Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Cardiologie > Cardiopatia ischemica > Flashcards

Cardiopatia ischemica Flashcards

1
Q

Cardiopatia ischemica - def

A

este o boală ce are ca mecanism fundamental irigarea nesatisfăcătoare a miocardului, consecinţă, în majoritatea cazurilor, a obstrucţiei arterelor coronare (99%) prin ateroscleroza coronariană.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Clasificarea fizpat

A

-Oprirea cardiacă primară
-Angina pectorală
de efort-stabilă
instabilă
de novo
agravată
de repaus (spontană)
-Infarctul miocardic:
acut
definit
posibil
vechi (sechelar)
-Insuficienţa cardiacă ischemică
-Aritmiile cardiace ischemice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Clasificarea OMS

A 
-Cardiopatia ischemică dureroasă:
Angina pectorală stabilă
Angina pectorală instabilă
Infarctul miocardic acut
-Cardiopatia ischemică nedureroasă:
Tulburări de ritm şi de conducere de cauză ischemică
Insuficienţa cardiacă de cauză ischemică
Moartea subită coronariană
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Etiologie cardiopatie ischemica

A

Ateroscleroza coronariana

Cauze non-aterosclerotice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Factori de risc major

A
  1. Hiperlipoproteinemie
  2. HTA
  3. Fumat
  4. DZ
  5. Antecedente familiale
  6. Nivelul HDL colesterol
  7. Varsta
  8. Obezitatea
  9. Sexul
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Forme clinice de Angina Pectorala

A
  • de efort
  • de novo
  • agravata
  • nocturna
  • de repaus
  • post IM
  • Prinzmetal
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Angina Pectorala - def

A

este forma cel mai frecvent întâlnită de cardiopatie ischemică.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Etiopatogenie AP

A
  • ateroscleroza coronariană
  • leziuni coronariene neaterosclerotice
  • ischemie miocardică fără afectarea coronarelor(stenoza aortică, cardiomiopatia hipertrofică, hipertensiunea pulmonară severă)
  • sindroamele hiperkinetice din: hipertiroidie, anemie, febră, pot iniţia sau cel mai frecvent agrava ischemia
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Fiziopatologie AP

A

Ischemia miocardică apare atunci când aportul de sânge oxigenat la miocard este insuficient faţă de nevoile sale.
Ischemia se poate datora :
1. cresterea nevoii de oxigen
2. scaderea brusca a aportului de oxigen

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Consecinte ischemiei miocardice

A
  1. metabolice
  2. hemodinamice
  3. electrofiziologice
  4. clinice
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Simptomatologia AP

A
  1. Sediul durerii - tipic retrosternal
  2. Iradiere - membrele superioare
  3. Caracter - constrictie sau presiune
  4. Fenomene insotitoare - transpiratii reci, dispnee
  5. Circumstante de aparitie - efort fizic, expunere la frig
  6. Durata - in mod normal 3-5 min
  7. Circumstante de disparitie - incetarea efortului si/sau adm de nitroglicerina
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Examen general - AP

A

– poate fi normal sau pune în evidenţă semne de hipercolesterolemie: xantelasmă, xantoame, inel cornean.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Examen cardio-vascular

A
  • ascultaţia cardiacă în timpul crizei dureroase poate pune în evidenţă:
    – suflu sistolic tranzitor;
    – galop (zgomotul III, IV)
    – trebuie căutate alte semne de afectare vasculară:
    – tensiune arterială la ambele braţe
    – palparea şi asculaţia traiectelor vasculare
    – examen abdominal şi general
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Grade de severitate

A

– Clasa funcţională I: activitatea fizică obişnuită nu produce angină. Apare la efort susţinut, prelungit.
– Clasa funcţională II: uşoară limitare a activităţii obişnuite. Ea apare la mers rapid în pantă, urcatul la mai mult de 2 etaje de bloc, sau e declanşată de frig, vânt, stres emoţional.
– Clasa funcţională III: limitare marcată a activităţii fizice obişnuite. Urcatul a 1 sau 2 etaje cauzează durere.
– Clasa funcţională IV: imposibil de a presta o activitate fizică fără durere, care poate surveni chiar în repaus.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Examinari paraclinice

A

EKG

– normală la 1/3 din bolnavi în afara durerii
– anormală cu modificări
specifice:
leziune subendocardică - subdenivelarea orizontală sau descendentă a segmentului ST, cu unde T negative sau difazice
ischemie subepicardică - unde T negative, ample, simetrice în mai multe derivaţii.
nespecifice: - blocuri de ramură, hemiblocuri, tulburări de ritm, HVS:

Modificările EKG înregistate în timpul crizei dureroase au o mare valoare diagnostică.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Alte examinari paraclinice

