Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Semio Med > Examenul obiectiv al toracelui > Flashcards

Examenul obiectiv al toracelui Flashcards

1
Q

Topografia toracelui

A
  • Toracele este format din două hemitorace: drept şi stâng.
  • Fiecare hemitorace are:
  • faţă anterioară
  • faţă laterală
  • faţă posterioară
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Faţa anterioară a hemitoracelui

A
  • limită superioară: marginea anterioară a mușchiului trapez.
  • limită inferioară: rebordul costal

Regiuni topografice anterioare:
- fosa supraclaviculară: între claviculă şi marginea anterioară a trapezului;
- fosa infraclaviculară: între claviculă, muşchiul deltoid şi muşchiul pectoral

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Linii topografice pe torace

A

Anterior:
-linia mediosternală
-liniile parasternale
-liniile medio-claviculare
-liniile axilare anterioare

Lateral:
-linia axilară anterioară
-linia axilară medie
-linia axilară posterioară

Posterior:
* Orizontale:
-prin spina omoplaţilor;
-prin vârful omoplaţilor.
* Verticale:
-una mediană (prin apofizele spinoase ale vertebrelor): linia medio-vertebrală;
- două laterale (prin vârful omoplaţilor): lin

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Faţa posterioară a hemitoracelui

A

-limita superioară: marginea muşchiului trapez;
-limita inferioară: coasta a 12-a

Regiuni topografice posterioare:

  • Zona toracică superioară (suprascapulară):
    -Externă: fosa supraspinoasă
    -Internă: zona de alarmă a lui Chauvet
  • Zona toracică mijlocie (scapulară):
  • externă: fosa subspinoasă.
  • internă: spaţiul interscapulo-vertebral
  • Zona toracică inferioară (subscapulară):
  • împărţită de linia medio-scapulară într-o zonă bazală internă şi una externă
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Proiecţia topografică a plămânilor (Vârfurile pulmonare)

A

se proiectează anterior în fosele supraclaviculare, iar posterior în zonele de
alarmă ale lui Chauvet.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Proiecţia anterioară a lobilor pulmonari

A
  • Lobul superior drept: proiectat între apex şi fisura orizontală;
  • Lobul mediu: între fisura orizontală şi cea oblică;
  • Lobul inferior drept: între fisura oblică şi marginea inferioară a plămânului;
  • Lobul superior stâng: între apex şi fisura oblică;
  • Lobul inferior stâng: între fisura oblică şi marginea inferioară
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Proiecţia posterioară a plămânilor

A
  • Vârfurile pulmonare: proiectate în regiunile supra-scapulare interne (în zonele de
    „alarmă” Chauvet);
  • Lobii superiori: se proiectează în regiunile scapulare;
  • Lobii inferiori: proiectaţi în regiunile infra-scapulare;
  • Fisura oblică: pe linia care uneşte apofiza spinoasă a vertebrei T3 cu vârful omoplaţilor;
  • Marginea inferioară:
  • În expir: se proiectează pe orizontala care trece prin apofiza spinoasă a vertebrei T10;
  • În inspir: se proiectează pe orizontala care trece prin apofiza spinoasa a vertebrei T12;
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Inspecţia toracelui consta in verificarea

A
  1. Aspectului pielii şi al ţesuturilor moi
  2. Configuraţia toracelui
  3. Dinamica toracelui în timpul respiraţiei.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Modificări la inspecţia pielii şi ţesuturilor moi

A

Cicatrici

Modificări de culoare:
Eritem localizat sau generalizat
Erupţie:
o maculo-papuloasă:
o pruriginoasă: urticarie;
o verzuie: pitiriazis versicolor.

Edem:
 cianotic: sindrom de compresiune mediastinală;
 roşu, cald, dureros: abces, empiem pleural.

