C8. Procesul decizional Flashcards
Ce este luarea unei decizii?
- A decide = a alege intre alternative pentru a stabili un alt curs al evenimentelor
- Dificultatea procesului = informatia necesara
- informatia pe care o detii nu este cea pe care ti-o doresti/ cea pe care ti-o doresti nu este cea de care ai nevoie
Care sunt componentele procesului decizional?
- Identificarea problemei de decizie
- Generarea alternativelor decizionale
- Evaluarea alternativelor
- Decizia (alegerea unei alternative)
- Post decizia (legitimizarea deciziei)
- Implementarea deciziei
Ce ne impiedica sa identificam problemele de decizie?
- Rutinele (obiceiurile)
- ieftine (automatizate) → a merge pe acelasi drum in fiecare zi, chiar daca ar exista variante mai eficiente
- amorsate de mediu → a manca ceva nesanatos pentru ca e amplasat strategic aproape de casa de marcat
- asociate cu recompense sau cu evitarea unei pedepse - a verifica telefonul in timpul muncii
- stilul de viata → a lucra mereu pana tarziu cu efecte negative asupra relatiei cu familia
- Mecanismele de aparare
- negarea, proiectia, rationalizarea
- relatie disfunctionala
- Mimetismul social si zgomotul existential (=bombardamentul informational)
Care sunt recomandarile pentru reducerea piedicilor in identificarea problemei de decizie?
- Creati-va timp - periodic - pentru reflectie. ex: asumptiile despre cum sa traim viata; “duminica vietii omului - 6 zile faci si a7a te gandesti la ce ai facut
- Constientizarea recurenta a scopurilor, valorilor, intereselor, nevoilor. Problemele (de decizie) apar la interfata dintre noi si lume.
- Monitorizati realitatea (tineti evidente)
- Evaluati marimea ecartului realitate vs scopuri, valori si luati decizii prin care reduceti ecartul.
Cum poate influenta generarea alternativelor decizia?
Din pdv rational formularea alternativelor nu poate influenta decizia, pentru ca realitatea este aceeasi. Insa, rationalitatea ecologica trimite la framing.
Framing - formularea influenteaza preferinta pentru o alternativa. Pentru ca framingul reconfigureaza reteaua neurocognitiva in care apar alternativele.
Formularea alternativelor in termen de castig vs pierdere produce alegeri diferite. Prospect theory. Ex: suntem conservatori la castig si aversivi la pierdere
- transparenta si simplitate (ex: informatiile de pe eticheta, ghidaj-ce, unde, cum)
- optiuni preselectate (opt-in vs opt-out)
- framing (mod de prezentare); ex: gustul carnii (90% slaba vs 10% grasime)
- raportare la normele sociale (ex: norma grupului de referinta la consum de bere)
- activarea unor emotii prin modul de formulare a alternativeor (ex: frica, vinovatia, lacomia, rusinea, regretul)
Care sunt recomandarile pentru minimizarea efectului de framing?
- Raportati alternativele formulate la multimea alternativelor posibile. Creativitate = generare de alternative. Inainte de a alege intre alternativele date, vedeti daca nu cumva puteti crea altele noi. Negocierea: sporiti masa de negociere.
- Mentineti alernativele relevante la maximum 3-5. Propuneti doua, recomandati una.
- Reformulati problema de decizie si vederi daca ajungeti la aceeasi preferinta (reframing). Din probabilitati in frecventa - cati in 100
- Formulari primul alternativele decizionale.
Ce presupune evaluarea alternativelor si care sunt tipurile de decizie?
Evaluarea presupune:
- colectarea de informatii
- raportarea alternativelor la un reper
- o serie de inferente, intr-un context anume
Limite: informatii disponibile si incapacitatea de calcul; timpul; hazardul
Tipuri de decizie:
- utilitara (alegem intre diverse actiuni alternative). evaluam consecinte si probabilitatea lor.
- epistemica (alegem intre diverse opinii/marturii/paradigme)
- deontologica (alegem un curs al actiunii prin rationament practic, pornind de la o valoare asumata ca premisa majora)
Care sunt biasarile care pot influenta evaluarea alternativelor?
Evaluarea alternativelor este un act contextual, cu constrangerile aferente. Utilizam euristici care pot fi atat factori de succes cat si factori de distorsiune (biasare).
- ancorarea
- reprezentativitatea
- accesibilitatea
- costul angajamentului
- endowment effect
- discountul temporal
Ce este ancorarea?
Ancorarea (siajul) - valoarea sau formularea initiala influenteaza evaluarea ulterioara. Ajustarile sunt insuficiente.
Ce e reprezentativitatea si care sunt recomandarile de minimizare?
Reprezentativitatea - ceea ce este reprezentativ (=mai asemanator cu prototipul unei categorii) este vazut ca fiind mai probabil
Recomandari:
- cautati dovezi statistice = cat de frecvent este, intr-o multime data,
- analizati fiecare alternativa ca un caz in sine, nu ca un exemplar al categoriei
- convertiti probabilitati in frecventa (cati din 100)
Ce este accesibilitatea si care sunt recomandarile de minimizare?
