Carol Flashcards
ce s a intamplat dupa exilu lu Cuza, cand veni Carol
S-a constituit o locotenență domnească până la aducerea unui prinț străin la 10 mai 1866, în persoana lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen.
prima masura a lu carol + primii ani ai domniei
Prima măsură importantă luată de Carol a fost adoptarea Constituției, prima Constituție internă cu rol important în constituirea instituțiilor democratice și evoluția ulterioară a statului.
Primii ani ai domniei lui Carol au fost dominati de conflicte politice datoratea absenței partidelor, dar și pozițiilor diferite față de dinastia de Hohenzollern.
Carol preocupat cu independenta
Din 1873, Carol I a fost preocupat ca România să-și obțină independența, dorind ca lucrul acesta să se realizeze pe cale pașnică. Turcia însă nu era dispusă să ne recunoască independența.
reizbucneste problema orientala
În 1875 a reizbucnit în peninsula Balcanică problema orientală pentr-o serie de răscoale și războaie anti-otomane.
Rusia vrea revansa Turcia si prim contact roman-rus
Aceste conflicte din Balcan au dat prilejul Rusiei de a se gândi la o revanșă față de războiul Crimeei, numai că era nevoie ca armata ei să treacă pe teritoriul româniei, spre sudul Dunării. (Noi suntem la nordul Dunării)
Un prim contact român-rus a avut loc în toamna anului 1876, la Livadia, unde primul ministru Ion C. Brătianu și ministrul de externe Mihail Kogălniceanu s-au întâlnit cu țarul Alexandru al II-lea și cancelarul Gurceakov.
România și-a arătat dorința de a participa la un eventual război cu Turcia pentru a-și obține independența.
Turcia face Romania “provincie privilegiata”
La sfârșitul anului 1876 Turcea a adoptat o nouă constituție în care România era menționată ca o provincie privilegiată a Imperiului, ceea ce a stârnit nemulțumirea generală întrucât teritoriile românești niciodată nu au fost provincii otomane.
Conventie Rusia si Romania
Rusia s-a asigurat de neamestecul Austro-Ungariei într-un conflict cu Turcia și la 4 aprilie 1877 a semnat cu România o Convenție prin care se permitea trupelor rusești să treacă pe teritoriul României cu condiția:
-> păstrării integrității teritoriale
-> și acceptării unui traseu stabilit de statul român.
Rusia nu a acceptat intrarea României în răzpoi.
Turcia rupe relatiile diplomatice
Domnitorul Carol I a mobilizat armata, comandând-o pe linia Dunării, întrucât la graniță urma să se desfășoare un război care va începe la sfârșitul lunii aprilie 1877.
Turcia, văzând că armata rusă a tranzitat teroritoriul românesc, a bombardat orașe din nordul Dunării:
* Calafat
* Islaz
* Bechet,
iar românii au răspuns, bombardând Vidinul.
Ca urmare, Turcia rupe relațiile diplomatice cu România.
Independenta hi hi
n 9 mai 1877, Mihai Kogălniceanu, aflat în camera deputaților, a fost interpelat în legătură cu situația României în raportul cu Poarta și, ca urmare, Kogălniceanu a proclamat independența țării, spunând: “Suntem o națiune de sine stătătoare. Suntem independenți”.
A doua zi, independența a fost proclamată și în senat și aprobată de Carol I. (O altă dovadă a politicii faptului împlinit practicată de România în a doua jumătate a secolului al 19-lea.)
Marele duce Nicolae trimite o telegrama lu Carol
Întrucât armata Rusiei comandată de marele duce Nicolae nu a reușit să cucerească Plevna, la 19 iulie 1877, a trimis o telegramă lui Carol I pentru a-i cere să intre cu armata in război.
Rusia se temea de o repetare a înfrângerii din războiul Crimeei.
Carol a acceptat, solicitând să primească comanda operațiunilor de la Plevna.
Ajuns acolo, el i-a sugerat lui Nicolae asiderea Plevnei, de aceasta a refuzat, dorind o victorie rapidă.
Noul asalt din partea trupelor romano ruse
Pe 30 august are loc un nou asalt asupra Plevnei din partea armatelor româno-ruse, dar si acesta a fost răspins.
Ca urmare, rusii au acceptat ideea asediului. Cele 2 armate au continuat luptele și românii vor obține victoriile de la
● Rahova,
● Smârdan,
● Vinil.
Capitularea Plevnei si a Turciei
n 28 noiembrie 1877 s-a produs capitularea Plevnei, comandul turc Osman Pasa predându-se colonelului român Mihail Cerchez.