Formaţiuni tumorale:
 cutanate: melanoame;
 subcutanate (lipoame);
 tumori pleurale invadante.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Deformaţiile toracice bilaterale simetrice (Toracele emfizematos „în butoi”)

A
  • este globulos
  • unghiul xifoidian este obtuz
  • umerii par ridicaţi, iar gâtul pare scurt.
  • fosele supraclaviculare şi subclaviculare sunt pline
  • coastele sunt orizontalizate, cu spaţiile intercostale lărgite.
    Cauze: BPCO, criza de astm bronşic.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Deformaţiile toracice bilaterale simetrice (Toracele astenic )

A
  • este alungit, aplatizat, cu toate diametrele micşorate
  • umerii sunt coborâţi, iar gâtul pare lung
  • sternul este înfundat
  • fosele supra - şi subclaviculare sunt scobite
  • omoplaţii sunt îndepărtaţi de peretele toracic, ca nişte aripi: scapulae alatae
    Cauze: TBC, neoplasme, supuraţii pulmonare
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Deformaţiile toracice bilaterale simetrice (Toracele conoid )

A

are aspectul unui trunchi de con cu baza în jos, prin evazarea exagerată a
bazelor toracale.
Cauze: hepatosplenomegalii, ascite, tumori abdominale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Deformaţiile toracice bilaterale simetrice (Toracele rahitic)

A

are aspect aplatizat, cu diametrul antero-posterior diminuat şi diametrul
transversal crescut.
* sternul este proeminent, „în carenă” (pectus carinatum)
* bazele toracice sunt evazate
* articulaţiile condro-costale sunt proeminente, sub forma unor noduli

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Deformaţiile toracice bilaterale simetrice ( Toracele „înfundat”(de pantofar) )

A

sternul este înfundat în formă de pâlnie, cu 
diametrului antero-posterior. Inima este rotată şi împinsă lateral.
Cauze: sechele de rahitism, sindrom Marfan.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Deformaţii toracice bilaterale asimetrice (Scolioza)

A

deviere cu încurbare laterală a coloanei:
* convexitatea spre dreapta = dextroscolioză;
* convexitatea spre stânga = sinistroscolioză.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Deformaţii toracice bilaterale asimetrice (Cifoza)

A
  • deviere cu încurbare în plan sagital a coloanei vetrebrale;
  • de obicei exagerarea cifozei dorsale.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Bombări unilaterale ale cutiei toracice

A
  • la baza hemitoracelui: pleurezii abundente, empiem pleural, tumori pleuro-pulmonare.
  • în zona precordială la subiecţi cu cardiopatii congenitale sau dobândite în timpul copilăriei.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Palparea ampliaţiilor respiratorii

A

Medicul situat în spatele bolnavului, cu palmele plasate pe peretele toracic, formează două pliuri cutanate simetrice între cele două police şi coloana vertebrală. În inspir
mâinile examinatorului se îndepărtează una de celealtă

La vârfuri: manevra RUOULT
La baze: manevra LASEQUE

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Palparea freamătului pectoral

A

reprezintă senzaţia tactilă produsă de vibraţia glotei la vorbire

Bolnavul în poziţie şezând, pronunţă repetat un cuvânt bogat în consoane vibratorii (33)
Medicul palpează peretele toracic în mod simetric
Se apreciază intensitatea freamătului pectoral

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Freamătul pectoral este accentuat în caz de

A

pneumonii lobare, TBC infiltrativ de tip pneumonic, infarcte pulmonare, fibrotorax, abces pulmonar evacuat, chist hidatic evacuat.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Freamătul pectoral este diminuat sau abolit în caz de

A

Obstrucţie bronşică: atelectazie pulmonară
* Emfizem pulmonar: scade elasticitatea ţesutului pulmonar
* Separarea foiţelor pleurale: pahipleurită,pleurezi, pneumotorax

22
Q

Percuţia toraco-pulmonară

A

se bazează pe producerea unor vibraţii în ţesuturi, obţinându-se un sunet care permite aprecierea sonorităţii parenchimului pulmonar

23
Q

Percuţia vârfurilor pulmonare

A

Se percută la nivelul bandeletelor Kroenig

24
Q

Percuţia feţei anterioare a toracelui

A

de sus în jos, pe linia medio claviculară

În dreapta
* sonoritate pulmonară în spaţiile intercostale (ic) I-IV;
* matitate hepatică: din spaţiul V intercostal până la rebordul costal.

În stânga
* sonoritate pulmonară în spaţiile intercostale I-II;
* matitate cardiacă: în spaţiile intercostale III-V;

25
Q

Percuţia feţelor laterale ale toracelui

A

se percută de sus în jos, pe linia axilară medie

26
Q

Percuţia feţei posterioare a toracelui

A

Pacientul şezând sau în ortostatism, cu antebraţele încrucişate anterior, pentru a lărgi spaţiile intercostale

Prin manevra Hirtz se apreciază excursia bazelor plămânilor între expir forţat şi inspir forţat.
 se percută până la marginea inferioară a plămânilor în apnee după expir forţat şi se
trasează un semn;
 pornind de la acest semn, se percută până la marginea inferioară a plămânilor, în apnee după inspir forţat şi se trasează un alt semn;
 se măsoară distanţa dintre cele două semne
Normal: distanţa este de 6 cm.