Accesibilitatea - usurinta reamintirii duce la supralicitarea probabilitatii unei alternative. Poate fi data de:
- incarcatura emotionala (cutremurele & asigurarile; pandemie & vaccin)
- amorsaj inconstient (mere expousure effect)
- imaginabilitatea (ex: contrafactualii)
- repetitia (ex: subiecte media de legiferare)
Recomandare:
- comparati evaluarile proprii ale probabilitatii sau relevantei cu datele statistice. Bazati-va pe date nu pe amintiri sau impresii.
- NB - ceea ce e accesibil, e de regula si cel mai frecvent
- NB - intr-o lume plina de incertitudine, statistica nu are mare valoare, mai degraba recenta
Ce e costul angajamentului si care sunt recomandarile de mimizare?
Costul angajametului - sunk cost; supraevaluarea unei alternative in care suntem angajati deja si ne-a produs costuri
Efecte pozitive ale sunk-cost: favorizeaza loialitatea, perseverenta in sarcina
Recomandari:
- sa evaluam alternativele dupa consecinte viitoare, nu dupa costurile trecute (conteaza cate pierderi evitam asa mai avem, nu cate am avut deja)
- NB - garda moare, dar nu se preda
- sa integram alte perspective
- sa inlocuim oamenii care platesc costul angajamentului
Ce e endowment effect?
Endowment effect - ce posedam si putem pierde devine mai valoros subiectiv
- probabilitatea crescuta a pierderii unei posesiuni duce la supralicitarea valorii ei subiective. un caz particulat al aversiunii la pierdere.
- asocierea cu eul propriu creste valoarea subiectiva a elementului asociat; ex: locul meu intr-o banca in amfiteatru; initial aleatoriu, apoi personal)
Ce e discountul temporal?
Discountul temporal - valoarea subiectiva a unui castig/pierdere se reduce cu cat este mai indepartata in timp. O functie hiperbolica (discountul e mai rapid la inceput, apoi e mai lent. forecastingul afectiv poate modifica discountul temporal)
Care sunt recomandarile generale pentru minimizarea efectelor biasurilor in decizie?
- faceti primul o oferta/avansati o opinie. Ancoreaza tu, altfel te ancoreaza celalalt.
- Nu va ancoratii colaboratorii/consultantii in propriile optiuni. Puneti-i sa-si ancoreze separat opiniile
- Invatati reguli de gandire statistica si logica (debiasarea normativa)
- cresteti responsabilitatea publica (accountability)
- analizati premortem (analiza consecintelor catastrofale a deciziei inainte de a lua decizia)
- utilizati grupul de apartenenta/referinta pe post de monitor si controlor al deciziei (”iata de ce cred ca merita decis, dar voi cum vedeti lucrurile)
- utilizati frecvente in loc de probabilitati (3 din 10 in loc de 30%)
- analizati asumptiile evaluarii unei alternative (de 5 ori de ce)
concluzie: sa facem analiza contextuala si functionala a procesului evaluarii alternativelor, inainte de a lua decizia finala, adica de a selecta o alternativa.
Ce e luarea unei decizii si care sunt modalitatile de alegere?
Alegerea unei alternative epistemice, utilitare sau deontologice
Modalitati de alegere:
1. impulsiva
2. mimetica/automata
3. adaptativa
4. optima
5. procrastinativa
Ce e decizia impulsiva?
- rapida si superficiala (generare, evaluare a alternativelor)
- determinata de factori externi problemei decizionale (emotii intense, nevoi care trebuie urgent satisfacute, hiperarousal, amorse din mediu, disfunctii in PFC). Dar de facut diferenta intre impulsivitatea legata de expertiza si care nu are legatura cu expertiza (la experti e incurajata decizia impulsiva)
Recomandari:
- stabiliti-va reguli si monitorizati aplicarea lor
- reduceti din intensitatea emotiilor/nevoilor, apoi decideti (ex: comportamentul alimentar)
- alegeti/amenajati mediul in care se ia decizia
Cum e decizia mimetica?
- confera validitate sociala
- se bazeaza pe reguli/rutine organizationale
- nu necesita o judecata elaborata; ex: ghiduri, regulamente
- ex: ghiduri, regulamte, utilizarea modelelor
Cum e decizia adaptativa?
(mai degraba decat optima)
- se stabileste un criteriu
- se cauta/genereaza alternative
- se evalueaza alternativele prin raportare la criteriul stabilit
- se alege alternativa care satisface criteriul
Avantaj - economie de resurse
Cum e decizia optima?
analiza complexa, cu mare consum de resurse
- se stabilesc repere multicriteriale
- se cauta/genereaza extensiv alternative
- se evalueaza alternativele prin rapoarte la criteriu si unele la altele.
