Aritmii Flashcards

1
Q

Clasificare aritmii

A

Aritmii supraventriculare
Aritmii ventriculare
Blocuri atrioventriculare
Tulburari de conducere intraventriculare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Tahicardia sinusala

A

Tulburare de ritm frecventa, carac. prin cresterea frecv. peste 100/minut

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

EKG Tahicardie sinusala

A
Frecv. 100-160/min
Unda P normala
Intervalul TP scazut
Intervalul PQ normal/usor scazut
Segmentul ST poate fi subdenivelat
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Tratament TS

A

Se pot adm. sedative si la nevoie metoprolol 50-100mg/zi sau verapamil 120mg/zi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Bradicardia sinusala (BS)

A

Scaderea ritmului sinusal sub 60/min

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

EKG BS

A

Frecv 45-59/min
Unda P si intervalul PQ normale
Intervalul P-P mai mare de o secunda
Pot aparea socuri jonctionale (daca e marcata BS)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Tratament BS (daca e simptomatica)

A

Se pot adm atropina, extract de belladona, hidralazina, teofilina

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Aritmia sinusala (AS)

A

Ritmul sinusal nu e perfect regulat, existand mici variatii in lungimea intervalelor P-P

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Forme de AS

A

Respiratorie
Nerespiratorie
Ventriculo-fazica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

EKG AS

A

Frecv 45-100/min
Unda P sinusala
Unda P configuratie constanta
Unda P pozitiva in D2, negativa in AVR

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Wandering pacemaker

A

Aritmia se datoreaza migratiei gradate a pacemakerului de la nodulul sinusal la zonele situate distal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Extrasistole atriale

A

Depolarizari atriale premature in ciclul cardiac si ectopice ca teritoriu anatomic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Etiologie EA

A

Tensiune nervoasa, oboseala, fumat exagerat, ingestie de cafea, alcool

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

EKG EA

A

Unda P prematura
Pauza postextrasistolica
Extrasistole atriale grupate cate 5 consecutive, bigeminism, trigeminism
Complexul QRS ingust in majoritatea cazurilor, dar poate fi si absent

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Tratament EA (pt extrasistolele frecvente)

A

Betablocante si blocante ale canalelor de Ca

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Fibrilatia Atriala (FA)

A

Frecv stimularilor a atriilor peste 400-600/min, pe cand a ventriculilor 120-180/min, rezultand primul deficit de puls intre atrii si ventricule

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

FA poate fi

A

Paroxistica
Persistenta
Permanenta

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Etiologie FA

A
Leziuni valvulare
Cardiomiopatie dilatativa
Cardiopatie ischemica
Tireotoxicoza
Boala nodului sinusal
Miocardita
Pericardita constructiva
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

EKG FA

A

Absenta unda P
Prezenta undelor f mici
Ritm ventricular neregulat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Tratament FA

A

Defribilare chimica cu chinidina, disopiramida, flecainida, propafenona, amiodarona
Defribilare electrica cu 100 pana la 360 W/s

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Flutter Atrial (FlA)

A

Tahiaritmie cu frecv de 250-350/min

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Etiologia FlA

A

Boli valvulare
Cardiopatie ischemica
CPC
Chinidina

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

EKG FlA

A
Ondulatii regulate (unde F) 
Aspect de dinti de fierastrau
Frecv de 250-350/min
QRS poate fi normal sau anormal ca urmare a tulburarilor de conducere intraventriculare
24
Q

