Domnia lu Cuza Flashcards
ce vrea Cuza acu ca e fr fr domn in cele 2 tari, unire cu tot.
+ prim ministru pus pe Kogalniceanu cand
Cuza putea acum să înceapă opera reformatoare a societății românești.
La deschiderea lucrărilor adunării din toamna anului 1863 Cuza menționa că în acea sesiune parlamentară intenționează să rezolve problema țărănească.
Pentru a putea realiza acest lucru, în octombrie 1863, el a numit prim-ministru pe Mihail Kogălniceanu.
Legea secularizarii averilor manastiresti
În decembrie 1863 a fost adoptată legea secularizării averilor mănăstirești, prin care pământurile mănăstirilor și bisericilor treceau în proprietatea statului.
Astfel, 25% din terenurile arabile erau secularizate.
Cand a pezentat Kogalniceanu proiectu legii rurale
În primăvara anului 1864, primul ministru, Mihail Kogălniceanu, s-a prezentat în fața adunărilor legiuitoare și a prezentat proiectul legii rurale, elaborat de domnitor și primul ministru. Adunarea formată din conservatori a respins proiectul, iar Kogălniceanu și-a prezentat demisia.
Lovitura de stat a lui Cuza
Domnitorul a respins demisia și a dizolvat adunarea dând lovitura de stat de la 2 Mai 1864.
El va modifica Convenția de la Paris, mărindu-și atribuțiile și micșorând censul.
A realizat o nouă lege fundamentală, numită “Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris”, supusă aprobării populare prin organizarea unui plebiscist. După aceea, documentul a fost înaintat marilor puteri.
Cuza mai organiza:
▪︎ O cameră legislativă numit Corpul Ponderator
▪︎ și înființa Consiliul de Stat, cu rolul de a elabora legile care ultimilor erau aprobate de parlament.
Reforma agrara
Au avut loc alegeri și s-a constituit o nouă adunare în fața căreia in luna August, Kogălniceanu a prezentat din nou proiectul legii rurale, care de data aceasta a fost aprobat.
Legia rurală prevedea desființarea clăcii și împropietărirea țărainilor cu pământ în funcție de numărul de vite pe care le aveau. Existau trei categorii:
☆ fruntași,
☆ mijlocași
☆ și pălmași.
Întrucât deveneau oameni liberi, țăranii trebuiau să plătească o despăgubire în 15 ani.
Pământul primit nu putea fi înstrăinat timp de 30 de ani.
Reforma agrară înfăptuită de Alexandru Ioan Cuza are o însemnătate deosebită pentru evoluția economico-socială a țării.
Au fost împropietărite în jur de 500 de mii de familii țărănești cu peste 1,8 milioane de hectare și s-au pus bazele proprietății țărănești inexistente până atunci.
Nu a fost o lege perfectă, întrucât lipseau inginerii topograf și proprietarii au căutat să înșele țăranii dându-le pământ mai puțin sau nearabil.
legea instrucției publice
Tot în 1864 a fost înfăptuită o altă reformă care va contribui la îmbunătățirea vieții țărânilor și anume legea instrucției publice prin care învățământul primar devenea obligatoriu și gratuit.
Principatele Unite erau printre primele țări din lume care au adăugat o astfel de lege.
alte reforme Cuza
Alte reforme importante înfăptuite de Alexandru Ioan Cuza au fost:
-> adoptarea codului penal și codului civil (de inspirație napoleoniană),
-> înființarea CEC, (Casa de Economii și Consemnatiuni)
-> legea organizării armatei.
Pe cn sw baza Cuza pe plan politic si Monstruoasa Coalitie
Alexandru Ioan Cuza s-a sprijinit în plan politic pe liberalii moderați, ducând la nemulțumirea conservatorilor și a liberalilor radicali.
Aceste două grupări politice vor pune bazele în 1863 a alianței cunoscuță drept Monstruoasa Coaliție.
Exilu lui Cuza
Alianța va urmări înlăturarea lui Cuza și va profita de situația creată în 1865 când relațiile domnitorului cu primul ministru sau deteriorat.
În 10-11 februarie 1866, coaliția a pus la cale o lovitură de stat în urma căreia Cuza a fost nevoit să abdice și să plece în exil.
