Unirea Principatelor Române Flashcards
Introducere Unirea Principatelor romane
de cn era sustinuta unirea, ce intelectuali
Revoluționarii pașoptiști, după înfângerea revoluției, au activat într-o serie de țări din apusul Europei și acolo au făcut cunoscută dorința de unire a românilor.
Astfel, problema unirii devenea o problemă europeană, susținută de intelectuali precum:
* Jules Michelet
* Edgar Quinet.
Razboiu Crimeei
În 1853 a izbucnit războiul Crimeei ca un război ruso-turc, dar el va deveni european prin implicarea marilor puteri de partea Turciei.
Rusia pierde războiul în 1856 și se va desfășura Congresul de Pace de la Paris.
Ccongresu de Pace de la Paris (1856)
La acest congres, ministrul de externe al Franței, Contele Walewski, a propus unirea Moldovei cu Valahia într-un stat tampon care să împiedice noi conflicte ruso-turci.
Marile puteri prezente și-au exprimat părerea în legătură cu unirea și au fost pentru:
○ Franța,
○Anglia,
○Rusia,
○Sardinia,
○Prusia,
împotrivă:
~Turcia
~Austria.
Dc nu era Turcia de acord cu unirea
Turcia și-a justificat opoziția spunând că românii nu doresc unirea, motiv pentru care marile puteri au decis consultarea românilor în problema unirii prin constituirea adunărilor ad-hoc în care toate categoriile sociale se își trimită reprezentanții.
Ce rezulta din Tratatul de Pacec de la Paris 1856
Congresul s-a încheiat prin seminarea Tratatului de la Paris în 1856, prin care:
□ se menținea suzeranitatea otomană,
□ dar se desfința protectoratul rusesc, care era înlocuit cu o garanție colectivă a marilor puteri.
Pentru că Rusia pierduse războiul, retroceda Moldovei trei județe din Sud-ul Basarabiei:
* Calhul,
* Ismail
* Bolgrad.
Adunarile Ad-hoc
În anul 1857 s-au desfășurat în cele două principate alegeri pentru adunările ad-hoc.
Imperiul Otoman a intervenit și a solicitat carmacanului Nicolae Vogoride să falsifice alegerile în așa fel încât în adunări să intre mai mulți anti-unioniști.
Înțelegerea turcilor cu Vogoride a fost văzută de Alexandru Ioan Cuza și adusă cunoștință marilor puterii.
Cuza in semn de protest și-a prezentat demisie, iar Franța a amenințat Turcia cu ruperea relațiilor diplomatice.
Intalnirea de la Osborne
+
ce s a intamplat cu alegerile ad-hoc
De partea Turciei a intervenit Anglia și, în vara anului 1857, a avut loc la Osborne întâlnirea dintre:
~ împaratul Franței Napoleon al III-lea
~ și reginea Angliei Victoria.
În urma înțelegerii interpelite între marile puteri, s-au reluat alegerile pentru adunarea ad-hoc a Moldovei.
cadrul adunărilor ad-hoc, conform rezoluției din octombrie 1857, s-a hotărât
Din discuțiile purtate în cadrul adunărilor ad-hoc, conform rezoluției din octombrie 1857, s-a hotărât:
● Unirea Moldovei cu Valahia într-un stat numit România,
● țara să fie condusă de un prinț străin ales dintr-o dinastie europeană,
● neutralitatea Pământului Principatelor,
● rezolvarea problemei țărănești.
Rezoluțiile adunărilor ad-hoc au fost trimise marilor puteri, care s-au întrunit în conferința de la Paris în 1858.
Conventia de la Paris de la rezolutiile adunariilor ad hoc
Rezoluțiile adunărilor ad-hoc au fost trimise marilor puteri, care s-au întrunit în conferința de la Paris în 1858.
Acolo a fost elaborată Convenția de la Paris în care se stabilea modalitatea de realizare a unirii și care va avea rol de constituție până în 1864.
Principalele prevederi erau:
◇ unirea celor 2 țări într-un stat cu numele Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei,
◇ 2 domni, 2 guverne, 2 adunări,
◇ în comun erau Comisia Centrală de la Focșani și Înalta Curte de Justiție și de Casație.
Istoricul Alexandru Xenopol spunea că această convenție este “un amestec hibrid și nefiresc de unire și despărțire”.
Alexandru Ioan Cuza in Moldova, cum fu ales si cand
Conform convenției domnitorii trebuiau aleși de o adunare electivă.
Mai întâi s-a constituit adunarea din Moldova, unde Mihail Kogălniceanu l-a propus drept candidatul Grupării Unioniste pe Alexandru Ioan Cuza.
La 5 ianuarie 1859 acesta a fost ales cu majoritatea de voturi ca domnitor în Moldova.
Alexandru Ioan Cuza in Tara Rom, cum fu ales si cand
S-a constituit o delegație pentru a merge la Constantinopol să înștiințeze puterea suzerană despre rezultatul alegerilor.
Aceasta s-a oprit la București, unde a avut discuții cu membrii adunării elective din Valahia. S-a făcut propunerea ca Alexandru Ioan Cuza să fie susținut și în Țara Românească, întrucât în convenția de la Paris se specifica să fie aleși 2 domni, dar să nu se făcea mențiunea să nu fie una și aceeași persoană.
Ca urmare, în 24 ianuarie 1859 a fost ales domn in Țăra Românească tot Alexandru Ioan Cuza.
Prin această dublă alegere, românii făceau unirea așa cum o doreau și puneau Europa în fața faptului împlinit.
Sigur că era necesar ca actele de la 5 și 24 ianuarie să fie recunoscute de marile puteri.
Intrunire la paris. Din nou. Pt dubla alegere a lu Cuza
Marile puteri s-au întrunit din nou la Paris în martie 1859 și au recunoscut dubla alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, mai puțin Turcia și Austria, care o vor recunoaște în septembrie.
Cum s a scapat de 2 guverne, 2 adunari
Principatele Unite se aflau în situația de a avea un singur domnitor, dar 2 guverne și 2 adunări legislative.
De aceea, Cuza adus o activitate diplomatică intensă, încercând să obține recunoașterea unirii de pline.
Domnitorul a făcut o vizită la Constantinopol și emisarii lui au fost trimiși în capitalele marilor puteri pentru a obține această recunoaștere. (Vasile Alecsandri, Ion Ghica)
În urma acestor demersuri, în luna decembrie 1861, s-au întrunit din nou marile puteri la Istanbul și au recunoscut unirea de plină, dar pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
Primul guvern unic
Primul parlament unic
(În urma acestor demersuri, în luna decembrie 1861, s-au întrunit din nou marile puteri la Istanbul și au recunoscut unirea de plină, dar pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.Ca urmare a acestei decizii:)
-> la 22 ianuarie 1862, s-a constituit primul guvern unic condus de Barbu Catargiu,
-> iar la 24 ianuarie s-a constituit primul parlament unic.
