judiciar. Vizeaza punerea in miscare a actiunii, dar si toate celelalte forme care alcatuiesc actiunea (exceptii, cai de atac, probe etc).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Clasif si cerintele interesului

A

Clasif:
->moral - obt unei satisf de ordin nepatr (ex: instituirea interdictiei) ! A NU SE CONFUNDA cu prejudicul moral sau compensarea materiala a prejudiciilor morale.
->material - obt unui folos material.
Cerinte:
1. Determinat - apelarea la un mijloc procesual ce intra in cont AC sa fie justificata de un FOLOS PRACTIC CONCRET
2. Legitim - folosul sa nu contravina normelor legale sau bunelor moravuri
3. Personal - folosul sa il vizeze pe cel care recurge la forma procedurala. ! DEROGARE APARENTA: act oblica; REALE DEROGARI: act colective, act formulate de organe carora legea le recunoaste legitimare procesuala distinct de titularul dr.
4. Nascut si actual - sa existe in mom in care se exercita AC. Cu privire la caracterul născut și actual al interesului, de regulă, atunci când dreptul este actual, si interesul este.
Cu toate acestea, sunt situații în care interesul ESTE ACTUAL deși
dreptul NU este actual ex: -act preventive prevăzute la art. 34
-sechestrul asigurător (încă nu există un titlu executoriu, însă creditorul poate indisponibiliza
averea debitorului)
-asig probelor
-regresul anticipat al fideiusorului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Verificarea conditiei interesului

A

Interesul se raportează nu numai la declanșarea procesului prin cererea de chemare în judecată, ci la invocarea oricărui mijloc procesual (de ex., în invocarea unei probe, dacă
privește un aspect pe care cealaltă parte nu îl contestă).
Interesul se JUSTIFICA la data introducerii cererii de chemare în judecată, însă trebuie să rămână activ pe parcursul procesului. Dacă, de exemplu, se achită datoria pe parcursul procesului, acțiunea va
fi respinsă pentru lipsa interesului.
Lipsa se invoca pe calea exceptiei lipsei de interes (DE FOND, ABSOLUTA, PEREMPTORIE), iar daca e intemeiata, CCJ va fi respinsa ca lipsita de interes.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Capacitatea procesuala de folosinta

A

=aptitudinea unei pers de a avea dr si obligatii pe plan procesual
REGULA: poate fi parte in judecata orice pers care are folosinta dr civile.
EXCEPTIA: pot sta în proces și persoane care NU au capacitate de folosință (art. 56 CPC) – asociațiile, societățile civile, alte entități fără personalitate juridică constituite potrivit legii (societățile profesionale de avocați). Un alt exemplu îl constituie subdiviziunile unităților administrativ-teritoriale (sectoarele) care pot sta în judecată (potrivit jurisprudenței de contencios administrativ) pentru acele acte care sunt generate în virtutea atribuțiilor lor de drept administrativ (e.g. pentru autorizațiile de construire emise de primarii de sector, parte va fi sectorul).
Lipsa capacității de folosință atrage NULITATEA ABSOLUTA, care poate fi invocată de orice parte în
orice stare a pricinii.
În cazul persoanelor fizice, lipsa capacității înseamnă că persoana a murit. În cazul persoanelor
juridice, înseamnă că nu este constituită sau în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ,
drepturile și obligațiile din proces depășesc capacitatea lor specială

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Capacitatea procesuala de exercitiu

A

= aptitudinea unei pers de a-si valorifica singura dr procedurale si de a-si indepl singura oblig procedurale, deci de a sta in judecata
Partea care nu are exercitiul dr procedurale poate sta in judecata doar daca e REPREZENTATA, ASISTATA sau AUTORIZATA in cond legii sau, dupa caz, de statutele care ii regl capacitatea sau modul de organizare.
Lipsa capacității de exercițiu atrage NULITATEA RELATIVA a actului de procedură, după cum reiese
din posibilitatea confirmării actului prevăzută la art. 57 CPC. Nul NU intervine automat, ci inst va acorda un T pt completarea lipsurilor; daca nu se impl in T acordat, actul se anuleaza. EXCEPTIA LIPSEI capacității de exercițiu poate fi invocată în orice stare a procesului, chiar si de catre adversar DAAAR asta nu o transformă
într-o nulitate absolută, ci e doar o modalitate de protecție a persoanei.

