C7. Creierul predictiv Flashcards
Care sunt cele doua paradigme?
- paradigma clasica (creierul reactiv)
- lumea e data, creierul reactioneaza la ea ⇒ stimul → cognitie → consecinte (comportamentale, emotionale)
- cognitia succede stimulului. ex: modelul ABC, teoria evaluativa a emotiilor
- paradigma in constructie (creierul predictiv)
- cognitie (model generativ) ⇒ stimul → corectia erorii de predictie → consecinte; compara predictiile cu informatiile din realitate; realitatea = predictia cu eroarea cea mai mica
Care sunt componentele paradigmei predictive?
- Baza de predictie (modelul generativ) - continuturi mintale prezente in memorie, care reflecta anumite regularitati ale realitatii, cunostinte, scheme, motive, emotii, memorii ale actiunilor
- Predictia - inferente generate pe baza modelului generativ. De regula e top-down si e ierarhica: predictiile mai abstracte (generice/invariate) sunt generate primele, apoi pe baza lor, sunt generate predictiile tot mai concrete (ex: prezicem raspunsul verbal, intr-o situatie de comunicare, apoi cuvintele - sunetele). majoritatea predictiilor sunt inconstiente.
- Eroarea de predictie - diferenta dintre predictie si imputurile senzoriale - exteroceptive, interoceptive si proprioceptive. Creierul tinde sa reduca eroarea de predicite, printr-o suita de predictii succesive. Eroarea de predictie este feebackul pe care realitatea il da despre efortul creierului de a o prezice.
- Precizia - valoarea (ponderea) pe care o asignam predictiei, inputului senzorial sau erorii de predictie. Prin ponderea aceleiasi informatii pot avea impact diferit asupra reprezentarii sau actiunii. Precizia este valoarea estimata a acestei informatii. In acest context, pentru aceasta sarcina. Precizia ghideaza “atentia” (= procesarea selectiva a informatiei).
Ce reprezinta lumea prin paradigma predictiva?
“Lumea” asa cum o percepem, e o predictie corectata. Creierul face predictii (top-down) care preced stimulul tinta si le corecteaza (bottom-up), integrand informatiile despre stimul/interoceptive si proprioceptive) cu cele din predictii. Designul rezultat, cu eroarea de predictie minima e considerat realitatea.
Realitatea traita este cea mai buna predictie a creierului (reprezentarea cu eroarea de predictie cea mai mica).
Creierul e, in primul rand, in slujba unui agent, care are nevoie de reprezentari pentru ghidarea actiunilor. Considera doar atatea aspecte ale lumii cate sunt necesare pentru succesul actiunii. Abia prin extensie se pune in slujba unui subiect reflexiv, interesat de acuratetea cunoasterii.
Care e relatia dintre predictie si actiune?
Predictia se refera nu numai la reprezentari ci si la actiuni (inferenta activa). Pe baza informatiilor din memorie, producem un model estimativ despre lume si acesta recruteaza o multime de actiuni care fac sa se realizeze modelul prezis. Efectul placebo.
Creierul prezice cum ar arata si s-ar simti lucrurile daca actiunea ar fi performata cu succes si pentru a reduce eroarea acelei predictii, initiaza actiunea. Prezicerea detaliata a efectelor senzoriale, ale unei miscari determina realizarea acelei miscari. Ex: dactilografia, cantatul la pian.
Actiunile sunt pur si simplu modul in care creierul face ca propriile predictii proprioceptive sa devina adevarate. Senzatiile proprioceptive anticipate au o pondere mai mare decat senzatiile proprioceptive actuale.
Crestem controlul asupra actiunilor prin predictile pe care le facem (despre ce se va intampla in realitate si ce actiune e mai potrivita), care afecteaza initierea si executia actiunilor in cauza.
Monitorizarea continua si efectul ei
The brain monitors enormous numbers of external and internal parameters to anticipate changing needs, evaluate and prepare the organism to satisfy them before they lead to error.
Alostazia (= anticiparea nevoilor si initierea de actiuni pentru satisfacerera lor) e mai adaptativa decat homeostazia (corectarea erorilor/dezechilibrelor, dupa ce ele au aparut).
Anticiparea dezechilibrelor duce la masuri de prevenire a lor si la bugetarea acestor masuri. Ex: ingrijorari ⇒ evitare/fight, flight, freeze ⇒ resurse neurobiologice alocate (hiperarousal, secretie de cortizol). Aceasta e emotia. Emotia e cu atat mai intensa cu cat e mai mare bugetarea masurilor de adaptare.
Cum se face corectarea predictiilor?
- prin ajustarea predictiilor la date (de regula)
- prin ignorarea/selectarea/esantionarea datelor si mentinerea predictiilor.
Cum ajung sa se potriveasca predictiile cu realitatea?
- limbajul permite exprimarea clara, inspectia publica si corectia modelelor despre lume. Prin limbaj si interactiune reducem din my side bias si avem modele tot mai acurate despre realitate. Apoi mecanismele de control endosomatice (constiinta, vigilenta epistemica) si exosomatica (institutii, proceduri). Structurarea mediului face ca regularitatile externe sa se reflecte in regularitatile modelului generativ/bazei de predictie.