27
Q

Hipersonoritatea pulmonară

A

se numește timpanism
Difuz:
- Perete toracic subţire
- Emfizem pulmonar
- Pneumotorace
* Localizat: cavităţi pulmonare
:- Caverne TBC,
- Chiste hidatice evacuate,

28
Q

Submatitate sau matitate pulmonară

A

Revărsat lichidian pleural (matitate „lemnoasă”)
Condensare pulmonară: pneumonii, infarcte pulmonare,
Fibroză pulmonară

29
Q

Auscultaţia pulmonară

A

Aprecierea trecerea fluxului de aer prin arborele traheo-bronşic şi parenchimul pulmonar
pentru auscultarea feţelor toracice posterioare şi laterale: bolnavul va ţine braţele
încrucişate anterior, cu palma aşezată pe umărul opus.
Toracele se auscultă simetric, de sus în jos

30
Q

Ordinea aucultaţiei

A

vârfurile pulmonare:

anterior - supraclavicular;
posterior - în zonele de alarmă Chauvet

faţa anterioară a toracelui: în
- spaţiile intercostale 3, 5 şi 7
- spaţiile 3 şi 5 pe linia medioclaviculară

faţa laterală a toracelui:
pe linia medio-axilară, plasând stetoscopul în spaţiile intercostale 3, 5 şi 7;

faţa posterioară a toracelui:
în spaţiile 3, 6, 9 şi 8

31
Q

Suflul tubar patologic

A

semnifică prezenţa unei condensări/compresiuni pulmonare cu bronhie liberă sau a unei cavități pulmonare cu bronhie liberă

Exudat alveolar: pneumonie, infarct pulmonar, neoplasm pulmonar
Fibroză pulmonară localizată
pneumotorax

32
Q

Suflul pleuretic

A

Se aude în ambii timpi ai respiraţiei, mai bine în expir. Are caracter voalat şi tonalitate ridicată, putând fi asemuit cu pronunţarea înceată şi prelungită a literei „H” sau „I”

33
Q

Suflul cavernos

A

cazul cavernelor pulmonare care comunică cu o bronhie permeabilă şi
sunt situate în apropierea peretelui toracic. Suflu cavernos este intens şi are o tonalitate joasă, gravă.

34
Q

Respiraţia înăsprită (respiraţia granulară)

A

murmur vezicular mai intens şi mai aspru, auzit pe o zonă limitată. Apare prin creşterea vitezei de circulaţie a aerului ventilat, înbronşiolite

35
Q

Murmur vezicular diminuat

A

Cauze obstructive:
- înalte: corpi străini, edem glotic. Se asociază cu stridor: inspir prelungit şi şuierat.
- joase: BPCO, criza de astm bronşic, corp străin endobronşic, tumoră endobronşică.
Se asociază cu wheezing: expir prelungit şi şuierat.

Cauze restrictive:
- parenchimatoase: pneumonii, fibroză pulmonară;
- pleurale: pahipleurită, lichid pleural, pneumotorace;
- parietale toracice: spondilită anchilozanta

36
Q

Transmitere redusă a murmurului vezicular

A
  • prin parenchimul pulmonar: emfizem pulmonar (scade elasticitatea);
  • prin pleură: pahipleurită, lichid pleural, pneumotorace.
37
Q

Murmur vezicular abolit (silenţiu respirator)

A

criză severă de astm bronşic - cu bronhoplegie
obstrucţie totală bronşică: atelectazie
abolirea transmiterii MV prin pleură: pleurezie masivă, pneumotorax masiv, pahi
pleurită masivă.

38
Q

Murmur vezicular cu raportul I/E modificat ( Inspirul prelungit şi şuierat (stridor) )

A

în obstrucţii ale căilor respiratorii superioare
* corpi străini aspiraţi;
* tumori;
* edem laringian;

39
Q

Murmur vezicular cu raportul I/E modificat (.Expirul prelungit (EI) şi şuierat (wheezing))

A

obstrucţii ale căilor respiratorii inferioare
* criză de astm bronşic;
* bronşită acută astmatiformă;
* BPCO;
* bronho-bronşiolită.

