Piața și mecanismul formării Flashcards
Ce reprezintă piața și ce stă la baza formării ei?
Piața constituie totalitatea relațiilor de vânzare-cumpărare dintr-un anumit spațiu geografic.
Economia de schimb constituie baza aparitiei, existentei si functionarii pietei.
De ce este importantă piața?
Piata este necesara pentru a realiza legatura dintre producatori si consumatori, oferind participantilor informatiile necesare pentru a putea decide ce, cat si pentru cine sa produca, dar si ce, cum si cat sa se consume.
Care sunt funcțiile pieței și explicarea lor?
1.Funcția de intermediere. Piața îi pune pe producători și pe consumatori, pe vînzători și pe cumpărător, facînd astfel posibil schimbul.
2.Funcțiile de reglemetare. Apărută inițial ca o punte de legătură între producători și consumatori, treptat, piața devine principalul mecanism de reglementare a vieții economice. Ea îndeplineste rolul unei maini invizibile care îi împinge pe agenșii economici individuali să acționeze în conformitate cu interesul general determinînd producătorii să confecționeze bunurile și serviicile de care are nevoie societatea la momentul dat.
3.Funcția de formare a prețului. Deși cheltuielile individuale pentru producerea și desfacerea aceluiași bun sunt diferite, piața stabilește un preț mic, preț care corespunde cheltuielilor socialmente necesare pentru confecționarea bunului.
4. Funcția de informare. Prin jocul liber al ratei profitului și al ratei dobînzii, piața oferă agenților economici informația necesară despre mersul afacerilor în diferite domenii de activitate. Piața trimite semnale producătorilor despre produsele ce urmeayă a fi confecționate, despre calitatea și volumului lor, despre profiturile ce pot fi obținute.
5. Funcția de diferențiere a producătorilor. Piața îi îmbogățește pe învingătorii în lupta de concurență, penalizează întreprinderile necompetitive. În acest fel, piața stimulează reducerea cheltuielilor de producție, aplicarea noilor mașini și tehnologii, sporirea eficienței producției.
Cin mai reglementează activitatea pieței, înafară de aceasta?
Statul
Ce tipuri de piață există?
1.Din punct de vedere al obiectului tranzitiei de vinzare si cumparare se disting urmatoarele tipuri de piete:
piata bunurilor si serviciilor;
piata factorilor de productie- formata la rindul sau din: piata resurselor naturale(inclusiv pamintul), piata capitalului si titlurilor de valori, piata fortei de munca;
piata monetara, financiara etc.
2.Din punct de vedere al nivelului de maturitate, al modului de acces la piata:
· Nedezvoltata – pondere insemnata a relatiilor de tip barter;
· Libera – la care are acces orice vinzator si cumparator;
Reglementata – caracteristica economiilor mixte, unde statul intervine in scopul dirijarii unor
deficiente ale pietei, programind dezvoltarea economica si redistribuind o parte importanta din PIB in conformitate cu anumite obiective sociale, politice si economice.
3.Din punct de vedere al obiectului tranzactiilor:
§ Piata bunurilor de consum;
§ Piata capitalului;
§ Piata muncii;
§ Piata pamintului si a resurselor naturale;
§ Piata hirtiilor de valoare si a valutei;
§ Piata resurselor informationale;
§ Piata produselor cultural artistice;
§ Piata tehnologiilor si plantelor;
§ Piata monetara si de credit.
4.După crireriul extinderii geografice:
Locală
Regională
Națională
Mondială
5.După măsura în care se manifestă concurența :
Cu concurență pură și perfectă
De monopol
Cu concurență imperfectă
Mixtă.
Ce reprezintă infrastructura pieței?
Infrastructura pietei constituie ansamblul de institutii, servicii, #ri specializate, generate de insesi relatiile de piata, care, la rindul lor, asigura o functionare civilizata si eficienta a pietei.
Care sunt elementele-cheie ale infrastructurii pieței?