- Avem un creier lenes, vigilent fata de orice oportunitate de a obtine mai mult, facand mai putin.
Cum influenteaza subiectivitatea predictiile?
- Acțiunile editează realitatea: avem modele diferite despre noi și lume în funcție de ce anume acțiuni facem. Acțiunile produc informații, care sunt integrate ulterior în modelele mintale despre lume și despre noi.
- Scopurile/editează realitatea: unele aspecte, care sunt relevante pentru scop/nevoie, sunt reprezentate cu o pondere mai mare decât celelalte (biasate). Rezultă o realitate editată.
- Reprezentările sunt ale unui agent, care trebuie să realizeze acțiuni adaptative; corectitudinea și completitudinea sunt mai puțin importante decît utilitatea. Rezultatul: un model despre realitate cu succes adaptativ, într-un anumit context.
- “The predictive brain is an action-oriented engagement machine, adapt at finding efficient embodied solutions, that make the most of body and world” (Clark, 2016, p.300)
Cum utilizeaza creierul predictiv designurile exosomatice?
- creierul prezice si ce buget de cunostinte e necesar ca sa realizeze actiunea
- actiunile sunt de doua categorii:
- actiuni pragmatice = vizeaza atinciparea unui scop, care satisface o nevoie
- actiune epistemice = care vizeaza dobandirea de noi cunosinte de care te folosesti ulterior ca sa atingi obiectivele pragmatice. Ex: vrem sa practicam o meserie dar pentru asta trebuie sa cumulam o serie de cunostinte. Vrem sa mancam si cautam pe google restaurante in apropiere.
- ca sa asigure bugetul de cunostinte necesar, creierul utilizeaza designuri cognitive exosomatice. procesul cognitiv, dupa recrutarea lor, printr-o actiune epistemica, e facut de compusul cognitiv endo/exosomatic
- resursele cognitive externe trebuie sa fie: de incredere, fiabile (reliable) si usor de accesat, ca sa poata fi integrate ca parte a procesului cognitiv
Care sunt principiile bayesiene ale creierului predictiv?
Prior beliefs - formed from past experiences
Likelihood of evidence - When new sensory information (evidence) arrives, the brain evaluates how likely it is that this evidence fits the prior belief.
Posterior beliefs - The brain combines the prior beliefs with the likelihood of the new evidence to generate a posterior belief—an updated understanding of the world.
Care sunt tipurile de inferente ale modelului generativ?
- baza filogenetica (ex: outgroup effect, fobiile specifice)
- baza biologica (ex: deficite in CPF, receptori de cortizol)
- baza ontogenetica (autobiografica) (ex: bullying la gradinita)
- baza socio-culturala (ex: perceptia celorlalti e critica, norme descriptive si injuctive)
- baza contextuala (ex: o luare de pozitie intr-o sedinta de proiect)
- baza actionala (comportamentala, repertoriul de actiuni) (ex: ce stii sa faci in acest tip de situatii)
Care sunt avantajele creierului predictiv?
- Exploatarea mai eficienta a informatiei din memorie. Functia principala a memoriei e predictia viitorului.
- E mai eficient sa selectiezi dintre predictiile construite ex ante, decat sa le constuiesti post hoc.
- E mai eficient sa codezi doar predictia si eroarea ei, decat tot fluxul informational
- Predictiile pondereaza fluxurile de informatie. Cu resurse computationale limitate facem fata unei lumi hipercomplexe.
- O formidabila masina cogntiva: interactiunea agentilor si limbajul permit optimizarea continua (inspectie si corectie publica) a viziunii despre realitate. Regularitatile lumii sunt consubstantiale cu regularitatile creierului.
Cum arata aplicatia asupra teoriei conspiratiei?
Baza inferentiala
- Recunoasterae patternurilor (gramatici, corelatii iluzorii)
- Detectia intentionalitatii (theory of mind, antropomorfizare)
- Detectia aliantelor (identificarea grupuriloe coezive, coeziuni imaginare)
- Detectia pericolelor (pericole reale, false alarme/pericole imaginare)
Situatie: stres, anxietate, incertitudine, diferente de putere
Output: teorii ale conspiratiei, evitare (BIS) vs confruntare (BAS)
- teoriile conspiratiei dau sens, reduc din anxietate (cresc sentimentul de control) si ghideaza comportamentele in situatii de incertudine. Odata formulate ele devin narative coerente (care pot modifica intelegerea unor fenomene) si pot fi usor transmise cultural. Sunt sustinute mai ales de catre cei vulnerabili (nu de cei cu resurse). Ca orice teoria impartasita creeaza sentimentul de apartenenta si identitatea de grup.
- Validitatea lor trebuie judecata atent, ca orice teorie, nu blamata ab initio.
- Explicația prin factori naturali, nu prin agenți intenționali este povestea de succes a științei
