C6. Designuri cognitive exosomatice

Question 1

Ce e designul?

Answer 1

Design = o solutie construita intr-un context, la o problema slab definita

• termenul se refera atat la proces cat si la rezultat
• e determinat de functiile sale = rezolvarea unor probleme in contexte date si de caracteriscticile sistemului fizic care il implementeaza, nu de cauze fizice
• exemple de design endosomatic: atentia, memoria de lucru, sistemul defensiv
• designurile sunt independente de functia originala. Un design cu o functie poate dobandi, prin utilizare, alte functii. Inhibitia/represie/disimulare
• aceeasi functie poate fi realizata prin mai multe designuri (inhibitia - prin mecanism specific, prin efect colateral al habitudinii sau al scopului)

Question 2

De ce au aparut designurile exosomatice?

Answer 2

limita majora a designului endosomatic: se schimba foarte lent, iar mediul e tot mai volatil. Ritmul in care creierul poate construi mecanisme de a face fata problemelor din mediu e prea lent.

• Solutia - dezvoltari de mecanisme rezolutive exosomatice:
  
  • constructii sociale (institutii si organizari sociale)
  • constructia de unelte/tehnologii
    
    • colectarea informatiei (senzatii, perceptii) - senzori, sisteme de supraveghere video, servicii de informatii
    • stocarea informatiei (memoria) - biblioteca, arhive, baze de date
    • inferente logice/statistice - spss, AI, aplicatii dedicate
    • sistemul defensiv endosomatic - sisteme si tehnologii defensive, exosomatice, pe tipuri de pericole (sanatate, siguranta publica, aparare)

Question 3

Cauzele succesului designului exosomatic

Answer 3

1. depinderea proceselor cognitive de limitarile mintii umane si ale sistemului fizic care o sustine: creierul (viteza si capacitatea de procesare la sistemele artificiale vs creier)
2. crearea unor mecanisme sociale externe pentru
   
   • producerea unei diversitati de solutii la o problema intr-un context dat
   • selectarea solutiei mai bune
   • replicarea (reproducerea) solutiei mai bune
     
     • ex: democratii vs dictaturi; piata libera vs piata centralizata; universitate vs biserici
     • acelasi creier ca si in antichitate, rezolvam probleme mult mai complexe, datorita constructiei si utilizariide designuri hibride endo/exosomatice
     • intelegerea mintii umane inseamna nu numai ce se intampla intre cele doua urechi ci si cum sunt produse si utilizate designurile endo/exosomatice.
     • scoala - institutia unde se invata noi designuri exosomatice
3. crearea unor unelte noi de reprezentare si operare asupra reprezentarilor (ex: limbaje formale, algoritmi, statistici si probabilitati)

Question 4

Care sunt efectele pozitive ale designului cognitiv exosomatic?

Answer 4

1. a crescut capacitatea si viteza de colectare, stocare si procesare a informatii
2. s-au diversitificat reprezentarile si operatiile asupra lor
3. a crescut capacitatea de control si monitorizarea a procesarilor (ex: metodologiile de cercetare, algoritmi)
4. s-au externalizat multe reprezentari si operatii (ex: aplicatii - google maps)
5. a crescut productia de cunoastere
6. se pot diferentia procese neurocognitive endogene pentru sarcini creative, non-algoritmice
   
   • problema - componenta cognitiva - performanta rezolutiva
   • problema - componenta cognitiva - design exosomatic - performanta rezolutiva → functionarea cognitiva e tot mai hibridizata, se bazeaza pe compusi endo-exosomatici

Question 5

Care sunt efectele negative ale designurilor exosomatice?

Answer 5

• cresterea narcisismului
• superficializarea relatiilor interpersonale, singuratatea si anxietatea
• amanarea maturizarii sociale
• perturbari ale functionarii cognitive: atentia (fragmentizare), memorie (efectul google - sti unde gasesti in formatia, dar nu o cunosti; iluzia cunoasterii - creste convingerea ca stii chestii), limbaj (interconectivitatea mai redusa intre ariile limbajului), reflectia (adancimea intelegerii textului)
• noi experiente fata de realitatea socio-fizica, derivate din experiente in lumi digitale (ex: raport efort-recompensa; recompensa mare, rapida si efort mic)

Question 6

Cum se dezvolta consumul de tehnolgie de-a lungul dezvoltarii?