Elementele-cheie ale infrastructurii pietei:
Sistemul comercial – bursele de marfuri si ale hirtiilor de valoare, licitatiile si iarmaroacele, camerele de comert, complexele de expozitii;
b. Sistemul bancar – bancile comerciale si sistemul de credit, bancile de emisie;
c. Sistemul publicitar – agentii publicitare, centre informationale;
d. Sistemul de consulting si audit – servicii ce acorda consultatii in probleme economice si juridice, precum si serviciile care efectueaza controlul activitatii financiar-economice a tarii;
e. Sistemul de asigurare – a riscurilor, a proprietatii, a vietii etc;
f. Sistemul de invatamint economic – mediu si superior.
Cererea
Definiție, tipuri, legea, factorii
Elasticitatea cererii
Factorii, tipuri
Care sunt fazele de apariție a banilor?
faza în care în calitate de echivalent în procesul de schimb serveau mărfurile mai mult solicitate (sarea, vitele ş.a.);
faza în care în calitate de echivalent serveau metalele preţioase (lingourile sau obiectele de aur, argint, cupru, aramă);
faza în care în calitate de echivalent serveau monedele bătute (în China monedele au apărut în sec. XI î.e.n., în Grecia – în sec. VIII î.e.n., în Roma – în sec. V î.e.n.);
faza în care în calitate de echivalent general al schimbului au devenit banii de hârtie şi bancnotele. Bancnotele au apărut în sec. XVII şi circulau în rând cu monedele de aur şi argint şi puteau fi convertite în aur şi argint la prima cerere a posesorului. Însă cu timpul au fost emise mai multe bancnote decât rezervele de aur, ceea ce a adus la înlocuirea lor cu bani de hârtie (în China banii de hârtie au apărut în sec. XII, în ţările europene – în sec. XVII).
Funcțiile banilor
Măsură a valorii
Mijloc de circulație
Mijloc de plată
Mijloc de acumulare
Bani universali
Ce reprezintă prețul?
preţul exprimă cantitatea de monedă ce trebuie plătită pentru cumpărarea unor bunuri materiale şi servicii în cadrul tranzacţiilor bilaterale pe piaţă.
Care sunt categoriile de prețuri?
Preţuri libere, care se formează reieşind din raportul cerere-ofertă în condiţii de concurenţă loială;
2) Preţuri administrative, care sunt impuse de firme mari dominante pe piaţă şi/sau stabilite de organele administraţiei de stat;
3) Preţuri mixte - care se formează prin congruenţa mecanismului pieţei cu firmele dominante sau administraţia publică centrală.
Cele mai cunoscute categorii de preţuri sunt:
Cotaţia (preţul-bursă) – determinat de mecanismul concurenţei pentru mărfurile standardizate şi fungibile la dispoziţie sau la termen pe bază de mostre sau titluri de proprietate.
Preţul de licitaţie – stabilit pentru vânzarea mărfurilor specificate cantitativ sau calitativ la licitaţiile publice. În cadrul licitaţiilor preţul de pornire poate fi unul minimal, care se măreşte în etapele succesive (à la hasse) şi poate fi preţul maxim de pornire (à la basse), care re reduce în etapele succesive.
Preţul de listă sau de catalog – stabilit de exportatori pe baza cheltuielilor de producţie la care se adaugă profitul caracteristic pieţei şi apoi difuzat firmelor importatoare pentru negocierea contractului de vânzare-cumpărare.
Preţul de tranzacţie – cel efectiv realizat în momentul vânzării-cumpărării.
Preţul indexat (corectat) – la preţul de tranzacţie se adaugă riscurile conjuncturale.
Preţul director – cel care se formează pe piaţa principală a unui produs sau pe piaţa cu cel mai mare număr de tranzacţii.
Preţurile stabilite pe baza reglementărilor internaţionale – în limitele unor regiuni, grupuri de state pentru mărfurile de mare importanţă (petrol, porumb, grâu etc.).
Care sunt funcțiile prețurilor?
De calcul, măsurare și evaluare
De informare
De stimulare a producătorului
De pârghie economică
De corelare a cererii cu oferta
Care sunt politicele de control a prețurilor?
îngheţarea preţului,
plafonarea preţului (stabilirea limitelor de oscilare a nivelului acestuia: cursul valutar, tarifele la serviciile de transport etc.)
În Republica Moldova există o mulţime de agenţii care reglementează preţurile în sferele lor de activitate: ANRE (Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică) – pentru tarifele de energie electrică, Agenţia Medicamentului – ghidează preţul medicamentelor etc.
