Revolutia 1848 MOLDOVA Flashcards
Ce a insemnat anu 1848
Anul 1848 a reprezentat pentru întreaga Europă ridicarea la lupta a popoarelor în vedea realizării dezideratelor lor.
Cauzele revolutiilor
Cauzele acestor revoluții sunt multiple:
-> naționale (unirea sau independența),
-> politice (introducerea unor regimuri bazate pe drepturi și libertăți cetățenești),
-> economice (reforme prin care se dezvolte industria, agricultura),
-> sociale (acordare de drepturi țărănimii sau burgheziei).
Ce clase sociale au participat la revolutie
La Revoluție au participat largi clase sociale:
○ burghezia,
○ nobilimea liberală,
○ orășenimea,
○ țărănimea,
iar revoluția a avut un caracter burghez.
Ce spunea Balcescu de aceasta revolutie
Comparând revoluția română cu cea europeană, Nicolae Bălcescu spunea, “revoluția generală a fost ocazia și nu cauza revoluției române. Cauza ei se pierde în neagura veacurilor”.
Bălcescu dorea să afirme că la 1848, în spațiu românesc, revoluția a avut propriile ei cauze.
Prin programe și desfășurare, revoluția română a avut un caracter unitar întrucât o serie de prevederi sunt comune programelor din întreg spațiul românesc.
Primu spatiu romanesc unde s au produs evenimente in 1848
Moldova a fost primul spațiu românesc în care s-au produs evenimente în anul 1848.
Programul “Petițiune Proclamație” de cn si cand
La 28 martie (1848), la Iași, în fața hotelului Petersburg, a avut loc o adunare populară la care au participat în jur de 1000 de persoane, unde a fost prezentat programul “Petițiune Proclamație”. Programul a fost ridicat de:
-> Vasile Alecsandri,
-> Mihail Kogălniceanu și
-> Alexandru Ioan Cuza.
Programul “Petițiune Proclamație” prevederi
Cuprindea 35 de puncte și avea caracter moderat.
Principalele prevederi ale acestui program au fost:
● ‘sfânta păzirea a regulamentului organic”;
● “grabnica îmbunătățirea stării locuitorilor săteni”;
● “eliberarea deținuților politici”;
● “reformarea învățământului”;
● “drepturi și libertăți cetățenești”.
cum a raspuns Mihail Sturdza la adunarea populară de la 28 martie 1848 la Iasi unde fu prezentat Programul “Petițiune Proclamație”
Domnitorul Mihal Sturdza a luat măsuri și adunarea a fost împrăștiată iar organizatorii arestați.
Unii dintre ei au reușit să scape și vor participa la manifestările revoluționare desfășurate pe celelalte provincii românești, unde vor redacta programe mai avansate.
Vasile Alecsandri cu programu “Principile noastre pentru reformarea Patriei”
Astfel, în mai 1848, la Brașov, Vasile Alecsandrie a redactat programul intitulat “Principile noastre pentru reformarea Patriei”, în care solicita:
-> unirea Moldovei cu Valahia într-un stat neatârnat (independent);
-> desfințarea clăcii și împropietăria clăcașilor fără despăgubire.
Mihail Kogălniceanu cu programu “Dorințele Partidei Naționale în Moldova”
În august 1848, la Cernăuți, în Bucovina, Mihail Kogălniceanu a redactat “Dorințele Partidei Naționale în Moldova” în care se solicită
-> unirea Moldovei cu Valahia, spunându-se că este “cheia de boltă fără de care s-ar prăbuși întreg edificiul național”,
-> dar și împropietăria ținanilor cu despăgubire.