40
Q

Ralurile bronşice

A

zgomote respiratorii cu timbru muzical şi caracter continuu, care iau
naştere prin curgerea turbulentă a aerului prin bronhiile îngustate

41
Q

Ralurile ronflante

A
  • Produse de vibrarea secreţiilor la trecerea aerului prin bronhiile mari;
  • Au tonalitate joasă, cu caracter sforăitor;
  • Se aud mai bine în inspir;
  • Pot fi:
     Monofonice
     Polifonice

Cauze:
 Bronşite acute şi cronice;
 Bronşiectazii uscate;
 Neoplasm bronhopulmonar;
 Corpi străini inhalaţi.

42
Q

Ralurile sibilante

A

Produse la trecera aerului prin bronhiile mici, îngustate de edemul mucoasei sau de
bronhospasm;
* Au tonalitate înaltă, cu caracter de ţiuitură;
* Se aud mai bine în expir;
* De obicei sunt polifonice

Cauze:
 Astmul bronşic;
 Bronşita acută astmatiformă;
 BPCO.

43
Q

Ralurile bronho-alveolare

A

Se formează la trecerea aerului prin:
- bronhiole şi alveole care conţin un lichid (secreţii, exudat sau transudat);
- cavităţi care conţin lichid.

  • Sunt zgomote explozive, întrerupte.
  • Se clasifică în:
    o Raluri crepitante: se aud doar la sfârşitul inspirului
    o Raluri subcrepitante: se aud la începutul inspirului şi în expir.
44
Q

Ralurile crepitante

A

 se aud numai la sfârşitul inspirului;
 sunt egale ca amplitudine;

produse de:
 desprinderea de pe pereţii alveolari a exudatului intra-alveolar dens, fibrinos;
 deschiderea bruscă a bronhiolelor colabate.

Cauze patologice - condensare pulmonară cu bronhie liberă:
 pneumonie francă lobară
 infarctul pulmonar;
 TBC pulmonar forma pneumonică;
 fibroza pulmonară.

45
Q

Ralurile subcrepitante

A

 se aud la începutul inspirului şi în expir;
 sunt inegale ca amplitudine;
 după tuse se pot intensifica sau pot dispărea

produse de existenţa în bronhiolele terminale şi în alveole a unor secreţii fluide în
care, în timpul inspirului, intră bule de aer, care se sparg în timpul expirului.

Cauze:
* Condensări pulmonare cu bronhie liberă şi exudat fluid:
 pneumonii la debut şi în faza de resorbţie;
 bronhopneumonii;
 stază pulmonară: din insuficienţa cardiacă
* Cavităţi pulmonare cu secreţii, care comunică cu o bronhie liberă:
 TBC pulmonar cavitar, abces pulmonar, chist hidatic.
 Bronşite acute şi cronice, bronşiectazii.

46
Q

Raluri subcrepitante mici

A

 pneumonia fancă lobară;
 bronhopneumonii.

47
Q

Raluri subcrepitante medii

A

 pneumonia la debut şi în faza de rezorbţie;
 insuficienţa cardiacă congestivă;
 fibroza pulmonară
 bronşita acută şi cronică.

48
Q

Raluri subcrepitante mari

A

 edem pulmonar acut;
 bronşiectazie;
 cavităţi pulmonare parţial evacuate

49
Q

Raluri consonante, sonore

A

 sindrom de condensare pulmonară cu bronhie liberă:
 pneumonie;
 fibroză pulmonară

50
Q

Raluri neconsonante

A

 bronşita acută şi cronică;
 bronșiectazie

51
Q

Auscultarea vocii: rezonanţa vocală

A

Normal:
vocea se aude clar numai la nivelul laringelui şi traheei, în zona suflului tubar
fiziologic;
 la nivelul altor zone ale peretelui toracic - vocea se aude neclară, îndepărtată

Patologic:

Bronhofonia - transmisie clară și puternică a vocii, apare în condensare pulmonară

Pectorilocvia afonă - transmisie clară a vocii şoptite, apare în condensare pulmonară

Vocea amforicã - vocea cavernoasă, apare în sindroame cavitare cu bronhie liberă.

Egofonia - vocea transmisă se aude nazonată şi tremurată, la limita superioară a lichidului pleural.

Semio Med (6 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions