Testament de Tudor Arghezi Flashcards
Context
Poezia „Testament” de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelică. Poezia este aşezată în fruntea primului volum arghezian,, Cuvinte potrivite” (1927), și are rol de program literar, realizat însă cu mijloace artistice.
Specie literarā
„Testament” este o artă poetică, deoarece autorul işi exprimă propriile convingeri despre arta literară, despre menirea literaturii, despre rolul artistului in societate.
Curent literar
„Testament” este o artă poetică modernă, pentru că în cadrul ei apare o problematică specifică liricii moderne: transfigurarea socialului în estetic, estetica urâtului, raportul dintre inspirație și tehnica poetică.
Tema
Creația literară în ipostaza de meșteşug, creație lăsată ca moștenire unui fiu spiritual.
Lirism subiectiv
Apar mărcile eului liric: pronume și verbe de persoana I singular (,,eu am ivit”).
Viziunea lui Arghezi asupra lumii
Atitudinea de poet responsabil în fața urmaşilor cititori.
Titlul
Unul denotativ, de act juridic, și altul conotativ, creația argheziană, „cartea”, este o moștenire spirituală lăsată de poet urmaşilor.
Motivul central
Metafora „carte”, cu sensul de bun spiritual.
Compoziție
Cinci strofe, grupate în trei secvente poetice: prima (strofele I, II) -legătura dintre generații: străbuni, poet și cititorii-urmaşi; secvența a doua (strofele III, IV)- rolul etic, estetic și social al poeziei; secvența a treia (ultima strofă) - contopirea dintre har și trudă în poezie.
Caracteristicile limbajului poetic
Innoiri lexicale şocante; materialitatea imaginilor artistice, fantezie metaforică, prezența epitetului rar („seara răzvrătită”), a oximoronului.
Prozodia
(între tradiție și modernitate): strofe inegale, cu metrică și ritm variabile, dar cu rimă împerecheată.
Incipitul
Strofa I: Cartea este „o treaptă” în desăvârșirea cunoașterii: „Cartea mea-i, fitule, o treaptă”,
Strofa I
Cartea este „o treaptă” în desăvârșirea cunoașterii: „Cartea mea-i, fitule, o treaptă”,
Strofa a ll-a
Cartea este „hrisovul vostru cel dintäi”.
Strofa a lll-a
Poetul este un näscocitor și un meșteşugar de cuvinte, care transformă graiul lor cundemnuri pentru vite”, în ,cuvinte potrivite”, metaforă a poeziei ca meşteșug.