curs5+6 Flashcards
bila hepatica
produsă în hepatocit
este o secreţie continuă
conţine cantităţi de compuşi organici
bila ductala
canaliculi biliari, ducte biliare şi canalul hepatic
este o soluţie apoasă de NaHCO3 care dublează volumul secreţiei
bila veziculara
Bila hepatică + Bila ductală
ajunge în vezica biliară prin canalul cistic
aici se concentrează de 5 – 20 x
prin canalul coledoc se eliberează
intermitent în duoden împreună cu sucul pancreatic
bila hepatica si ductala-compoz
volum = 600 - 1000 ml/zi
culoare galben – aurie
consistenţă fluidă (97% apă)
densitate
pH=7,8–8,6
bila veziculara-comp
volum = 20 – 60 ml/zi
culoare galben – brună
consistenţă vâscoasă
densitate
pH = 7 – 7,4
compoziția bilei
Primcipalele componente:
* Săruri biliare
– Favorizează digestia şi absorbţia lipidelor
– Se reabsorb 80% în intestin
– Circuit hepato-entero-hepatic
* Pigmenţi biliari
– Circuit hepato-entero-hepatic
* Colesterol
* Lipide
* Fosfolipide
funcția digestivă bila
Prin sărurile biliare:
asigură digestia şi absorbţia lipidelor
* emulsioneazăgrăsimile
* solubilizeazăcolesterolul
* asigurăformareamiceliilor
stimulează secreţia biliară
stimulează peristaltica intestinală
are acţiune bacteriostatică
Prin HCO3- :
neutralizează aciditatea gastrică
asigură pH-ul alcalin necesar acţiunii enzimelor pancreatice
funcția excretorie-bila
prin bilă se excretă:
produşi endogeni: pigmenţi biliari, excesul de colesterol
xenobiotice: toxice, medicamente, coloranţi, săruri de metale grele
reglarea secreției biliare-3
Sărurile biliare exercită efect COLERETIC = stimularea secreţiei bilei
2. Secretina exercită efect HIDROCOLERETIC = stimularea secreţiei ductale de apă şi HCO3-
este eliberată de mucoasa duodenală la pH 3. Mecanismul nervos
are rol secundar
* nervul vag stimulator
fluxul sanguin hepatic
eliberarea de secretină * simpaticul inhibitor
reglarea evacuării biliare
Efect colecistokinetic = evacuarea bilei din vezica biliară în duoden prin contracţia vezicii biliare şi relaxarea sfincterului Oddi.
* CCK (colecistokinina) = factor principal
secretată de mucoasa duodenală în prezenţa produşilor de digestie lipidică şi proteică
* Nervul vag = factor secundar
secreția intestinului subțire poopietati
volum 1500 ml/zi (izoton)
compoziţie: apă, electroliţi (Na+, K+, HCO3-), mucus pH = 7,5 – 8
rol digestiv -secretie intestinala
se realizează prin enzimele situate în “marginea în perie” a enterocitelor:
1. Peptidaze (un amestec denumit si EREPSINA)
scindează oligopeptidele în tripeptide, dipeptide şi aminoacizi
2. Lipaza (acţiune slabă)
scindează TG în 2 AGL + 1 monoglicerid 3. Dizaharidaze
scindează dizaharidele şi oligozaharidele în monozaharide
dizaharidele-suc intestinal
- Maltaza care scindează:
* maltoza 2 glucoză - Lactaza care scindează: * lactoza galactoză
+ glucoză - Zaharaza care scindează: * zaharoza glucoză
+ fructoză
absorbția-def
totalitatea mecanismelor prin care formele absorbabile ale principiilor alimentare traversează epiteliul digestiv şi pătrund în circulaţia sangvină sau limfatică
caracteristici absorbție
se realizează de-a lungul întregului tub digestiv, dar cu valoare diferită în funcţie de:
* particularităţi morfologice adaptate funcţiei de absorbţie
* timpul de contact alimente - suprafaţa de absorbţie
* structura şi gradul de solubilitate a principiilor alimentare
nivele de absorbție
Cavitate bucală
* lipsită de valoare nutriţională
* medicamente (nitroglicerina)
Stomac
* apa, alcool (20%)
* medicamente (aspirina)
Duoden, jejun: sediu principal Ileon: SB, vitamina B12
Colon proximal: apă, NaCl
ce exista la nivelul mucoasei intestinale-3
- Valvule conivente
sunt pliuri ale mucoasei intestinale
măresc de 3 x suprafaţa de absorbţie 2. Vilozităţi intestinale
sunt prelungiri ale mucoasei intestinale
măresc de 30 x suprafaţa de absorbţie 3. Microvili
sunt prelungiri ale membranei enterocitului care formează “marginea în perie”
măresc de 600 x suprafaţa de absorbţie
digestia glucidelor-intestin subțire
Segmentele tubului digestiv unde se digeră glucidele:
Cavitatea bucală – unde acţionează:
* amilaza salivară
Intestinul subţire – unde acţionează:
* amilaza pancreatică
* dizaharidazeledin“margineaînperie” Intestinul gros – unde acţionează:
* flora de fermentaţie
absorbția glucidelor-intestin subțire
Sediu:
duoden
prima porţiune a jejunului
-vena portă
FICAT
La ficat
glucidele sunt depozitare sub formă de glicogen
Forme de absorbţie
glucoză (80%)
galactoză (10%) fructoză (10%)
Mecanisme de absorbţie la polul apical
* cotransport Na+/glucoză şi Na+/galactoză (SGLT1)
* difuziune facilitată pentru fructoză (GLUT 5)
la polul bazal: difuziune facilitată pt. toate monozaharidele (GLUT 2)
digestia proteinelor-intestin subțire
Stomac – unde acţionează:
* pepsina
Intestinul subţire – unde acţionează:
* enzimeproteoliticepancreatice
* peptidazele din “marginea în perie”
Intestinul gros – unde acţionează: * flora de putrefacţie
digestia proteinelor-intestin subțire
În prima porţiune a jejunului
Forma principală de absorbţie
dipeptide şi tripeptide
Mecanisme de absorbţie
la polul apical: cotransport di/tripeptide - H+
intracelular: scindare în AA de catre peptidaze la polul bazal: AA ies prin difuziune facilitata
2. În ileon
Forma secundară de absorbţie
aminoacizi
Mecanisme de absorbţie
la polul apical: cotransport Na+/AA sisteme de transport alcătuite din 3 - 4 tipuri de AA cuplaţi cu Na+
la polul bazal: difuziune facilitată a AA
digestia lipidelor-intestin subțire
Intestinul subţire – unde acţionează:
* sărurilebiliare
* enzimelipoliticepancreatice(lipaza, colesterol ester hidrolaza, fosfolipaza A2)
* lipazaintestinală
Forme ale lipidelor:
trigliceride (TG) forma majoră, descompuse in: acizi grasi liberi (AGL)
monoglicerol (MG)
colesterol simplu (CL) sau esterificat (CE) fosfolipide (PL) – exemplu: lecitina
absorbția lipidelor investi subțire
- Miceliile reprezintă singura formă de absorbţie
intestinală a lipidelor - Miceliile - agregate multimoleculare alcătuite din săruri biliare la exterior
in interior 20-30 de molecule lipidice:
* colesterol, monogliceride, lizofosfatide, AGL * vitamine liposolubile (A,D,E,K) - Formarea miceliilor are la bază caracterul amfoter al sarurilor biliare:
faţa polară (hidrofilă) este orientată spre exteriorul miceliilor
faţa nonpolară (hidrofobă) este orientată spre interiorul miceliilor
- Miceliile se formează prin agregarea: SB + CL + MG + LPL + AGL
absorbția miceliilor
- Difuziunea miceliilor spre suprafaţa de absorbţie
- Transportul miceliilor prin “marginea în perie”
- Miceliile elibereaza in celula fracţiunile lipidice (CL, MG, AGL, PL) 4. Resinteza lipidică la nivelul reticolului citoplasmatic
formarea chilomicronilor - Exocitoza chilomicronilor la polul bazal circulaţia limfatică
circulaţia sangvină ţesut adipos
absorbția calciului
maximă în intestinul proximal
necesită desfacerea prealabilă din
complexe alimentare insolubile sub acţiunea HCl
mecanisme de absorbție Ca
1/3 pasiv – cale paracelulară
2/3 activ – cale transcelulară reglată de vitamina D Calea transcelulară:
pol apical: intră prin canale de Ca2+
intracelular: fixare pe calbindină care previne formarea complexelor
insolubile de calciu şi este stimulată de vitamina D3
pol bazal: trece în sânge cu ajutorul pompelor de Ca2+ şi
schimbătorului Na+/Ca2
vitamine lipsolubile si hidrosolubile
Vitamine liposolubile - vitaminele A, D, E şi K Sediu: duoden, jejun
Mecanism: difuziune simplă
2. Vitamine hidrosolubile
a) Complexul B, Vitamina C, Acidul folic
Sediu: duoden, jejun
Mecanisme: cotransport Na+/vitamine, difuziune facilitată
b) Vitamina B12
absorbția vitaminelor
Sediul absorbtiei: ileon Mecanisme absorbtie:
* pol apical: endocitoză mediată de receptor în prezenţa FI Castle
* pol bazal: exocitoza sub formă de complex B12 + TCII
componenta pasiva masticatie
dinţii = suprafaţă triturantă şi ocluzantă mandibula
articulaţia temporo-mandibulară
componenta activa masticatie
muşchii masticatori (n.V)
* asigură mişcările mandibulei
* asigură poziţia ocluzantă a cavităţii bucale
muşchii limbii (n.XII)
* propulsează alimentele pe suprafaţa triturantă
muşchii oro-faciali (n.VII)
* menţin saliva şi alimentele în cavitatea bucală
Mișcările mandibulei-3 tipuri
Tip I = secventa masticatorie pregatitoare: incisivii taie alimentele in bucati mici care pot fi ulterior deplasate cu ajutorul limbii in dreptul dintilor posteriori pentru prelucrare ulterioara
* Tip II – miscarile mandibulei in timpul procesului de macinare a alimentelor
* Tip III - imediat inainte de declansarea deglutitiei
mișcarea de tip 2 a mandibulei
faza de zdrobire este initiata