Answer 6

Copilaria timpurie (0-3 ani)
- videouri
- aplicatii educative

Perioada prescolara (3-5 ani)
- debutul navigarii independente online (yt)
- aplicatii educative (abilitati de alfabetizare emergenta)
- desene animate

Copilaria de mijloc (6-10 ani)
- video si jocuri
- activitati asociate cu sarcini scolare
- socializare; primele profile de social media de la 6 ani

Adolescenta (11-18 ani)
- continua activitati din etapa anterioara dar creste semnificativ timpul acordat)
- jocuri video
- social media (presiunea de socializare perceputa mai ridicata)
- apare mai frecvent media multitasking

Question 7

Cum are loc invatarea de la tehnologie in copilarie?

Answer 7

• (-) contrar credintelor generale, nu este eficienta sub varsta de 2.5 - 3 ani
• (+) se observa pe perioada prescolara cu continuturi educationale adecvate varstei si cu mediere parentala
• (+) > 2 ani - continuturile educationale, expunere adecvata - asociate cu abilitati sociale mai bune si cu abilitati lingvistice mai bune, in mod special pentru populatiile dezavantajate (ex: deprivati senzorial)

Question 8

Cum este afectata dezvoltarea cognitiva in copilarie de catre utilizarea tehnologiei?

Answer 8

• se observa asocierea cu dificultati in functionarea cognitiva, dar acestea depind de contextul utilizarii media, de regula, efectele negative se asociaza cu:
  
  • timp excesiv petrecut cu media (> 1h/zi preșcolari)
  • expunere excesiva la varste foarte mici (înainte de 2 ani)
  • continutul inadecvat varstei (violență, conținuturi dedicate adulților)
  • utilizarea ca zgomot de fundal (background media) (benefic doar la sarcini boring)
• printre dificultatile cognitive observate se numara
  • dificultati atentionale (ADHD-like), dificultati in functionarea executiva, nevoia de gratificare imediata, dificultati de invatare

Question 9

Cum pot fi reduse efectele negative ale utilizarii tehnologiei la copii?

Answer 9

• expunerea moderata la continuturi educative adecvate varstei, insotite de mediere parentala, nu se asociaza la varsta prescolara cu dificultati cognitive
  • mediere parentala - factor de protectie relevant fata de potentialele efecte negative ale media; stimulează interacțiunea adecvată și utilă cu tehnologia
    
    • adresarea de întrebări despre conținut
    • încurajarea discuțiilor despre conținuturi
    • oferirea de explicații sau informații suplimentare
    • repetiția unor cuvinte
    • legarea conținutului de experiența copilului

Question 10

Cum arata utilizarea tehnologiei in adolescenta?

Answer 10

• creste autonomia in utilizarea tehnologiei
• se reduce monitorizarea parentala
• media dobandeste relevanta sociala puternica
• creierul trece printr-o perioada de dezvoltare structurala si functionala semnificativa (ex: CPF)
  
  • neuroplaticitate
  • permeabilitate la mediu
• apare o combinatie de conditii care pot face adolescentii mai vulnerabili la potentialele efecte media
• obiceiurile legate de tehnologie formate in adolescenta au stabilitate

Question 11

Cum influenteaza utilizarea tehnologiei dezvoltarea cognitiva din adolescenta?

Answer 11

• timpul total petrecut cu media → nu se asociaza consecvent cu mai multe propbleme de functionare cognitiva, cu exceptia utilizarii excesive cum se intalneste in adictiile tehnologice
• media multitasking (activitati media si nonmedia)
  
  • dificultati atentionale pe termen scurt si lung (ex: atentie sustinuta si simptome ADHD like)
  • probleme mai frecvente in functionarea executiva - rezultate replicate si in romania
• la inceputul adolescentei relatia e mai puternica pentru controlul inhibitor decat in adolescenta de mijloc → posibil perioada de vulnerabiliitate pentru dezvoltarea controlului inhibitor
• utilizare strategica vs utilizare impulsiva - diferente dpdv al corelatelor

Question 12

Care sunt domeniile afectate de utilzarea tehnologiei la ambele categorii de varsta si cum sunt afectate?

