Moara cu noroc de Ioan Slavic Flashcards
Context
Publicat în 1881, in volumul „Novele din popor”, nuvela realistă, de factură psihologi- că „Moara cu noroc” devine una dintre scrierile reprezentativ pentru viziunea lui loan Slavici asupra lumilor și asupra vieții satului transilvănesc.
Specia literară
Nuvele psihologică - argumente: frământările de conștiință ale personalului najului principal, surprinderea confictului interior și folosirea unor tehnici de inves- tigare psihologică
Curent literar
Nuvela realistă - argumente: tema familiei și a dorinței de inavuțire, obiectivitate, personaj tipice pentru o categorie socială (cârciumarul, jandarmul), tehnică detaliului.
Temă
Consecințele nefavorabile și dezumanizante ale dorinței de îmbogățire.
Titlul
Titlul nuvelei este mai degrabă ironic, dacă la început moara aduce prosperitate, în final va aduce ghinion.
Perspectiva narativă
Perspectiva narativă este obiectivă.
Simetria incipit-final
Intervenții bătrânei din incipitul și din finalul nuvelei, „Omul s-a fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă-i vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face feri- cit” și așa le-a fost date !. “, punctează cele două teze morale ale nuvelei, formulate în prolog și epilog.
Viziunea despre lume
Viziunea despre lume în nuvela lui loan Slavici are caracter clasic, moralizator. Fiind o nuvelă psihologică, conflictul central este unul moral, mai precis conflictul interior al protagonistului, dintre dorința de a rămâne om cinstit și dorința de a se îmbogăți alături de Lică. Conflictul exterior este cel dintre Ghiță și Lică.
Spațiul și timpul
Cârciuma este la răscruce de drumuri, izolată; acțiunea se desfășoară pe parcursul unui an, de la Sfântul Gheorghe până la Paștele din anul următor.
Compozitie
Alcătuită din 17 capitole, cu prolog și epilog.
Acțiunea
Nuvela are un subiect concentrat În expoziție, Ghită ia în arendă cârciuma de la Moara cu noroc, pentru a câștiga rapid bani. Apariția lui Lică Sămădăul la Moara cu noroc constituie intriga nuvelei, declanșează conflictul interior și tulbură echilibrul familiei.
Desfășurarea acțiunilor
Ilustrează procesul înstrăinării cârciumarului de familie și al dezumanizării provocate de dorința de îmbogățire prin complicitate cu Lică.
Punctul culminan
De Paște, Ghiță preferă să-și lase soția singură cu Sămădăul, ea neștiind că Ghiță merge după jandarm. Dezgustată, Ana i se dăruiește lui Lică.
Deznodământul
Este tragic. Ghită o ucide pe Ana și este omorât din ordinul lui Lică, incendiul distruge cârciuma de la Moara cu noroc; Lică se sinucide. Nuvela are final moralizator.
Construcția personajelor
In nuvelă, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea personajelor.
Stilul nuvelei
Este sobru, concis, fără podoabe. Limbajul naratorului și al personajelor valorifice aceleași registru stilistice: limbajul regional, ardelenesc, limbajul popular, oralitatea.
Opinie
Nuvela ilustreaza o teza morala: goana după înavuțire cu orice preț distruge echilibrul interior și liniștea familiei.
Concluzie
Este o nuvelă realistă, psihologică, din care reiese pregnant viziunea lui Ioan Slavici asupra vieților satului transilvănean.
Statutul social, psihologic, moral etc. al lui Ghita
Ghiță este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici; destinul său ilustrat consecutiv nefaste ale dorinței de imbogățire.
Statutul inițial al lui Ghiță
Cizmar sărac, dar harnic și cinstit, dorește să-și schimbe statutul social și ia în arendă cărciuma de la Moara cu noroc ca să asigure bunăstarea familiei. Sot și tată iubitor.
Statutul social, psihologic, moral etc. al lui
Din momentul venirii lui Lică la cârciumă, începe procesul de instrainare a lui Ghița față de familie. Gesturile și gândurile cârciumarului trădează conflictul interior și contribuie la realizarea analizei psihologice.
Cârciumarul se trezește implicat fara voie în jefuirea arendașului și în uciderea unor femei și a unui copil.
Orbit de dorința de răzbunare, isi aruncă soția în brațele Sămdaului.
Statutul social, psihologic, moral etc. al lui Lica
Lică este personaj tipic, deoarece naratorul il include intr-o anumită categorie: sămădâu și tâlhar.
Statutul social, psihologic, moral etc. al lui Lica si Ghita
Din momentul apariției lui Lică, începe procesul iremediabil de instrumente a lui Ghiță față de familie. Gesturile și gândurile cârciumarului trădează frământarea vânzării sufletești, conflictul interior, și contribuția la realizarea analizei psihologice. Treptat, Ghiță devine las, fricos și subordonat în totalitate Sămădăului. Puternic, fără scrupule, foarte inteligent și orgolios, Lică preferă să moară, decât sa dae altora satisfacția de a-l fi invins.
