Anomalii ale conștienței de sine Flashcards
Deliriumul
Sindrom mental organic tranzitoriu cu debut acut
* Afectare globală a funcțiilor cognitive.
* Nivel redus de conștiență.
* Anomalii atenționale.
* Activitate psihomotorie fluctuantă.
* Ciclu somn-veghe perturbat.
DSM-5:
* Tulburare a atenției cu dezvoltare rapidă.
* Tulburări cognitive: memorie, orientare, limbaj, percepție.
* Consecință directă a unei afecțiuni medicale
* Experiența Subiectivă:
* Relatări rare și dificil de obținut
* Crammer (2002):
* Stări parțiale de excitare.
* Funcții de memorie și formare a credințelor prezente, în ciuda
inconștienței aparente.
* Exemplu: Credințe delirante despre călătorii în India și Australia în timpul perioadelor de inconștiență.
Fluctuația conștienței
- observate într-o varietate de afecțiuni medicale și psihologice.
- Apar în mod natural în stare de sănătate, precum în somn, oboseală sau modificări de ritm
circadian
Fluctuațiile Conștienței în Afecțiuni Specifice
- Epilepsie: Conștiența poate fluctua înainte, în timpul sau după convulsii.
- Tumori ale ventriculului trei: Variabilitatea conștienței este asociată cu modificări ale presiunii intracraniene (Sim, 1974).
- Delirium:
- Conștiența fluctuează diurn, cu agravare seara.
- Pacientul poate deveni dezorientat, poate prezenta tulburări de dispoziție, iluzii și halucinații.
- Cele mai clare momente de luciditate sunt adesea dimineața.
- Influența substanțelor psihoactive:
- Droguri precum mescalina induc variații ale nivelului de conștiență și distorsiuni ale percepției
timpului.
Importanța Fluctuațiilor
- Evaluarea acestora ajută la diagnosticarea unor tulburări neurologice și psihiatrice.
- Fluctuațiile severe pot indica stări patologice grave, necesitând investigații detaliate și
tratament adecvat.
Confuzia
termen descriptiv și nu patognomonic pentru o anumită afecțiune psihiatrică.
* Apare atât în stările organice acute, cât și în tulburările organice cronice cauzate de leziuni cerebrale.
* Poate fi prezentă în tulburările non-organice, inclusiv în psihoze funcționale și tulburări nevrotice asociate cu emoții intense.
În practică, confuzia poate fi observată fie prin
* auto-raportarea pacientului,
* observația medicului, care percepe procesele de gândire ca fiind perturbate.
* Aspecte fenomenologice:
- pacientul poate descrie gândirea sa ca fiind neclară, dezorganizată sau dificil de urmărit.
- observatorul extern poate identifica dificultăți în coerența discursului, dezorientare și alterarea logicii gândirii.
* Se manifestă adesea în delirium, demențe, intoxicații și afecțiuni psihiatrice severe.
Starea crepusculară
- reprezintă o întrerupere bine definită a continuității conștienței.
Aceasta este, de obicei, de origine organică și apare în diverse contexte clinice, precum epilepsia, alcoolismul (mania à potu), traumatismele cerebrale și paralizia generală. De asemenea, poate fi asociată și cu stările disociative. - Caracteristici principale
- debut și sfârșit brusc.
- durată variabilă, de la câteva ore la câteva săptămâni.
- apariția unor acte de violență neașteptate sau izbucniri emoționale în timpul unui comportament altfel
normal și liniștit. - Dacă termenul este utilizat strict pentru cazurile care prezintă aceste trei caracteristici, el trebuie aplicat
indiferent de cauză
Intoxicația alcoolică idiosincratică
Stare crepusculară specifică alcoolismului.
* NU este delirium tremens (simptom de sevraj).
Răspuns sever la alcool, în special la cantități mici, cu comportament violent, urmat de epuizare, somn și amnezie.
* Caracteristici:
* Comportament violent, aparent fără sens.
