Tema VI_Concurența în UE Flashcards
Instituțiile europene ce intervin în procesul legislativ al concurenței
Politica în domeniul concurenței este văzută ca o condiție necesară realizării pieței interne, în care participă instituțiile europene:
1. Consiliul Uniunii Europene
2. Parlamentul European
3. Comisia Europeană; și mai pot interveni
4. resortisanții statelor membre
5. întreprinderile
6. statele; iar cu rol juridic
7. CJUE
8. instanțele naționale
Prin ce modalități poate fi Comisia sesizată într-o problemă privind concurență
- prin notificare;
- ca urmare a unei plângeri înainte de o firmă sau un stat;
- acționează din proprie inițiativă (ex officio).
Actorii activității de supraveghere a regulilor concurențiale
- Comisia Europeană emite Decizii, supuse controlului CJUE;
- CJUE
- autoritățile naționale de concurență; și
- instanțele naționale
Protagoniștii activităților concurențiale, potrivit legislației naționale
Două categorii (3-8)
Persoane fizice:
1. PFA
2. II
3. IF
Persoane juridice:
1. S.C.
2. regii autonome
3. societățile cooperative
4. grupurile de interes economic
5. societatea europeană
6. asociații și fundații dacă desfășoară activități economice auxiliare sau dacă înființează o societate comercială
7. organizații sindicale și patronale, dacă se angrenează în misiuni economice
8. persoane care derulează profesii liberale.
Care sunt pilonii politicii concurențiale?
- Interdicția acordurilor restrictive de concurență;
- Interdicția abuzului de poziție dominantă
- Controlul fuziunilor
- Controlul ajutoarelor de stat
- Liberalizarea serviciilor de utilități
Avantajele politicii concurențiale
- garanţie împotriva unor practici care ar putea elimina de pe piaţă anumite firme;
- reducerea barierelor de intrare pe piaţă;
- alocarea şi utilizarea mai eficientă a resurselor;
- pentru consumatori, garanţia unor preţuri mai mici, calităţi mai bune şi a unei aprovizionări suficiente cu produse pe piaţă.
Dezavantajele politicii concurențiale
- restrângerea eficacităţii unor firme care nu pot beneficia de avantajul formării unor firme mai mari şi mai competitive;
- omogenizarea pieţei;
- acţiuni împotriva firmelor profitabile;
- suprareglementarea.