14
Q

Repr legala a PF

A

Intervine in cazul PF lipsite de CdE (minori <14 ani si cei pusi sub interdictie judec). Ei nu stau personal in proces, ci prin reprezentantii lor legali (parinti, curator, tutorele). Pers citata e REPREZENTANTUL.
În cazul conflictului de interese între reprezentant și cel reprezentat, legea prevede că instanța poate desemna un curator.
Daca minorul impl in cursul procesului 14 ani, repr legala se transf in asistare, iar minorul va fi citat personal.

15
Q

Asistarea PF

A

-pers cu CdE restransa (minori 14-18)
Vor fi citati si vor sta personal in proces, dar asistati de parinti/tutore, care vor semna alaturi de minori cererile adresate instantei, iar in acest scop parintii/tutorele vor trebui citati.
! In litigiile priv la MUNCA, INDELETNICIRI ARTISTICE SAU SPORTIVE ori la PROFESIA MINORULUI, se citeaza numai minorul personal si tot el ef exclusiv actele de procedura.

16
Q

Curatorul special

A

Numit de inst care judeca procesul, la cererea partii interesate, cand:
- PF lipsita de CdE nu are repr legal/pers cu CdE restransa nu are ocrotitor legal si exista URGENTA in sol cauzei
- contrarietate de interese reprezentant-reprezentat
Curatorul = avocat (numit dintre av anume desemnati in acest scop de barou) cu o remunerație fixă (stab de inst prin inch de desemnare, alaturi de modalit de plata) plătită de persoana ocrotită sau de
partea adversă dacă așa dispune instanța sau în situații excepționale din fondul statului

17
Q

Autorizarea

A

Intervine cand repr legal al celui lipsit de CdE sau minorul cu CdE restransa si ocrotitorul legal care asista efectueaza acte procesuale de DISPOZITIE.
Pt aceste acte e necesara:
-autorizarea speciala a inst de tutela, cand minorul e ocrotit prin parinti, darea in plasament sau alte mas de prot speciala
-autorizarea inst de tutela si avizul consiliului de familie, cand ocrotirea se realiz prin tutela.

18
Q

Calitatea procesuala

A

= identitatea dintre partile procesului si subiectele RJ litigios
NU se confunda cu problema existentei/inexistentei dr si oblig partilor-aceasta e o problema de fond.
E activa (R) si pasiva (P).
Proba calit active si pasive revine RECLAMANTULUI, care le va justif prin indicarea OB CERERII si a MOTIV DE FAPT SI DE DR pe care se intemeiaza pretentia sa.

19
Q

Verif calit procesuale

A

-dupa ce a fost sesiz, inst verif ambele calit
-NU verif existenta insusi a dr si a oblig corelative care intra in RJ dedus judec
-! uneori, LEGEA stab cine are calit proc activa (divort, stab filiatiei fata de mama, stab paternit etc)
CAND ARE LOC:
- INAINTE de inceperea dezbaterilor, daca e posibil
-IN CADRUL dezb asupra fondului dr, acest caz presupunand ca a avut loc unirea exceptiei cu adm probelor, respectiv cu fondul cauzei, dupa caz
Lipsa se invoca pe calea EXCEPTIEI LIPSEI CALIT PROC (DE FOND, ABS, PEREMPTORIE). Daca se constata, cererea/apararea se va respinge ca fiind introdusa/facuta DE o pers fara calit sau ca fiind introd/facuta IMPOTRIVA unei pers fara calit.