de atunci cand alimentele sunt plasate intre dintii de pe cele doua arcade dentare
* mandibula se deplaseaza spre linia mediana atunci cand alimentele sunt zdrobite intre dinti
* controlul se realizeaza prin feedback transmis de receptorii ligamentului periodontal si fusurile neuromusculare din muschii mastictori pe calea nervului trigemen
reflexul de ridicare a mandibulei
Deschiderera voluntară a cavităţii bucale
Întinderea muşchiului maseter
fibre senzitive ale n.V
(+)
Nucleul motor n.V din punte
fibre motorii somatice ale n.V
contacta m maseter
ridicarea mandibulei
reflexul de coborâre a mandibulei
Contracţia muşchiului maseter
Întinderea organului tendinos Golgi
fibre senzitive ale n.V
(-)
Nucleul motor n.V din punte
fibre motorii somatice ale n.V
Relaxarea muşchiului maseter
Coborârea mandibulei
controlul voluntar al reflexului masticator
Controlul voluntar se face prin aria motorie frontală 4
valoarea funcțională a masticatiei
-buna digestie-prelucrare mecanica si favorizează digestia chimica
-rol trofic-dezvoltarea masivului facial, stimulează secreția salivară,autocuratirea cai bucale, rol în percepția olfactivă si gustativa
-trofic si reglator pt tractul gastrointestinalel
deglutitia def
procesul mecanic desfăşurat în 3 timpi (bucal, faringian şi esofagian) prin care bolul alimentar este deplasat din cavitatea bucală prin faringe şi esofag în stomac
timpul bucal
(0,3 sec) – voluntar, se realizează prin:
a) Ridicarea vârfului limbii plasarea bolului alimentar pe baza limbii
b) Traversarea istmului buco-faringian care presupune:
ridicarea părţii anterioare a limbii prin contracţia muşchilor limbii lărgirea istmului buco-faringian prin:
* relaxarea stâlpilor vălului palatin * ridicarea vălului palatin
c) Aspiraţia faringiană a bolului alimentar
de către presiunea negativă faringiană
timpul faringian
(1 - 2 sec) – involuntar, reprezintă traversarea faringelui de către bolul alimentar şi presupune:
a) Închiderea căii bucale
prin închiderea istmului buco-faringian şi prin contracţia prelungită a muşchilor limbii
b) Închiderea căii nazale
prin contracţia ridicătorului şi a tensorului vălului palatin
c) Închiderea căii laringiene prin:
ridicarea laringelui
micşorarea orificiului glotic
acoperirea orificiului glotic cu epiglota
d) Deschiderea căii esofagiane
prin contracţia muşchilor faringelui
presiunea de împingere a bolului = 70 - 100 cm H2O
timpul esofagian
5 - 7 sec) – este involuntar şi presupune:
a) Relaxarea tranzitorie a sfincterul esofagian superior
b) Propagarea bolului alimentar prin unde peristaltice
c) Relaxarea tranzitorie a sfincterul esofagian inferior şi a stomacului
SFINCTERUL ESOFAGIAN SUPERIOR
împiedică pătrunderea aerului în esofag
(aerofagie)
împiedică regurgitaţia alimentelor şi aspiraţia lor
în laringe
SFINCTERUL ESOFAGIAN INFERIOR
opreşte temporar progresiunea bolului alimentar previne refluxul gastro-esofagian (esofagita de
reflux)
reglarea deglutitiei timpul esofagian
Peristaltica esofagiană mijlocie si inferioară (muschi neted), inclusiv activitatea sfincterului cardial, este coordonată de plexul mienteric Auerbach care controlează reflexe locale declansate de distensia esofagianăPe acest fond, intervine sistemul nervos vegetativ:
- PS – stimuleaza contracţia / relaxează sfincterul
- S – inhibă contracţia / stimuleaza sfincterul
m. neted visceral-organizare în tunici musculare
longitudinală - la exterior
circulară - la interior
oblică - profundă (doar la nivel gastric)
* între tunica musculară longitudinală şi circulară se găseşte plexul nervos mienteric Auerbach inervaţia intrinsecă
* între fibrele musculare şi terminaţiile nervoase se stabilesc joncţiuni difuze 1 varicozitate cu NT pentru mai multe fibre musculare netede
m. neted visceral-organizare morfo funcțională de tip sincitial
fibrele musculare conduc excitaţia de la o celulă la alta prin conexoni
excitaţia se propagă în sens cranio-caudal
contracţia tunicii musculare este unitară
automatism funcțional-m.neted visceral
celula pacemaker Cajal (din
plexul mienteric Auerbach) este cuplată cu fibra musculară netedă
tonusul bazal si controlul contracției-m. neted visceral
Tonusul bazal (mecanism miogenic) stare contractilă permanentă care are la bază oscilaţiile potenţialului de repaus în jurul valorii de – 50 mV
5. Controlul contracţiei prin mecanism nervos şi hormonal