Answer 12

• somn
  
  • prezenta in dormitor a device-urilor digitale
  • utilizarea media inainte de somn
  • →
    
    • Durată și calitate mai redusă a somnului
    • Somn în timpul zilei
• functionare emotionala
  
  • utilizare peste recomandarile AAP, fara mediere parentala
  • →
    
    • Abilități de reglare emoțională mai reduse în copilărie și adolescență (transversal)
    • DAR, adolescenții tind să folosească
      eficient anumite activități media (ex. muzica), pentru a-și regla emoțiile și arousalul în sarcini percepute negativ (ex., plictisitoare)

Question 13

Care sunt recomandarile pentru copilarie?

Answer 13

1. recomandarile OMS - AAP
   
   • < 18-24 luni – 0 timp cu tehnologia, cu excepția video chat cu adulți apropiați
   • Preșcolari (2/3-5 ani) – ≤ 1h maxim, 0 ecrane cu cel puțin 1h înainte de somn
   • conținut de calitate, însoțit de mediere parentală, evitarea conținuturilor stimulative
2. mediere parentala
   
   • selectare & control conținut (educațional), media = context de interacțiune cu copilul pe marginea conținutului
3. modelare a obiceiurilor legate de tehnologie
   
   • Participarea la activități care nu includ media și planificarea acestor activități în mod regulat (ex. citit, timp în aer liber)
   • Activități fără media – timp cu familia, joc, mese, somn
   • Închiderea dispozitivelor când nu sunt utilizate și evitarea TV de fundal
4. utilizare redusa pentru reglare emotionala sau fizica

Question 14

Care sunt recomandarile pentru adolescenta?

Answer 14

1. Negocierea unor reguli si reducerea treptata a monitorizarii
   
   • E important să rămână activă, cel puțin în adolescența timpurie (aprox. 10 – 13 ani), când adolescentul e mai vulnerabil (traversează schimbări mai însemnate la nivel biologic, social și psihologic), iar tendința părinților este să reducă încă de pe atunci monitorizarea
2. Planificarea timpului cu media
   
   • Rezultate studiu calitativ– cei care fac rar MM și care raportează mai puține probleme de FE tind să planifice mai bine timpul cu tehnologia, reglează interacțiunea cu device-ul în funcție de această planificare; cei de la extrema opusă, ocupă tot timpul disponibil cu utilizarea smartphone-ului, pe care îl au mereu la îndemână
3. Media use coaching
   
   • discuții între părinți și adolescenți despre conținuturile de pe social media

*cele mai eficiente strategii implica 1 + 3 la nivel echilibrat

Question 15

Cum afecteaza utilizarea telefonului functionarea cognitiva?

Answer 15

1. atentia
   
   1. simpla prezenta a telefonului mobil afecteaza functionarea, in cazul sarcinilor dificile
   2. dificultati in inhibitia distrctorilor sau a informatiei care nu mai e relevanta
   3. control atentional mai redus pentru MMT, vezi suprafata cenusie din ACC, neclar efectul pe termen lung
   4. continuous partial attention, care duce la intelegere superficiala
2. memoria si procesarea
   
   1. amnezie digitala (digital dementia) - reducerea performantelor mnezice pentru continuturile stocate digital
   2. google effect - ne amintim mai usor locatia stocarii decat continutul stocat
   3. reducerea adancimii procesarii
   4. reducerea precizie/complexitatii reprezentarii menzice (ex: fotografiile reduc reprezentarea sitmulilor auditivi; GPS-ul reduce reprezentarea drumului si a aspectelor embramatice dintr-un peisaj)
3. amanarea recompensei/discountul temporal
   
   1. reorientarea spre imediat pt MMT
   2. impact negativ asupra somnului, procesarii recompensei in diverse zone din creier