În ianuarie 1878, Turcea capitulează și se încheiară armistițiul.
tratativul de la San Stefana
La tratativele de pace, Rusia nu a acceptat să fie prezentă și România, semnând doar ea si Turcia Tratativul de la San Stefana la 19 februarie 1878.
Prin acesta:
-> Turcea recunoștea independența
▪︎ României,
▪︎ Serbiei
▪︎ Muntenegrului.
-> Turcia ceda Rusiei Dobrogea, iar Rusia o putea schimba cu cele 3 județe din sudul Basarabiei.
-> în Sud-ul Dunării se constituia un mare principat al Bulgariei autonom.
Nemultumirea tarilor fata de tratativelor de la Sen Stafana si noul congres
România, deși obținea recunoașterea independenței, era profund nemulțumită de atitudinea Rusiei, care prelua Sud-ul Basarabiei.
Tratatul de la San Stefana a nemulțumit și celelalte mari puteri, întrucând nu participaseră la negocieri și au solicitat un nou congres de pace la Berlin.
Acesta se va desfășura în iunie 1877 cu participarea tuturor puterilor, dar România, din data aceasta, nu a fost acceptată.
La una dintre ședințe, Ion C Brătianu și Mihail Kogălniceanu au putut prezenta un memoriu, care însă nu a fost “ascultat”.
Tratatu de pace de la Berlin
Tratatul de pace de la Berlin a fost încheiat la 1 iulie 1878 și prevedea:
-> Marile puteri recunosc independența
*României,
*Serbiei
*Muntenegrului,
dar României se puneau condiția să modifice Articolul 7 al Constituției din 1876 și să rescumpere acțiunile societății Stroussberg.
-> Turcia ceda Rusiei
*Dobrogea,
*Delta Dunării,
*Insula Șerpilor,
iar Rusia le putea schimba cu sudul Basarabiei.
-> Bulgariei îi se atribuia autonomia, dar îi se micșora semnificativ teritoriul.
-> Bosnia era dată spre administrare Austro-Ungarie pentru 30 de ani,
-> Anglia lua insula Cipru.
Ca urmare a acestor condiții, România va modifica în 1879 Articolul 7 din Constituție, acordând drepturi politice tuturor cetățenilor, indiferent de religie, și își va retrage administrația din Sudul Basarabiei.
Carol titlul de Alteta Regala + Romania proclamata regat + incoronare Carol + succesiune la tron
Obținerea independenței a fost un moment semnificativ în istoria națională, care a permis României o nouă abordare a politicii externe, dar și în măsuri interne menite să contribuie la dezvoltarea ei.
Astfel, în 1879, Carol I și-a luat titlul de Alteță Regală, iar în martie 1881 România a fost proclamată regat, având loc încoronarea regelui și reginei la 10 mai 1881.
Tot în 1881 a fost replementată problema succesiunii la tron, stabilindu-se ca urmașul lui Carol să devină Ferdinand, nepotul de frate.
Romania adera la Tripla Alianta
Pe plan extern, recunoașterea independenței a permis României să adere în 1883 la Triplă Alianță alături de:
*Germania
*Austria-Hungaria
*Italia.
Acesta era un tratat defensiv și secre
-lege de încurajare a industriei
-autocefalia Bisericii Ortodoxe Române
-rotativa guvernamentală
-legile învățământului în timpul miniștrilor
Pe plan intern s-a urmărit crearea unui cadru legislativ care să favorizeze evoluția țării:
-> a fost adoptată o lege de încurajare a industriei în 1887.
-> În 1885 s-a proclamat autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.
-> În 1895 a fost introdusă rotativa guvernamentală prin care cele două partide politice, PNL și Partidul Conservator, veneau la guvernare prin rotație.
-> Au fost adoptate legile învățământului în timpul miniștrilor Petru Poni și Spiru Haret.
PART NAT LIBERAL
Primul partid politic care s-a constituit în România a fost Partidul Național Liberal în Mai 1875. Era un partid al burgheziei industriale și bancare care se baza pe respectarea drepturilor omului și a statului de drept.
Diviza acestui partid era “Binele prin noi înșine”.
Partidul a fost condus de:
*Ion C Brătianu
*Dimitrie Sturdza
*Ion I C Brătianu.
PART CONSERVATOR
În Februarie 1880 se va constitui al doilea partid politic, Partidul Conservator, ca partid al marilor moșieri care adoptau metoda pașilor mărunți.
Partidul Conservator va fi condus de:
-> Lascăr Catargiu
-> Petru Car
-> Titu Maiorescu.
La începutul secolului XX (20), stabilitatea politică interna a fost zdruncinată de o răscoală țărănească desfășurată în 1907, care scotea în evidență necesitatea consolidării proprietății tărânești printr-o nouă reformă agrară.