* Epuizare și somn profund după episod.
* Amnezie totală sau parțială.
* Factori asociați: epuizare, stres, hipoglicemie.
* Apare la persoane cu control impulsiv scăzut.
* Componente (Coid, 1979):
1. Consum de alcool (cantitate variabilă).
2. Comportament violent, fără sens.
3. Somn prelungit.
4. Amnezie
Automatismul
mplică acțiuni care au loc în absența conștienței. Fenwick (1990) îl definește ca un comportament involuntar asupra căruia individul nu are control, adesea inadecvat circumstanțelor și posibil în afara caracterului său. Deși poate fi complex și aparent intenționat,
este lipsit de judecată, iar individul poate avea o amintire limitată sau deloc a acțiunilor sale.
Automatismul epileptic
stare de încețoșare a conștienței din timpul sau imediat după o criză epileptică, în care individul își
păstrează controlul postural și muscular, dar efectuează mișcări și acțiuni fără conștiență . Apare în epilepsia psihomotorie, cauzată de
descărcări electrice în lobii temporali.
Aura
- poate fi primul semn al unei crize epileptice cu automatism a lobului temporal.
Se poate manifesta ca: - Senzații abdominale
- Confuzie mentală
- Senzații în corp, în special la nivelul capului
- Halucinații sau iluzii (olfactive sau gustative)
- Anomalii motorii (contractură tonică, mișcare masticatorie, salivație, înghițire)
Comportamentul în timpul automatismului
- Comportamentul este de obicei intenționat și adesea adecvat contextului (ex: continuarea spălării vaselor), dar conștientizarea mediului înconjurător este afectată.
- Cauzele automatismului: Pe lângă epilepsie, automatismul poate fi cauzat de traumatisme craniene, consumul de droguri sau alcool,
Manifestările Automatismului
- Conștiență alterată: Pacientul pare doar parțial conștient de mediul înconjurător și nu răspunde adecvat la stimuli.
- Comportament:
Inițial: Activitate diminuată, privire fixă, postură prăbușită.
Ulterior: Mișcări repetitive, stereotipice (plescăit din buze, bâjbâială).
Final: Comportament intenționat mai complex (mers, rostirea unor cuvinte irelevante, scoaterea hainelor). - Continuarea activității anterioare: Posibilă, dar cu amnezie ulterioară și comportament/vorbire anormală.
- Violența: Rară în timpul automatismului. Se manifestă de obicei ca rezistență la constrângere.
- În cazuri rare, poate fi invocată ca explicație pentru acțiuni violente cu amnezie ulterioară.
- Automatismul verbal: Rostirea unor cuvinte sau fraze în timpul crizei, fără amintire ulterioară.
Starea onirică
Caracteristici:
* Dezorientare și confuzie
* Halucinații elaborate, de obicei vizuale
* Afectarea conștienței
* Schimbare emoțională marcată (teroare sau plăcere)
* Posibile halucinații auditive sau tactile
* Experiențe asemănătoare unui vis
* Diagnostic diferențial:
* Este crucial să se excludă alte cauze organice pentru a distinge starea oneiroidă de o afecțiune disociativă non-organică
Stuporul
complex de simptome caracterizat prin:
* Reducerea sau absența funcțiilor relaționale, inclusiv acțiunea și vorbirea
* Nu este o comă și nu reprezintă un stadiu intermediar între starea de veghe și comă.
* Este specifică pacienților care par treji și chiar alerți, dar care nu pot iniția vorbirea sau acțiunea (mutism + akinezie).
* Poate fi însoțită de un grad de încețoșare a conștienței, dar nu este strict legată de nivelul conștienței.
* Pacientul poate privi fix sau ochii săi pot rătăci, dar nu pare să perceapă nimic.
Sindromul Locked-In
- Tetraplegie + anartrie
- Conștiență păstrată
- Mișcare verticală a ochilor intactă
- Implică afectarea căilor motorii din porțiunea ventrală a punții
