Curs 2 Flashcards
Cum poate fi starea generală a bolnavului?
- Bună
- Afectată: uşor, moderat, sever
Ce se evalueaza in evaluarea generală?
- Starea generală
- Atitudinea
- Starea de conştienţă
- Starea psihică
- Semnele vitale
- Măsurarea de parametri fizici
- Tipul constituţional
- Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare
Cum poate fi atitudinea bolnavului?
Activă: normală. Bolnavul se mişcă normal, răspunde la comenzi
Pasivă: bolnav adinamic. Zace inert în pat, nu răspunde la comenzi sau le execută dificil.
Forţată: atitudine pe care bolnavul o ia pentru a diminua unele simptome
Atitudini ale bolnavului comatos
Hemiplegie flască: leziune corticospinală unilaterală
- membrul superior şi cel inferior de partea hemiplegiei atârnă inerte.
Rigiditate prin decorticare: leziune corticospinală bilaterală.
- membrele superioare sunt flectate şi lipite de torace.
- membrele inferioare sunt extinse, rotate intern şi în flexie plantară.
Rigiditate prin decerebrare: leziune de trunchi cerebral.
- membrele superioare sunt extinse şi lipite de trunchi, pumnii strânşi şi rotaţi extern.
- membrele inferioare sunt extinse, rotate intern şi în flexie plantară.
Atitudini forţate (Antalgice)
- Antalgice:
Ghemuit, genunchii flectaţi, pumnul apăsat în regiunea epigastrică: ulcerul duodenal.
Decubit dorsal, genunchii flectaţi, evitând orice atingere a abdomenului: peritonită.
Decubit lateral pe partea sănătoasă: pleurită
Atitudini forţate (Antidispneice)
- Antidispneice
Decubit dorsal cu trunchiul ridicat: dispnee de decubit (insuficienţă cardiacă cronică)
Şezând, cu mâinile fixate de marginea patului: ortopnee
Poziţia genupectorală: pericardita lichidiana
Decubitul lateral pe partea bolnavă: pleurezii.
Atitudini forţate (Prin contractura unor grupe musculare)
- Prin contractura unor grupe musculare
Poziţia în „cocoş de puşcă”: decubit lateral, cu capul în hiperextensie, genunchii şi
coapsele flectate - în meningite acute
Redoarea de ceafă: meningite sau hemoragii meningee
Torticolis (gâtul imobilizat în flexie laterală): discopatii cervicale
Opistotonus (hiperextensia întregului corp, cu sprijin pe călcâie şi vertex): în tetanos
Examenul stării de conştienţă (tipuri de intrebari)
A. Orientarea autopsihică: nume, prenume, vârstă, domiciliu.
B. Orientarea allopsihică (temporo-spaţială): data, locul unde se află, anotimpul etc
Starea de conştienţă poate fi: – normală,– modificată,– pierdută.
Stări de conştienţă modificată (Torpoarea, somnolenţa)
- bolnavul răspunde corect, dar cu întârziere, apoi adoarme din nou.
- mişcările voluntare prezente, reduse
Ex.: boli febrile
Stări de conştienţă modificată ( Obnubilarea )
- bolnavul răspunde greu, incorect sau incomplet.
- mişcările voluntare sunt mult diminuate.
Ex.: encefalopatii toxice, AVC
Stări de conştienţă modificată ( Stupoarea )
-bolnavul nu răspunde la întrebări,
-are o privire fixă, inexpresivă.
-nu răspunde la stimuli
Ex: schizofrenie, tumori cerebrale
Stări de pierdere a conştienţei ( Lipotimia (presincopa) )
O starea de inconştienţă brusc instalată, de scurtă durată şi incompletă,
provocată prin hipoperfuzii moderate a creierului
-senzaţie de slăbiciune marcată, ameţeală,vedere
înceţoşată
Bolnav în atitudine pasivă (inert), palid, transpirat.
o Pulsul este rapid şi slab perceptibil.
o Tensiunea arterială este scăzută.
o Respiraţia este superficială (aproape imperceptibilă)
o Controlul sfincterelor este păstrat.
Conştienţa revine complet.
Stări de pierdere a conştienţei ( Sincopa )
stare de inconştienţă brusc instalată, de scurtă durată şi completă, datorată unei
hipoperfuzii severe a creierului
Bolnavul nu este prevenit prin simptome prodromale: se loveşte în cădere
Bolnavul în atitudine pasivă sau prezintă convulsii, palid, cianotic,
transpirat.
o Pulsul slab sau absent.
o Tensiunea arterială este scăzută.
o Respiraţia este zgomotoasă, stertoroasă.
o Controlul sfincterelor este pierdut
Stări de pierdere a conştienţei ( Criza comiţială (epileptică) )
stare de inconştienţă brusc instalată, de scurtă durată şi completă,
datorată activării unor focare de excitaţie corticală
Este precedată de prodrom (aură): halucinaţii vizuale, auditive, olfactive
Se însoţeşte de convulsii tonico-clonice, incontinenţă sfincteriană, muşcarea limbii
Criza dureză câteva minute revenirea la starea de conştienţă se face lent (20 min)
Bolnavul are amnezie asupra celor întâmplate
Stări de pierdere a conştienţei ( Coma )
pierdere completă şi de lungă durată a stării de conştienţă, cu păstrarea funcţiilor vitale
Coma se poate instala treptat/brusc
Răspunsul la stimuli externi depinde de profunzimea comei:
- coma de grad I: răspunde la întrebări cu întârziere, incorect, incomplet
- coma de gradul II:nu mai răspunde la întrebări. La stimulare fizică răspunde prin
reacţie de apărare
- coma de gradul III: nu mai răspunde nici la stimulare fizică