20
Q

Legitimarea procesuala a altor persoane

A

Art. 37 marchează o excepție: în mod excepțional, în baza unor prevederi exprese ale legii, pot avea calitate activă și anumite persoane, organizații, instituții sau autorități care
nu sunt implicate în raportul de drept dedus judecății, dar cărora legea le conferă anumite
drepturi, în general în scopul ocrotirii unui interes de grup sau general.
ORGANIZATIILE SINDICALE
ORGANIZATIILE SINDICALE CARE AU CA OBIECT PROTECTIA OMULU
PROTECTIA CONSUMATORULUI SI CLAUZELE ABUZIVE
CLASS ACTION

21
Q

Transmiterea calit procesuale-clasificare

A

Dupa izvorul transm
-pe cale legală: prin succesiune sau reorganizare
-pe cale convențională: prin cesiune, vânzare, donație etc
Dupa indinderea transmisiunii:
-universala
-cu titlu univ
-cu titlu particular

22
Q

Transm pe cale legala

A

Ca REGULA, in cazul PF: pe calea mostenirii (succesiunii), mostenitorii care accepta succesiunea preluand poz procesuala pe care o avea de cuius.
În cazul succesiunii, judecata se suspendă pentru a putea fi introduși în judecată moștenitorii.
Dacă sunt cunoscuți, se poate evita suspendarea, prin indicarea acestora pentru a fi citați la următorul termen și amânarea judecății pentru acest termen.
La fel se procedează și în cazul reorganizării unei persoane juridice.
NU SE POATE TRANSMITE
Sunt si situatii in care calitatea procesuala nu poate fi transmisa, de ex in cazul cererii de divort,
nu poti sa transmiti calitatea procesuala pt ca sotii au astfel de calitate. Sigur, aici e o partiala derogare in sensul ca se poate continua procesul si de catre mostenitori in anumite conditii pe care le gasiti la art 296
ncpc, contradictoriu cu UAT, in cazul mortii unuia dintre cei aflati in procesul de divort.
SE POATE, DAR NUMAI DACA ACTIUNEA A FOST PUSA IN MISCARE ANTERIOR
De asemenea, sunt situatii in care calitatea procesuala poate fi transmisa, dar numai daca actiunea a fost pusa in miscare anterior, de ex art 1024 c civ, care vizeaza cererea in revocarea donatiei, spune ca actiunea in revocarea pentru ingratitudine poate fi exercitata numai impotriva donatarului, daca donatarul
moare dupa introducerea actiunii, aceasta poate fi continuata impotriva mostenitorilor. Exista si alin urmator,
care spune ca cererea de revocare nu poate fi introdusa de mostenitorii donatorului, cu exceptia cazului in
care donatorul a decedat in termenul prevazut in alin 1, fara sa il fi iertat pe donatar.

23
Q

Efectele transm calit procesuale

A

REGULA: Cel care dob calit e inrodus in proces in locul autorului sau si preia procedura in starea in care se gaseste in mom in care a avut loc transmiaiunea, actele procedurale indepl de autorul sau fiindu-i opozabile.
PARTICULARIT IN CAZUL TRANSM PRIN AJ CU TITLU PARTICULAR
-transm NU se produce imd
-judecata continua intre partile initiale -AJ intre vii (vanz, donatie), respectiv cu succ universal/dupa caz, succ universali ai instrainatorului - AJ cauza de moarte (legatul cu titlu part)
-dobanditorul e obligat SA INTERVINA in proces, daca are cunostinta de existenta lui sau VA FI INTRODUS la cererea uneia dintre partile initiale sau din oficiu de instanta (introd fortata in cauza, din oficiu, a altor pers).
-inst decide daca instrainatorul/succesorul/ii cu titlu universal vor fi scosi sin proces; Daca decide SCOATEREA -> judec continua numai cu dob cu titlu particular, preia poz proces a autorului si procedura in starea in care se afla la data la care a interv/ a fost introdus
Daca dob cu titlu part NU A INTERV si NU A FOST INTRODUS, hot pronuntata impotriva intrainatorului/succ, indif de poz procesuala, va PRODUCE DE DR EFECTE si contra dobanditorului si va fi opozab acestuia-REGULA
EXCEPTIA: succ cu titlu part a dob dr cu b-c si nu mai poate fi evins de adevaratul titular

24
Q

Clasificarea acțiunilor

A
  1. după scop:
    ❖ în realizare
    ❖ în constatare
    ❖ în constituire de drepturi
  2. După natura dreptului:
    ❖ Personale
    Patrimoniale
    Nepatrimoniale
    ❖ Reale
    Mobiliare
    Imobiliare
    ❖ Mixte
  3. După calea aleasă:
    ❖ Principale
    ❖ Accesorii
    ❖ Adiționale
    ❖ Incidentale
25
Q

Actiunile in realizare

A

=cererile prin care R, ce se pretinde titularul unui dr sb, solicita instantei sa il oblige pe P la respectarea dr sau, iar, daca acest lucru nu mai e posibil, la despagubiri pt prejud suferit
reprezinta cazul clasic si
firesc al demersului judiciar: ai un drept, el este contestat si atunci vrei doua lucruri in principiu de la justitie:
1) clarificarea situatiei juridice, adica ca acel drept recarizat din contestare sa circule fara acest pericol al
contestarii lui si a retinerilor care intervin in mod obisnuit din partea tuturor atunci cand dreptul este contestat;
2) fata de cel care contesta in concret, sa se solicite si obligarea acestuia la conformare, cu posibilitatea, repet,
in cazul in care nu se conformeaza, sa fie executat silit.
! Acțiunea în declararea nulității este o acțiune în realizare pentru că are ca efect scoaterea
actului juridic din circuitul civil.

26
Q

Act in constatare - def, caracteristici

A

=acea acțiune prin care reclamantul cere doar recunoașterea
dreptului său sau inexistența dreptului pârâtului față de el, fără să ceară obligarea pârâtului
la o prestație
-reprezintă jumătate de acțiune în realizare
-sunt admisibile numai in masura in care NU EXISTA o cale deschisa pt act in realizare
Caracteristicile actiunii in constatare:
1) actiunile in constatare au ca obiect existenta sau inexistenta unui DREPT, iar nu a unei
situatii de fapt;
2) actiunile in constatare au un caracter subsidiar fata de actiunile in realizare. =>
inseamna ca actiunea in constatare nu poate fi exercitata atunci cand partea are la dispozitie o actiune in
realizarea dreptului respectiv;
3) actiunile in constatare genereaza hotarari judecatoresti care nu sunt susceptibile de
executare (silita) in ceea ce priveste capatul de cerere privind constatarea.
Conform ÎCCJ, atunci când titularul dreptului de proprietate este și posesor, nu poate formula
o acțiune în realizare, dar eventualele tulburări din partea terților pot fi valorificate printr-o
acțiune în constatare.
Acțiunile în constatare sunt cereri de natură contencioasă, recunoscându-se un drept
împotriva unui pârât, doar că nu există o condamnare.
Cererea în constatare se poate transforma într-una în realizare și invers până la încheierea
dezbaterilor la prima instanță.

27
Q

Act in constatare - clasificare

A

(i) actiuni declaratorii = reclamantul cere instantei sa constate existenta sau inexistenta unui RJ
(ii) actiunile interogatorii = reclamantul cheama in judecata o persoana care ar putea eventual
sa conteste dreptul, pentru a raspunde si a se lua act daca recunoaste sau nu dreptul
(iii) actiunile provocatorii = titularul unui dr il cheama in judecata pe cel care, prin atitudinea/actele sale ii cauzeaza o tulburare serioasa in exercitiul dreptului

28
Q

Actiuni in constituire

A

= cele care în urma pronunțării hotărârii duc la o situație
de drept nouă, cu totul diferită // R solicita aplicarea legii la anumite fapte pe care le invoca, in scopul de a crea o SIT JURIDICA NOUA intre parti.
De regulă, acțiunile în realizare și în constatare nu vizează
drepturi noi, ci cunoașterea unor drepturi preexistente, pe când prin această acțiune se creează
drepturi noi sau se transformă cele vechi. De exemplu, în cazul divorțului se creează o nouă
stare juridică. Un alt exemplu este hotărârea care ține loc de contract care duce la constituirea
unui drept de proprietate.
REGULA: acțiunile în constituire produc efecte ex nunc (pe când celelalte produc efecte ex tunc- și pentru trecut).
EXCEPTIA: in cazul unor actiuni nepart, desi se creeaza o sit juridica noua, hot prod ef retroactiv (cererile de stab a filiatiei, tagaduire a paternit, anulare a adoptiei, anul casatoriei)