TPSV

A

Tahicardie ectopica cu ritm intre 150-250/min

25
Etiologie TPSV pe cord indemn
Se caract. prin debut si sfarsit brusc si absenta oricaror manifestari inainte de instalare Mai exista forma Gallavardin, precedata de numeroase extrasistole
26
Etiologia TPSV pe cord patologic
``` Sindrom WPW, LGL Cardiopatie ischemica Cardiomiopatie etanolica Hipertiroidism CPC Intoxicatii medicamentoase ```
27
EKG TPSV
Unde P pozitive in D2, D3 si AVF si negative in AVR sau viceversa Fiecare unda P e urmata de QRS identic cu cel de origine sinusala Pot fi prezente si modificari ST-T
28
Tratament TPSV
Manevre vagale, medicatie : Adenozina 10 mg i.v. Verapamil 5-10 mg i.v. Diltiazem 0.3 mg/kgc i.v. in 2-3 min.
29
Extrasistole ventriculare (EV) - def
Sunt depolarizari premature dpdv al pozitiei in ciclul cardiac si ectopice ca teritoriu anatomic de aparitie
30
EV - tablou clinic
Pot fi complet asimptomatice sau percepute uneori ca palpitatii
31
EV - EKG
- complexe QRS anormale ca durata si configuratie, care apar precoce - modificari secundare ST-T de sens opus fata de deflexiunea principala a QRS-ului - pauza postextrasistolica este compensatorie
32
Clasificarea LOWN
0. fara EV 1. mai putin de 30 EV/h 2. mai mult de 30 EV/h 3a. EV polimorfe 3b. Bigeminism 4a. Dublete, triplete 4b. TV 5. Fenomen R/T
33
EV - Tratament
Necesar doar in masura in care sunt simptomatice. Medicatia cea mai frecvent folosita este repr de beta-blocante.
34
Tahicardia ventriculara (TV) - def
Este definita ca existenta a patru sau mai multe depolarizari succesive de origine ventriculara cu o frecventa mai mare de 120/min, durata >0,12 sec
35
TV - tablou clinic
Forma simptomatica este perceputa ca palpitatii, ameteli, tulburari de echilibru.
36
TV - EKG
- Complexe QRS anormale cu modificari secundare ST-T - ritm ventricular regulat sau usor neregulat - disociatie atrioventriculara - capturi ventriculare si batai de fuziune
37
TV - Tratament
Xilina iv 1mg/kgc in bolus, apoi 0,5 mg/kgc la 2-5 minute pana la conversie sau atingerea dozei de 3 mg/kgc.
38
Flutter si fibrilatia ventriculara - def
Flutterul este o aritmie ventriculara cu o frecventa foarte mare, peste 250/min, monomorfa, regulata si cu oscilatii ample. Degenereaza in fibrilatie ventriculara. Fibrilatia ventriculara este expresia unei depolarizari ventriculare anarhice. Fibrilatia ventriculara echivaleaza practic cu oprirea cardiaca.
39
Flutter si fibrilatie ventr - EKG
- prezenta unor deflexiuni haotice cu amplitudine si contur variabil; - nu se pot identifica unde T, complexe QRS
40
Fibrilatia ventriculara - tratament
Daca aritmia survine la un pacient monitorizat, dg se poate face instantaneu, primul pas este see-200J. Daca este ineficient, crestem energia, pana la 400 J maxim. Daca nu se obtin rezultate, administram adrenalina 1 mg in solutie 1% iv.
41
Blocurile atrioventriculare (BAV) - def
Sunt disritmii cardiace produse de intreruperea permanenta sau intermitenta a conducerii de la atrii la ventriculi
42
BAV - etiologia
Au cauze multiple : - acute : - IMA, RAA, endocardita inf, cauza medicamentoasa (digitala, amiodarona) - cronice : congenitale (izolate, DSV, DSA) - dobandite : valvulopatii calcificate, cardiopatie ischemica cronica, colagenoze
43
BAV - manifestari clinice
BAV I - asimptomatic BAV II tip I si tip II - palpitatii BAV II 2:1 produce simptome in functie de frecv ventr Simptomatologia completa survine in BAV complet, unde apare sindromul Adam-Stokes
44
BAV - Tratament farmacologic
Doar pt BAV simptomatice, adm : - atropina 0,5 mg iv, apoi in functie de raspunsul obtinut, 0,5-1 mg iv la 4-6 ore - simpaticomimetice
45
BAV - Tratament etiologic
- antibiotice in caz de BAV inf | - corticoterapie in caz BAV din miocardite, RAA
46
Tulburari de conducere intraventriculare
Conducerea intarziata prin unul din fascicule, determina activarea secventiala a acestor zone si nu simultana. Aceasta produce o secventa anormala de activari ventriculare stangi si genereaza modificari EKG carac
47
Bloc fascicular ant st - EKG
- axa QRS intre -45 si -90 - durata QRS <120 gr - unde S adanci in V4-V6
48
Bloc fascicular ant st - cauze
- boala coronariana - IMA - Hipertrofie ventr st - Cardiomiopatie hipertrofica si dilatativa
49
Bloc fascicular post st - EKG
- axa QRS in plan frontal >120 gr - aspect RS in D1 si aVL - durata QRS<120 ms
50
Bloc major de ramura stanga (BRS) - def
Rezulta ca urmare a intarzierii conducerii sau blocului la orice nivel al tesutului intraventricular de conducere, incluzand ramura majora st din fiecare din cele 2 fascii.
51
BRS - EKG
- durata QRS > 120 ms - unde R largi, crestate in V5 si V6 - unde r initiale mici sau absente in derivatiile V1 si V2 - unde R inalte si unde S adanci - modificari ST-T semnificative
52
BRS - semnificatia clinica
- in general reflecta boala cardiaca severa, cu risc crescut de mortalitate - se asoc cu risc crescut de bloc atrioventricular - deviatia axiala dreapta sugereaza cardiomiopatie dilatativa
53
Bloc major de ramura dreapta (BRD) - def
Este rezultatul unei conduceri intarziate in oricare portiune a tesutului intraventr de conducere drept
54
BRD - EKG
- durata QRS > 120 ms - unde R largi, crestate in V1 si V2 - unde S adanci si largi in V5 si V6 - unde ST-T in discorcodanta cu complexul QRS - axa medie QRS nu e modificata de BRD
55
BRD - semnificatie clinica
- BRD e o manifestare EKG destul de frecv in populatia generala, multe persoane nu au markeri de boala cardiaca organica - frecv este explicata prin fragilitatea ramurii drepte - la cei cu boala cardiaca, BRD este un predictor independent al mortalitatii cardiovasculare, sugerand boala coronariana - BRD interfereaza cu dg de hipertrofie ventr dr