IV. ATENŢIA

Question 1

Specificul Atenției Umane

Answer 1

Definiție și Caracteristici
Atenția desemnează particularitatea conștiinței de a fi orientată și concentrată asupra unui aspect specific. Se dezvoltă odată cu vârsta și dezvoltarea cognitivă și formarea aptitudinilor.

Manifestări ale Atenției
* Plan subiectiv: Stare de tensiune derivată din procesul de concentrare asupra unui aspect din realitate sau asupra propriilor gânduri și sentimente.
* Plan obiectiv: Se manifestă prin acte psiho-senzoriale (orientarea capului, convergența globilor oculari, creșterea tonusului muscular) și prin selectarea informațiilor pentru îndeplinirea obiectivelor.

Rolul Atenției
Atenția nu are un conținut informațional propriu, dar este un factor dinamogen și selectiv în activitatea psihică, facilitând perceperea și înțelegerea mai precisă a obiectelor, fenomenelor și evenimentelor relevante.

Substratul Motivațional
Atenția este influențată de motive, interese, aspirații și dorințe personale. Persoanele reacționează selectiv la mediul înconjurător în funcție de aceste aspecte.

Relația dintre atenție și interes este bilaterală:
* Interesul mobilizează atenția.
* Atenția poate spori interesul.

**Filtrarea Informațiilor
**Atenția implică acte de filtraj, sensibilizându-ne față de anumite situații și desensibilizându-ne față de altele. Această activitate selectivă este influențată de:
* Motive și scopuri
* Dispoziții afective
* Atitudini și aptitudini individuale
* Diferențele Individuale

Factorii motivaționali și de personalitate determină:
Diferențele în concentrarea atenției în condiții egale de stimulare externă.
Atracția atenției spre diverse categorii de obiecte, fenomene și situații.
Variabilitatea intensității și semnificației diverșilor stimuli de la un individ la altul.

Dezvoltarea Atenției
Atenția evoluează de la reacții înnăscute de orientare la forme complexe, elaborate, de atenție voluntară, selectivă. Aceste forme superioare se dezvoltă în strânsă legătură cu activitatea intelectuală, afectivă și volitivă.

Forme de Atenție
* Atenția involuntară: Bază reflexul înnăscut de orientare.
* Atenția voluntară: Formată pe baza achizițiilor sau învățării specifice umane, exprimând orientarea conștientă și selectivă a vieții psihice.

Question 2

Funcțiile Atenției

Atentia are 7 functii

Answer 2

1. Funcția de explorare externă
   Ajută la identificarea stimulilor importanți în mediul înconjurător.
2. Funcția de explorare internă
   Permite accesarea informațiilor stocate în memorie pentru rezolvarea problemelor.
3. Funcția de accentuare a contrastelor
   Ajută la diferențierea obiectelor de fundalul lor.
4. Funcția de filtrare și selecție
   Selectează informațiile importante și elimină detaliile neesențiale.
5. Funcția de orientare și direcționare
   Redirecționează atenția atunci când planul inițial nu funcționează.
6. Funcția de susținere a activității
   Menține concentrarea pe o sarcină până la finalizarea acesteia.
7. Funcția de avertizare și alertă
   Crește vigilența în situații neașteptate sau critice.

Question 3

Calitatile atentiei

Atentia are 4 calitati

Answer 3

Atenția are mai multe calități esențiale care influențează modul în care percepem și interacționăm cu mediul înconjurător:

1. Volumul atenției
   Numărul de elemente pe care un individ le poate detecta simultan.
   Studiile sugerează un volum de aproximativ 7±2 elemente (Miller).
   Volumul atenției este influențat de familiaritatea și semnificația stimulilor, precum și de intensitatea acestora.
2. Concentrarea atenției
   Gradul de activare selectivă și intensitatea proceselor conștiente.
   Concentrarea poate varia în funcție de individ și de natura stimulului. Aceasta poate fi slabă, medie sau înaltă, iar în cazurile patologice, poate fi extrem de fixă (schizofrenie) sau difuză (deficiențe mentale, depresie).
   Profunzimea concentrării este măsurată prin rezistența la factori distractivi.
3. Stabilitatea atenției
   Durata în care atenția se menține la un nivel optim.
   Stabilitatea poate fi educată și dezvoltată prin exercițiu și este influențată de structura temperamentală a individului (sangvin, coleric, flegmatic, melancolic).
   Stabilitatea este importantă în diverse domenii și este adesea testată în context profesional.
4. Mobilitatea atenției
   Capacitatea de a comuta rapid atenția de la un stimul la altul, menținând concentrarea optimă.
   Mobilitatea este diferită de fluctuație, care este o oscilație spontană și nedorită a atenției.
   Cherry și Taylor au demonstrat că durata necesară pentru a comuta atenția este de minimum 1/6 secundă.

Question 4

Formele atentiei

Atentia e clasificata dupa 2 criterii principale

Answer 4

Atenția poate fi clasificată după două criterii principale:

A. În funcție de orientarea principală a atenției:

1. Atenția internă
   Concentrarea asupra propriilor gânduri și stări. Include procese precum introspecția, meditația și reflecția interioară.
2. Atenția externă
   Determinată de stimuli din mediul înconjurător. Este esențială pentru înțelegerea și explicarea fenomenelor externe, fiind activată de stimuli semnificativi sau de intensitate mare.

B. În funcție de participarea voinței:

1. Atenția involuntară
   Mobilizată spontan de stimuli noi în câmpul perceptiv, bazată pe reflexul înnăscut de orientare. Nu necesită un scop stabilit voluntar sau procese cognitive conștiente.
2. Atenția voluntară
   Implică un efort intenționat de concentrare cu un scop conștient. Determinată de motivații interne și interese personale, implicând un efort de voință pentru atingerea unui obiectiv specific.
3. Atenția postvoluntară
   Dezvoltată din deprinderea de a fi atent. În această formă, activitatea devine atrăgătoare și plăcută, reducând necesitatea efortului voluntar, datorită experiențelor și reușitelor anterioare.
4. Atenția preventivă/expectativă
   Stare de pregătire și așteptare pentru anumiți stimuli. Exemplu: o tânără mamă este într-o stare constantă de așteptare a semnalelor de la nou-născut, mobilizându-se pentru a reacționa prompt.

Integrarea formelor de atenție:
Formele de atenție involuntară, voluntară și postvoluntară se întrepătrund și influențează reciproc, putând trece una în cealaltă în anumite condiții.