Teoria comportamentului consumatorului Flashcards
Ce reprezintă utilitatea?
Utilitatea este satisfacţia sau plăcerea pe care un consumator anticipează să o obţină prin consum. Utilitatea are un caracter subiectiv şi din acest motiv ea este nu numai dificilă a fi definită, ci şi de măsurat.
Care sunt concepțiile cu privire la utilitate?
Conceptul cardinal – afirmă că fiecărei doze consumate i se poate atribui un număr ca măsură a utilităţii. De ex. 1,7,23,79 etc. Această teorie a fost dezvoltată de reprezentanţii şcolii neoclasice L. Walras şi K. Menger.
Conceptul ordinal – conform căruia utilitatea nu poate fi măsurată cu precizie, ci ne permite să ierarhizăm preferinţele în raport cu nivelul satisfacţiei totale aşteptate a se obţine (Vifredo Pareto). Potrivit abordării, utilitățile ce le-ar procura bunurile sunt puse într-o ordine descrescîndă, ân sensul că ”primul” bun poate aduce o satisfacție mai mare decat ”al 2-lea”, ”al 3-lea”, etc.
În teoria şi practica economică se operează cu 3 concepte de utilitate:
a. Utilitate individuală, prezintă plăcerea sau satisfacţia primită în urma consumului unui unităţi de bun „Ui”.
b. Utilitate totală, satisfacţia totală pe care o persoană anticipează să o obţină în urma consumului unei anumite cantităţi dintr-un bun şi se determină ca sumă dintre utilităţile individuale UT = ∑Ui , => UT = Ui1 + Ui2 +…+ Uin
Utilitatea totală creşte odată cu cantitatea consumată, dar cu fiecare unitate suplimentară consumată utilitatea individuală este tot mai redusă, deoarece scade intensitatea nevoii şi satisfacţia resimţită de consumator.
Acest fenomen are loc în baza legii utilității marginale descrescânde, care afirmă că: pe măsura creşterii cantităţii consumate dintr-un bun oarecare nevoia subiectului pentru acel bun scade în intensitate pînă se stinge.
c. Utilitatea marginală „UM” reprezintă satisfacţia suplimentară pe care speră să o poată obţine un consumator prin consumul unei unităţi suplimentare dintr-un bun ceilalţi factori fiind presupuşi constanţi.
Se determină ca raport dintre variaţia utilităţii totale ∆UT la variaţia cantităţii consumate ∆Q. UM = ∆ UT/∆Q = (UT1 –UT0)/(Q1 – Q0) =dUT/dQ
Conceptul de utilitate marginală, elaborat de fondatorii şcolii neoclasice (marginaliştii), ne arată importanţa ce o are pentru o persoană creşterea consumului unui bun cu o unitate. Ei au afirmat că utilitatea fiecărei unităţi suplimentare consumate dintr-un bun scade pe măsura satisfacerii nevoii. Relaţiile dintre cantitatea consumată şi utilitatea unui bun existent este exprimată prin legea utilităţii marginale descrescînde: intensitatea unei plăceri se reduce pe măsură ce bunul este consumat.
Ce presupune legea de maximizare a utilității?
regula de maximizare a utilităţii – alegerile consumatorilor sînt legate de cantitatea de monedă la care o persoană este dispusă să renunţe pentru a obţine unităţi suplimentare dintr-un anumit bun.
Ce reprezintă curba de indiferență?
Curba de indiferenţă (numită şi curbă de izoutilitate), arată ansamblul combinaţiilor de bunuri şi servicii de la care consumatorul speră să obţină acelaşi nivel de satisfacţie (UT este aceeaşi sau constantă).
Preferinţele consumatorului sunt diferite atît de la individ la individ cît şi pentru unul şi acelaşi individ în condiţii spaţio-temporale diferite. Preferinţele sunt diferite nu numai în raport cu caracteristicile individului ci şi în dependenţă de obiectul acestuia.
Proprietățile curbei de indiferență
se pot descrie o infinitate de curbe de indiferenţă, care ne arată că preferinţele unui individ sunt nelimitate. Între acestea însă se poate stabili o anumit ierarhie în raport cu utilitatea totală.
2. curbele de indiferenţă nu se pot intersecta niciodată.
3. Panta curbei de indiferenţă (pantă – unghiul de înclinaţie) se numeşte rata marginală de substituţie a bunurilor şi se determină după relaţia
Ce reprezintă constrângerea bugetară?
Constrîngerea bugetară arată care este ansamblul combinaţiilor pentru un consumator pe care poate să şi le permită să le consume în limita venitului de care dispune (V) şi în raport cu preţurile practicate la un moment dat pe piaţă.
Ce factori influențează constrângerea bugetară și linia bugetară?
- Creşterea venitului disponibil. În urma creşterii venitului disponibil linia bugetului se va deplasa la dreapta în sus paralelă cu prima linie a bugetului, panta liniei bugetului rămînînd aceeaşi.
- Reducerea venitului disponibil. Dacă venitul disponibil se reduce linia bugetului se va deplasa la stînga în jos, paralel cu linia bugetului iniţială. Panta liniei bugetului rămînînd constantă.
- Creşterea preţului bunului x. În cazul modificării preţului are loc doar modificarea pantei liniei bugetului . În cazul creşterii preţului, panta liniei bugetului devine mai mare decît panta liniei bugetului iniţială. În cazul reducerii preţului bunului x panta liniei bugetului este mai mică decît panta liniei bugetului iniţială.
De ce este influențat echilibrul consumatorului?
a. Creşterea venitului disponibil. În cazul dat echilibrul consumatorului se va deplasa la dreapta în sus. La descreşterea venitului disponibil, echilibrul consumatorului se va deplasa la stînga în jos. Dreapta care ne arată cum variază alegerile consumatorului în raport cu schimbările apărute în venitul său, poartă denumirea de curba „venit-consum” (curba lui Engel) şi care reuneşte toate punctele de echilibru, E1, E2, E3, .. En.
b. Modificarea preţului. Astfel, dacă preţul bunului creşte, atunci linia bugetului capătă o pantă de înclinaţie mai mare, echilibrul consumatorului deplasîndu-se la stînga în jos, iar dacă preţul bunului descreşte, panta liniei bugetului devine mai mică, iar iar echilibrul consumatorului se deplasează la dreapta în sus.