A
  • Monitorizarea Holter: deceleaza ischemia miocardica silentioasa, tulburarile de ritm ce acompaniaza ischemia.
  • Ventriculografia cu technețium 99 – relevă modificările cineticii parietale precum şi funcţia VS în repaus şi efort.
  • Examinari izotopice
  • Ecocardiografie
  • Radiografie toracica
  • Examen de laborator
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Dg diferential al durerii anginoase

A 
Boli extracardiace : digestive (gastrita, ulcer, colica biliara, pancreatita acuta), respiratorii (pleurita, pleurezie, pneumotorax), conditii psihogene
Boli cardiace (pericardita acuta, anevrism disecant al aortei, trombembolie pulmonara, cardiomiopatie hipertrofica)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Complicatii AP stabile

A
  1. Angina instabilă.
  2. Infarctul miocardic – studiul Framingham: 1/4 din anginoşi fac infarct miocardic în următorii 5 ani.
  3. Moartea subită.
  4. Insuficienţa cardiacă.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Obiectivele tratamentului antianginos

A
  • scaderea consumului de O2 a miocardului
  • cresterea aportului de O2 prin inlaturarea spasmului, dilatarea arterelor coronare si cresterea aportului de sange oxigenat de la endocard
20
Q

Tratament criza anginoasa

A

Pacientul își încetează activitatea, se aşează, după care își autoadministrează o tabletă de nitroglicerină sublingual, sau un puf de nitroglicerină spray; efectul terapeutic apare în mai puțin de 3 minute.
Efecte secundare frecvente: cefalee, ameţeli, hipotensiune !!!!

21
Q

Nitratii - mecanism de act

A
  • diminua presarcina, rezulta o diminuare a nevoilor de O2

- coronarodilatatoare

22
Q

Principalii nitrati :

A
  • nitroglicerina
  • isosorbiddinitrat
  • isosorbidmononitrat
23
Q

Beta-blocantele - mec de act

A

prin blocajul adrenergic determină scăderea frecvenţei cardiace, scăderea contractilităţii miocardice,scăderea debitului cardiac  scade nevoia de oxigen a miocardului.

24
Q

Beta-blocante - efecte secundare

A
  1. Bradicardie sau bloc atrio– ventricular.
  2. Insuficienţă cardiacă
  3. Bronhoconstrictie.
  4. Sindrom Raymond.
  5. Insomnie, depresie, astenie, scaderea activitatii sexuale.
  6. Hipoglicemie – şoc
  7. Efect rebound la întreruperea brutală.
25
Q

Antagonistii de Ca

A

sunt eficace în tratamentul pacienţilor cu angină stabilă.
scad nevoile de oxigen ale miocardului prin arteriodilataţie cu reducerea postsarcinii (scade TA), scăderea contractilităţii şi frecvenţei cardiace (Verapamil, Diltiazem) şi cresc fluxul coronarian prin vasodilataţie coronariană şi prevenţia coronarospasmului.

26
Q

Agentii antiagreganti plachetari

A

Aspirina - inhibitor ireversibil al ciclooxigenazei la nivelul trombocitelor; se utilizează în doze de 75– 325mg/zi pe durată nedeterminată.

Tienopiridinele (Ticlopidină, Clopidogrel) inhibă adenozid - difosfatul care induce agregarea plachetară; se utilizează în doză de 75mg/zi.

27
Q

Statinele

A

Trebuie recomandate ori de câte ori există chiar o uşoară creştere a LDL colesterolului (ideal <100mg/dL).
Statinele produc regresia plăcii de aterom prin ameliorarea răspunsului endotelial la diferitele agresiuni; stabilizează placa de aterom.

28
Q

Sindroame coronariene acute

A
  • fara supradenivelare de ST - AP instabila, IM fara supradenivelare de ST
  • cu supradenivelare de ST - IMA cu supradenivelare de ST
29
Q

AP instabila - def

A

Este o formă a cardiopatiei ischemice aparţinând grupului de sindroame coronariene acute, care din punct de vedere clinic şi paraclinic se situează între angina pectorală stabilă şi IMA.

30
Q

AP instabila - fizpat

A 
Ruptura plăcii de aterom
Formarea trombului
Vasospasmul 
Leziuni multiple 
Cauze secundare
31
Q

Clasificarea anginei instabile (Braunwald)

A

I. Angina de efort agravată
Angină cu debut sub 1 luna,
Angină care este evident mai frecventă
Angină provocată de efort mai redus.
Fără angină de repaus în ultima luna.
II. Angină de repaus, subacută
Bolnavii cu unul sau mai multe episoade de angină de repaus în ultima lună dar nu şi în ultimele 48h.
III. Angina de repaus, acută
Bolnavii cu unul sau mai multe episoade de angină în repaus în ultimele 48h.