29
Q

Clasificarea act dupa natura dr dedus judecatii - importanta

A

■ rezida in materie de compententa teritoriala - cererile reale imobiliare sunt de competetenta instantei locului situarii imobilului ; cererile mixte imobiliare
au o competenta alternativa ( si a locului situarii imobililui si a domiciliului paratului). Restul actiunilor cu exceptiile de rigoare sunt de competenta teritoriala instantei locului domiciliului paratului
■ rezida in materie de prescriptie – pentru ca actiunile reale se prescriu intr-un anumit mod
sub aspectul executarii silita, iar actiunile personale intr-un alt mod
■ rezida in materie de calitate procesuala- pentru ca daca la actiunile personale, calitatea
procesuala in general este usor de determinat, pentru ca avem la baza un raport juridic intre A si B si atunci
aceste parti dobandesc si calitate procesuala activa, respectiv pasiva, in actiunile reale titularul dreptului
este cel care are calitate procesuala activa, insa calitate procesuala pasiva poate sa aiba orice persoana care ii contesta dreptul respectiv, deci o sfera de persoane nedeterminate, dar determinabile in concret

30
Q

Cererea principala

A

cea prin care debuteaza procesul, adica este cererea introductiva de
instanta, ea poate cuprinde capete de cerere principale, precum si capete de cerere accesorii.

31
Q

Cererea accesorie

A

rezolvarea ei depinde de solutia data unui capat de cerere principal
De ex, repunerea in situatia anterioara ca urmare a unei cereri privind
nulitatea sau rezolutiunea, plata dobanzii ca urmare a cererii privind obligarea paratului la plata principalului
sau , pastrarea numelui din casatorie care e accesoriu unei cereri de
divort

32
Q

Cererea incidentala

A

sunt cereri care au caracter independent, deci ele
nu depind de solutionarea cererii principale, numai ca au particulartatea de a fi formulate in cursul unui
proces deja inceput.
Din perspectiva calitatativa, intre cererile principale si cele incidentale nu exista vreo
dif. Oricand o cerere incidentala ar putea fi formulata pe cale separata si ar fi o cerere principala, dar pt ca
titularul dreptului alege sa exercite acel drept in cursul unui proces deja inceput, face ca acea cerere sa nu
mai fie principala, ci sa fie in acel proces incidentala

33
Q

Cererea aditionala

A

=cea prin care o parte modif pretentiile sale anterioare
Cererea
modificatoare a unei cereri de chemare in judecata este o cerere aditionala, care poate fi facuta de reclamant
pana la primul termen la care acesta este legal citat.
Poate privi ob, cauza cererii initiale sau partea imp careia era formulata.
Aici e o discutie in doctrina si in jurisprundeta pe acest punct de vedere: nu orice modificare
inseamna aditionare, ca sa fie vb despre o aditionare, modificarea trebuie sa conserve totusi ceva din cererea
initiala, adica o schimbare radicala, completa, totala, fara nicio legatura cu cererea initiala nu prea corespunde
notiunii de aditional, ci mai de curand unei notiuni de inlocuire, ceea ce nu are o corespondenta procesuala.

34
Q

Clasif dupa calea aleasa - Importanta

A

Ea conteaza foarte mult din perspectiva competentei teritoriale si materiale deoarece potrivit
art 123 CPC, cererile accesorii, incidentale si aditionale sunt de competenta instantei care judeca
cererea principala, chiar daca ele, daca ar fi deduse judecatii pe cale principala, ar avea o alta competenta.
Cand exista mai multe cereri deopotriva incidentale, principale, accesorii, calea de atac impotriva hot nu poate fi decat una singura, iar daca aceste cereri atrag cai de atac diferite, regula este ca cererile accesorii sunt supuse
cailor de atac prevazute de lege pt cererile principale.