Reformisumul Boieresc Flashcards
Pana la razboiu ruso turc 1828
introducere reformism boieresc
În secolul al XVIII-lea (18), boierii cu vederi moderniste au alcătuit o serie de memorii pe care le-au înaintat marilor puteri pe fondul conflictelor desfășurate în cadrul problemei orientale.
Se spera că puterile creștine, (în special Austria și Rusia), ne vor sprijini în realizarea unor obiective naționale precum:
-> înălăturarea fanarioților și alegerea domnitorilor de țară;
-> obținerea autonomiei;
-> unirea și chiar independența.
Gavril Calimachi
Astfel, în 1769, mitropolitul Moldovei, Gavril Calimachi, înainta un memoriu în care solicita organizarea țării ca o republică aristocratică condusă de 12 mari boieri.
Memoriile inaintate cu prilejul tratativelor de pace, de cn, anii si ce voiau
În 1772, cu prilejul tratativelor de pace de la Focșani, a fost înaintat un memoriu boieresc în care se solicita: ○ revenirea domniilor pământene; ○ autonomia ○ și unirea celor două țări.
Un alt prilej de susținere a dorințelor partidei naționale din cele 2 principate au fost în 1791, la Șiștov, tot cu prilejul tratativelor de pace.
Atunci s-a solicitat unirea și independența sub protecția marilor puteri. Aceste dorințe erau susținute prin memorii trimise simultan de boierii din cele 2 principate.
Dumitrache Sturdza, ce voia si cand
În 1802, Dumitra Sturdza solicita unirea într-o republică aristo-democraticească.
Un memoriu adresat unui imparat, cn si cand
În 1807, a fost adresat un memoriu împăratului Napoleon I, solicitându-se sprijinul realizării acestor obiective.
Comitetul de Obladuire
Revolta de la 1821 - regimul fanariot a avut efecte negative asupra evoluției principatelor române și exista o părere unanimă în privința înlăturării lui. De aceea, în ianuarie 1821, după moartea ultimului domn fanariot, s-a constituit din 3 mari boieri ai Tării Românești Comitetul de Oblăduire pentru a conduce țara.
Acesta a solicitat lui Tudor Vladimirescu să ridice țara la luptă.
Proclamatia lui Tudor
Ca urmare, în 23 ianuarie 1821, la Padeș, Tudor lansează proclamația o chemare la luptă “Împotriva nedreptăților”.
Programu miscarii lu Tudor:
“Cererile Norodului Romanesc”
În luna februarie, în apropiere de Craiova, Tudor prezintă programul mișcării lui, intitulat “Cererile norodului românesc”.
În acest program, care este mai mult o declarație de principii, Tudor a evitat să treacă, din motive tactice, că ridicarea la luptă se făcea împotriva domniilor fanariote.
Principalele cerințe cuprinse în program erau
■ înlăturarea privilegiilor feudale,
■ acordarea funcțiilor după merit,
■ constituirea unei armate a norodului,
■ constituirea unei adunări a norodului,
■ defințiarea categoriilor scutite de taxe.
De la Craiova, Tudor s-a îndreptat spre București, unde a condus efectiv țara timp de 3 luni.
Tudor si Eteria
Mișcarea lui Tudor a atras din interesul Eteriei o societate secretă grecească, înființată cu sprijinul Rusiei, cu scopul de a declanșa o revoltă generală în Balcani, împotriva dominației otomane.
Pentru că eteriștii doreau ca armata Tudor să se alăture acțiunilor lor, între ei și conducătorul revoluției române au avut loc neînțelegeri care au dus la asasinarea lui Tudor Vladimirescu.
Armata turcească, intrată în țara, a portat lupte cu Eteria pe care însă a înfrântat-o la:
-> Drăgășanscu
-> Sculeni
-> Secu
Ce a insemnat moartea lu Tudor
Moartea lui Tudor Vladimirescu a dus la sfârșitul revoluției, care însă va reuși să facă o schimbare majoră, până în aceea că în 1822, otomanii au decis revenirea la domnile pământene, și au numit în:
● Țara Românească -> pe Dimitrie Ghica
● Moldova -> pe Ioniță Sandu Sturdza.
Aceștia vor domni în 1822-1828.
urmarea revolutiei lui Tudor pe plan intelectual, Constitutia Carvunarilor
Revoluția lui Tudor a avut urmări și în plan intelectual și ca urmare în 1822, Ionică Tăutu redactează un proiect de constituție intitulată Constituția Cărvunarilor, în care solicita:
-> “monarhie mărginită și moștenitoare” (asta înseamnă o monarhie constituționară, ereditara)
-> dar și introducea separației puterilor în stat,
-> introducerea drepturilor și libertatilor cetățenești
-> autonomia față de poartă
-> și reformarea economiei.