32
Q

AP instabila - ex fizic

A

pot fi prezenţi factorii de risc coronarian, semne de ateroscleroză periferică sau cerebrovasculară şi factori favorizanţi ai apariţiei anginei instabile(anemie, boală pulmonară cronică, hipertiroidie).

33
Q

AP instabila - ex paraclinice

A
  • Modificări tranzitorii ale segmentului ST: subdenivelări, supradenivelări.
  • Inversări ale undei T: deşi cele mai puţin specifice, trebuie luate în considerare dacă sunt acute!
  • Aproximativ 20% fără modificări!
34
Q

AP instabila - alte ex paraclinice

A

Coronarografia -În absenţa contraindicaţiilor este necesară.

Descendența anterioară este coronara cea mai frecvent afectată.

35
Q

AP instabila - indicatii coronarografie

A
  1. Angina pectorală sugerată de simptomatologie dar care nu a putut fi diagnosticată noninvaziv.
  2. Angina pectorală “stabilă” sau instabilă, care în ciuda tratamentului bine condus este persistentă.
  3. Când testele de efort şi noninvazive au fost neconcludente.
36
Q

AP instabila - tratament

A

internare imediată în spital – terapie intensivă:monitorizare TA, EKG
repaus la pat – atmosferă calmă
controlul factorilor precipitanţi

37
Q

AP instabila - tratament antiplachetar

A

-Aspirina 325mg/zi reduce incidenţa infarctului miocardic.
Efect la 15-60 minute, durează 7-10 zile.
-Clopidogrel 300 mg/zi - doza de încărcare, apoi 75mg/zi, efect maxim rapid

În caz de stentare de urgență: 600 mg doza de încărcare

38
Q

AP instabila - tratament antitrombotic

A
  1. Heparina nefracţionată - bolus 60ui/kg, apoi 15 u/kg/h

2. Heparine cu greutate moleculară mică. Enoxiparina 1mg/kg la 12 ore sc, fără dozări de laborator

39
Q

AP instabila - tratament antianginos

A
  1. Nitraţii –iv, transdermic, oral, sublingual
    Nitroglicerina - iv. 5-20 µg/min -500 µg
  2. Betablocantele sunt de mare folos fie în combinaţie cu nitraţii fie cu blocanţii de Ca. Se pot adăuga şi la bolnavii care au primit până atunci nitraţi şi antiagreganţi plachetari.
  3. Antagonisţii de calciu pot fi adăugaţi nitraţilor şi betablocantelor la bolnavii cu ischemie continuă
40
Q

AP instabila - tratament cu IECA si Statine

A
  • IECA cresc supravieţuirea şi ameliorează remodelarea ventriculară
  • Statinele stabilizează placa de aterom și scad nivelul LDL-colesterolului.
41
Q

Angina Prinzmetal - def

A

asociază durerea anginoasă ce apare în repaus nelegată de efort sau emoţii cu supradenivelarea EKG a segementului ST.

42
Q

Angina Prinzmetal - mecanism

A
  • spasm coronarian

- poate surveni chiar pe coronare indemne, fiind localizat pe una sau mai multe zone.

43
Q

Angina Prinzmetal - dg

A
  • durerea este caracteristică anginei pectorale, cu iradiere clasică.
  • survine la repaus
  • debutul crizei e adesea fix mai ales la începutul sau sfârşitul nopţii
  • durează foarte puţin, fie este prelungită
  • durerea are o fază crescătoare şi una descrescătoare
44
Q

Angina Prinzmetal - metode de detectie a spasmului

A

Coronarografia este examenul de elecţie.

  1. Testul cu ergonovină. Injecţie de Ergonovină iv. sau intracoronar în doze de 0,05mg până la 0,4mg.
  2. Testul la rece – imersia în apa rece a feţei
  3. Testul de hiperventilaţie – creşterea pH– ului >7,65 – spasm coronarian.
45
Q

Angina Prinzmetal - dg diferential

A
  1. Angina instabilă – la un bolnav cunoscut cu angină pectorală;
  2. Debut de infarct miocardic;
  3. Pericardita acută – supradenivelări ST cu T pozitive;
  4. Dureri toracice necoranariene.
46
Q

Angina Prinzmetal - prognostic

A

gravitatea spasmului şi dacă priveşte mai multe vase;
starea coronarelor subiacente;
contextul general.

47
Q

Angina Prinzmetal - tratament

A

Medicamentos

  1. Nitraţi administrați sublingual în caz de criză anginoasă.
  2. Antagoniştii de Ca nondihidropiridinici (diltiazem, verapamil) - foarte buni şi în prevenirea crizelor. Se administrează timp îndelungat.
  3. PTCA
     Beta blocantele sunt contraindicate !!!!!

Cardiologie (10 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions