O sa ne bagam in primu razb mondial Flashcards
Rascoala Taraneasca
La începutul secolului XX (20), stabilitatea politică interna a fost zdruncinată de o răscoală țărănească desfășurată în 1907, care scotea în evidență necesitatea consolidării proprietății tărânești printr-o nouă reformă agrară.
Al 2-lea Razboi Balcanic
Pe plan extern, România se mai implica în 1913 în al 2-lea Război Balcanic desfășurat între:
♧Grecia
♧Turcia
♧Serbia
împotriva Bulgariei.
România a intrat în acest război întrucât se simțea amenințată de politica agresivă dusă de Bulgaria după Primul Război Balcanic.
Totodată se dorea și o verificare a armatei române în eventualitatea unui război pentru realizarea unirii cu Transilvania.
Prin tratatul de pace de la București, încheiat în 1913, România prelua de la Bulgaria două județe din Sudul Dobrogei.
primu razb mondial izbucnire
Situația tensionată din Peninsula Balcanică a transferat această regiune în “butoiul cu pulbere” al Europei.
De aici, va izbucni și primul Război Mondial cauzat de asasinarea la Sarajevo a prințului moștenitor al Austro-Ungariei, Franz Ferdinand. Asasinatul a avut loc la 15/28 iunie 1914 și o lună mai târziu, Austro-Ungaria declară război Serbia.
Consiliul de Coroana de la Sinaia
Pentru a stabili poziția României față de izbucnirea războiului s-a desfășurat Consiliul de Coronă de la Sinaia în 21 iulie-3 august 1914.Au participat:
*regele
*prințul moștenitor
*primul ministru
*miniștri.
Regele Carol a prezentat tratatul României cu Puterile Centrale din 1883 și a solicitat ca în baza lui România să intre în război alături de această alianță. S-au evidențiat trei opinii:
○germanofili
○antantofili
○meutraliști.
Motivul pentru care România ar fi intrat în război era unirea cu teritoriile românești aflate în afara granițelor.
Perioada Neutralitatii
Era destul de dificil de luat o decizie, întrucât mai aveam teritorii atât la Antanta (Basarabia), cât și la Puterile Centrale (Transilvania și Bucovina).
Deciziea luată a fost neutralitatea, urmând să ne pregătim militar, dar să așteptăm un moment prielnic pentru intrare în război. Această decizie a fost încurajată și de faptul că Italia, membră și ea a Triplei Alianțe, își proclamase neutralitatea.
Perioada neutralității a durat din 1914 până în 1916 și în acest interval atât Antanta, cât și Puterile Centrale au încercat să atragă România.
Moare Carol
În toamna anului (sept) 1914 s-a stins din viață regele Carol și l-a urmat Ferdinand (1914-1927), cunoscut pentru poziția sa antantofilă.
Ultimatum Antanta si tratatu intre ei si Romania
În vara aului 1916, Antanta a transmis un ultimatum României cerându-i să intre în război “acum ori niciodată”. Era nevoie de prezența noastră pentru întărirea frontului de răsărit.
Ca urmare, la 4 august 1916, România a încheiat un tratat cu Antanta prin care ni se recunoștea dreptul asupra teritoriilor românești din Austro-Ungaria, ni se promitea sprijin militar și, în schimb, România trebuia să declare război Austro-Ungariei până în dată de 15 august 1916.
Atacam Austro-Ung
Conform acestui tratat, în 14 august 1916, România declară război și armata română intră în Transilvania pentru a o elibera.
A fost primită cu entuziasm de populația românească și a eliberat o serie de orașe de pe linia Carpaților, până când trupele germano-austro-umgare, conduse de generalul von Falkenheyn, au declanșat contra-ofensiva.
Armata română a trebuit să se retragă și a fost înfrântă în luptele de pe:
-Jiu
-Olt.
Între timp, armata germano-bulgară, condusă de generalul Von Makensen, va ataca dinspre Sud și a înfrânt armata română în bătălia de la Turtucaia.
Seria înfrângerilor a continuat și în bătălia de pe Neajlov se prefigura o ocupare a capitalei. De aceea, guvernul a luat decizia de a trimite Tezaurul spre păstrare în Rusia.
Se ocupa Bucurestiul
În 23 noiembrie 1916, Bucureștiul a fost ocupat și
* guvernul
*parlamentul
*regele
*armata
s-au retras în Moldova, linia frontului fiind stabilită pe direcția Focșani-Galați.
2/3 din teritoriul țării a fost ocupat de trupele Puterilor Centrale.
Refacerea armatei romane
Iarna anului 1916-1917 a semnat refacerea armatei române cu ajutorul aliaților, care au trimis muniție, dar și cu ajutorul unei delegații de ofițieri francezi, condusă de generalul Henri Berthelot.
S-a constituit:
-> armata I, condusă de generalii Eremia Grigorescu și Constantin Cristescu,
-> armata II, condusă de Alexandru Averescu.
În vara anului 1917 armata română a declamșat contra-ofensiva și în iulie-august a obținut victoria în bătăliile de la:
~Mărăști
~Mărășești
~Oituz.
S-a reușit înaintarea câtorva zeci de kilometri în teritoriul ocupat, dar victoriile nu au putut fi fructificate din cauza evenimentelor din Rusia.
Revolutia bolsevica si armistitiul
Revolța bolșevică și retargerea Rusiei din război au fost o lovitură puternică dată României, întrucât ea rămânea singură pe frontul de răsărit dintre statele Antantei.
Faptul că Rusia a încheiat amnistiţiul cu Puterile Centrale a determinat România să facă acelaşi lucru la Focşani la sfârşitul lunii noiembrie.
Odioasa pace si incheierea razboiului
În februarie-martie, Rusia va încheia pacea de la Brest-Litovsk, iar România va semna la 24 aprilie 1918 pacea de la Bucureşti.
Cunoscută ca “odioasa pace”, aceasta punea condiţii foarte grele ţării noastre:
-> Austria-Ungaria a reluat teritorii din Carpaţii Meridionali şi Occidentali,
-> Bulgaria a preluat Dobrogea şi lăsa România un culoar de trecere spre portul Constanţei,
-> Germania a preluat producția de petrol şi cereale pe 90 de ani.
Pacea a fost semnată de primul ministru Alexandru Marghiloman, iar regele Ferdinand a refuzat să o semneze.
Sfârşitul războiului va avea loc la 11 noiembrie 1918 şi va prinde armata română remobilizată.