- se alege cea mai buna alternativa
E posibila doar acolo unde altenrtivele sunt putine, fixe, stabile si avem resurse suficiente.
Cum e alegerea procrastinativa?
- evitarea sau amanarea disfunctionala a deciziei pana in ultimul moment
- cauze multiple: perfectionismul, teama de esc, mecanisme de aparare
Recomandari:
- stabiliti scopuri intermediare cat mai concrete si monitorizati atingerea lor
- controlati mediul: evitati tentatiile, faceti aranjamente care sa va reaminteasca permanent de scopul propus
- stabiliti-va reguli (ex: o agenda); folositi metode proximale
- reduceti din cauzele procrastinarii
Care e relatia dintre decizie si consecinte?
Decizia buna nu e egala cu consecinte bune ale deciziei (re-evaluari locale)
- hindsight bias → reevaluarea retrospectiva eronata a unei decizii, din perspectiva prezentului nu a contextului decizional. Reconstruim trecutul din perspectiva prezentului (ex: scrierea istoriei/diagnosticul de diabet)
- Metoda ramasitelor → selectam ce ramane dupa ce am respins toate alternativele dezirabile. Respingerea unei alternative te face sa vezi mai clar punctele ei slabe: selectia unei alternative te face sa vezi mai clar punctele ei forte.
Care sunt cele mai frecvente procese post-decizie?
- legitimarea deciziei - se decupeaza aspectele care sustin decizia si sunt ignorate/minimizate aspectele care o contrazic; trecem de la un mindset deliberativ la unul implementational
- decizia este facuta publica
- eliminarea sau taxarea excesiva a alternativelor decizionale - tarik
Nu poti sa ai o actiune coerenta, un angajament mare, daca problematizezi mereu decizia; implementational mindset
Care sunt recomandarile pentru implementarea deciziei?
- Convertiți deciziile generice în decizii implementaționale (ex, Kennedy: Să trimitem un om pe lună și să îl aducem sănătos înapoi!)
- Inițierea execuției e critică
- Organizați și planificați efortul. Alocați resurse pentru execuție.
- Modificați antecedentele (mediul).
- Utilizați întăriri și penalizări pentru susținerea efortului.
- Monitorizați implementarea
Care sunt avantajele deciziei de grup?
- Se identifică mai multe situații ca probleme de decizie (ex. surveys).
- Oferă mai multe perspective asupra problem ei (dacă sunt competenți!).
- Acceptanța deciziei crește („noi” am decis vs „ei” au decis).
- Oferă experiență de învățare despre dinamica grupului pentru nou-veniți
Care sunt dezavantajele deciziei de grup?
- Persoanele competente, dar timide nu își exprimă poziția.
- Favorizează difuziunea responsabilității.
- Ancorarea. Cei vocali, care vorbesc primii, domină și influențează decizia.
- Accentuează extremismele (polarizarea), prin poziția majorității (prudență excesivă/risc excesiv).
- Prevalența scopurilor personale față de scopul general (ex. să câștig o dispută, să-mi pun la punct adversarul).
- Calitatea ideilor e mai redusă decât dacă sunt produse de cei m ai com petențioameni, individual.
- Favorizează deciziile im ediat acceptabile de grup, nu neapărat deciziile corecte.
- Necesită timp mai îndelungat.
- Riscul fenomenelor de groupthink
Care sunt recomandarile pentru decizia de grup?
- Bazați-vă deciziile pe competențele individuale, mai ales atunci când:
a) sarcina este nestructurată (necesită generarea de alternative inovative);
b) timpul de decizie este scurt (presiune de timp);
c) acceptanța din partea grupului nu este importantă. - Bazați-vă deciziile pe competențele grupului, mai ales cand
a) sarcina decizională este grupului, mai ales atunci când: structurată (i.e. aveți puține alternative decizionale, nu trebuie să generați alternative inovative);
b) rezolvarea problemei de decizie necesită competențe multiple, pe care nu le poate avea o singură persoană;
c) acceptanța deciziei din partea grupului este
d) aveți suficient timp la dispoziție. - Preveniți fenomenele de groupthink.
= preocuparea pentru coeziune și consens este m ai puternică decât analiza și evaluarea obiectivă a alternativelor.
Simptome:
a) membrii grupului au îndoieli, dar nu le exprimă, pentru a păstra coeziunea și consensul;
b) pun presiune pe „devianți” (îi ironizează, ridiculizează, discreditează);
c) minimalizează sau ignoră evidențele care le infirm ă opțiunile
Care sunt modalitatile de preventie ale deciziei de grup proasta?
- Liderul (persoanele cu status înalt) își exprimă opinia la final;
- Solicitați recomandări de la outsideri (grupuri, indivizi);
- Lucrați adesea pe subgrupuri, care își articulează opțiunile, își exprimă încrederea în ele (pe o scală) și apoi le prezintă;
- Asigurați, pe rând, rolul de „avocat al diavolului”;
- Faceți analiza pre mortem
